1,597 matches
-
capacitatea de a derula proiecte de succes la nivel comunitar. Cu toate acestea, sunt puține exemple de parteneriate între autorități locale și ONG-uri. [...] Valori și norme precum încrederea, transparența, reciprocitatea și participarea au fost subminate. Asta se reflectă în pasivitatea oamenilor, inabilitatea lor de a-și articula nevoile și de a participa la nivel comunitar în acțiuni de interes comun. [...] ONG-urile se adresează unui spectru larg de nevoi sociale și economice, dar cele mai multe sunt localizate în orașele cele mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
activitate. „Ineficiența” și „incompetența” pot constitui pentru individ factori stresanți, care să determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca o consecință a situațiilor de frustrare vocațională poate să constea atât în reacții de pasivitate, izolare, indolență, cât și în irascibilitate, acte de intoleranță, negativisme și agresivitate, care determină numeroase conflicte de ordin impersonal, sau intrapsihic. Necorespondența vocațională poate reflecta și situația ancorării într-un rol care nu mai prezintă valoare socială manifestă. Este cunoscut
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
instituțional obligă la o rigidizare a comportamentelor și la o ofensivă deșănțată Împotriva temelor destabilizante, deci impure (religioase, existențialiste), Împotriva viziunilor și cuvintelor sumbre, neoexpresioniste 59 și, implicit, Împotriva tinerilor dornici de consacrare. Circumspecția deviată În instinct de supraviețuire și pasivitate mefientă transgresează limitele ideologice ale interdicției: se Întâmplă ca temele prohibite să atragă oprobiul asupra autorului 60, iar numele indezirabile să ducă la sacrificarea unor cărți neutre. Epurările fizice nemaifiind posibile, războiul se concentrează asupra cuvintelor, a fotografiilor, a mașinilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
perioada de timp cât este trăită o emoție) pare mai mare în Statele Unite, în timp ce în Japonia emoțiile par mai superficiale, de scurtă durată; americanii au tendința de a căuta și înțelege cauzele emoțiilor pe care le trăiesc, în timp ce japonezii manifestă pasivitate în fața trăirilor interioare; verbalizarea emoției este semnificativă în Statele Unite, puțin semnificativă în Japonia; furia este generată de nedreptatea socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în țările în care distanța față de putere este mare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atenției prin diversitate. De pildă, G. Călinescu (1941/1982, pp. 974-976, passim) ilustra această diversitate prin tipurile umane reprezentate de autorii români: Examinând pe Eminescu, Sadoveanu, Hogaș, am văzut că izbitoare la ei este regresiunea spre civilizația de mod arhaic, pasivitatea față de natură [...]. Creangă, Anton Pann [...] întăresc aceste caractere ale vechimii. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-au o expresie subiectivă a experienței lor. Comunicarea cu lumea se face în proverbe ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.372). „Oarecum, întrucâtva, pe undeva, într-un fel”. 2.7. Asumarea lucidă a legilor firii Printre trăsăturile definitorii ale poporului român, D. Drăghicescu includea: „lipsa de energie și de voință activă, pasivitatea defensivă și resemnată în faptă” (1907/1995, p. 350), „tradiționala noastră nepăsare, credința în fatalitate, în soartă, în noroc, cu desăvârșită lipsă de încredere în noi înșine” (1907/1995, p. 363). Dimitrie Gusti și Emil Cioran vorbeau, de asemenea, despre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
resemnată în faptă” (1907/1995, p. 350), „tradiționala noastră nepăsare, credința în fatalitate, în soartă, în noroc, cu desăvârșită lipsă de încredere în noi înșine” (1907/1995, p. 363). Dimitrie Gusti și Emil Cioran vorbeau, de asemenea, despre fatalism, resemnare, pasivitate. Cu toate acestea, există deosebiri fundamentale între fatalismul oriental și cel din spațiul mioritic. Lucian Blaga îl numește „sentimentul destinului”: Sentimentul destinului, încuibat subteran în sufletul românesc, e parcă și el structurat de orizontul spațial înalt și indefinit ondulat [...] De
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de viață; lipsuri; macaroane; mama; masă; mațe; mațe chiorăind; mănîncă; măr; Mc Donald's; Mihaela; milă; mînca; a mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de putere; rezistență; român; România; salam; salată; salate; săraci; sărăcie; sărmani; sărmanii; saț; simț; sistem digestiv; situația din Moldova; slăbiciune; somn; studenție; suferință; supă; supărare; superman; tare; tragedie; tremura; trist; universală; universitate; URSS; viață; vin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniștit; lipsă de viață; Lupoaica; Matei; mausoleu; merite; meșter; metal; mică; mie; mirare; Mircea; fără mișcare; mîncare; momîie; monstru; mormînt; munte; muzică; Napoleon; neagră; neființă; neinteresant; neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți; obiecte; om important; onorifică; opera; operă de artă; pace; pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic; scriitori; sculptat; sculptată; sculptor; sedentar; sincer; singur; slăvit; soclu; stabilitate; stagnare; stană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de hipervigilență și inhibiție - sentimentele, impulsurile, alegerile spontane sunt împiedicate să se exprime, persoana nu-și rezervă dreptul de a fi fericită, relaxată. Sănătatea, relațiile apropiate au de suferit în urma acestui fapt. Schemele celui de-al cincilea domeniu sunt: Negativism/pasivitate (NP) - aspectele negative ale vieții sunt exagerat conturate, subliniate, scoase la iveală, maximizate (durere, moarte, pierdere, dezamăgiri, conflicte, vină, resentimente, probleme nerezolvate, greșeli potențiale, trădări etc.), în timp ce evenimentele pozitive, optimiste sunt minimalizate. Inhibiție emoțională (EI) - inhibarea acțiunilor, sentimentelor, comunicării spontane
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Eșec (FA) Dependență/incompetență (DI) Protecționism/sine nedezvoltat (EM) Vulnerabilitate la rău și boală (VH) Subjugare (SB) Sacrificiu de sine (SS) Inhibiție emoțională (EI) Standarde nerealiste/hipercriticism (US) Revendicare/grandoare (ET) Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS) Căutarea aprobării/recunoașterii (AS) Negativism/pasivitate (NP) Pedepsire (PU) Descrierea itemilor Cei 114 itemi sunt repartizați pe subscale în modul următor: Deprivare emoțională (ED): 1, 25, 49, 73, 96 Abandon (AB): 2, 26, 50, 74, 97 Neîncredere/abuz (MA): 3, 27, 51, 75, 98 Izolare socială
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
43, 67,91, 112 Revendicare/grandoare (ET): 20, 44, 68, 92, 113 Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS): 21, 45, 69, 93, 114 Căutarea aprobării/recunoașterii (AS): 16, 14, 22, 30, 38, 46, 54, 62, 70, 78, 86, 94, 101, 108 Negativism/pasivitate (NP): 7, 15, 23, 31, 39, 47, 55, 63, 71, 79, 87 Pedepsirea (PU): 8, 16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72, 80, 88, 95, 102, 109. II. Administrare Când este utilizat în scop clinic, terapeutul roagă de obicei
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
generali a obiectivelor, obținerea succesului prin prevenirea erorilor, plasarea resurselor în plan secundar, adoptarea de decizii puține și pentru un număr mare de persoane, ierarhii și domenii de responsabilitate ample, precizarea rolului de arbitru al administratorului, accentuarea rolului procedurilor, conformismului, pasivității, prudenței, raportărilor periodice; • managementul se remarcă prin: formularea de obiective strategice și operaționale, căutarea condițiilor de obținere a performanțelor măsurabile, abordarea prioritară a resurselor, adoptarea deciziilor de diferite tipuri și grade de complexitate, practicarea delegării de autoritate, considerarea managerului drept
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
obiectele de la interfața ordinatorului sunt „prietenoase” (termen aplicabil designului intuitiv al interfețeiă, angajate în medierea dintre reificare și procesualitate subiectivă și producând sisteme hibride, subiectiv-obiective, jumătate subiect, jumătate obiect. Un obiect computațional de acest tip nu (maiă este caracterizat prin pasivitate, închidere și autoreferință, stabilitate și integritate. Dimpotrivă, intră în dialog cu subiectul uman, devenind la rândul său un subiect computațional și întemeind o interstițialitate corporeală dinamică, specifică legăturilor și întreruperilor din fluxurile de date ale rețelei. Un obiect al interfeței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este utilizată pentru crearea unor ființe, în special a unor animale. Pe de o parte, utilizează potențialul teleroboticii în instalații artistice, oferind posibilitatea utilizatorilor Internetului să facă acțiuni care au rezonanță fizică într-o galerie situată la distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nostru reușește vom putea să-l vedem pe Descartes atât În postura de prim filosof al modernității, cât și aceea de ultim mare scolastic. 1 ÎNDOIALA Modul natural al atitudinii omului față de lume exprimă În egală măsură atât aderență și pasivitate, cât și detașare și acțiune. Dar atunci când spiritului i se prezintă idei felurite, diverse opinii și când Își propune să le aleagă pe cele adevărate, ieșind din starea de pasivitate și Îndemnându-se la acțiune, are nevoie de un principiu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
omului față de lume exprimă În egală măsură atât aderență și pasivitate, cât și detașare și acțiune. Dar atunci când spiritului i se prezintă idei felurite, diverse opinii și când Își propune să le aleagă pe cele adevărate, ieșind din starea de pasivitate și Îndemnându-se la acțiune, are nevoie de un principiu care să-l călăuzească Într-o astfel de diversitate. Cel mai adesea, În asemenea situații, găsim suficiente motive să ne Îndoim de unele dintre cele ce se prezintă spiritului nostru
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
radical raportul nostru cu lumea, pentru că ea solicită capacitatea cea mai intimă și proprie a gândirii: libertatea. Libertatea gândirii exprimă posibilitate de a lua distanță nu doar față de anumite aspecte ale lumii, ci mai ales față de tot ceea ce poartă semnul pasivității și al aderenței naturale la lume, pregătindu-ne pentru acțiune și pentru cunoaștere. Îndoiala ne pregătește pentru a cuceri un spațiu al autonomiei, care ne transformă din parte imbricată a lumii Într-un spectator detașat al ei. Despre Îndoiala pe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
reprezinte sufletul masei întregi, din care sunt formate popoarele, aceasta oferindu-i posibilități maxime de dezvoltare. Cultura modernă vrea să se înalțe cu colaborarea permanentă a tuturor sufletelor, a tuturor inițiatorilor și a tuturor energiilor” (1925-1926, p. 18). Când domnește pasivitatea însă, cultura, instituțiile „se osifică”, devin statice. De aceea, „într-o concepție dinamică a vieții”, trebuie să se asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele latente în el”. Era în anii entuziasmului constructiv, imediat după Marea Unire, intelectualii erau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
III, 185). Faptul că, după șase ani de pușcărie, Noica nu face în opera sa nici o trimitere la acest fapt, îl face pe Cioran să se întrebe dacă e vorba de „o psyche debilă, sau pur și simplu de acea pasivitate Ă urmare a unei robii seculare” (III, 244). Continuă Cioran: „Cred mai degrabă că trebuie incriminat frivolul scepticism național, care refuză să aprofundeze, să interiorizeze senzația” (idem). Până și evreii ar deveni, în mediul românesc, sterili, crede Cioran. „S-au
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil. Cu o pasivitate care e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
instalează efectul oblic în respectiva casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de generalitate delegații ce vin nu întreprind mare lucru. Ingerința e fizică, activă, recomandările sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
orice ; „provocatorul”, cel care vorbește fara oprire, face pe clovnul pentru a-si face colegii sa râdă ; elevul agresiv, violent . In cealaltă categorie putem încadra elevii care refuza sa lucreze : nu ies la tabla, refuza să și facă exercițiile, dovedesc pasivitate Comportamentul violent poate fi determinat uneori de oboseala, de suprasolicitare, de neputința de a face fata unor cerințe ale scolii sau ale familiei, de o remarca umilitoare, de o pedeapsa nemeritata etc. Uneori poate fi incriminata violenta fictiva, agresivitatea prezenta
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
al înțelegerii hermeneutic-practice", ci "devin scop"209. Considerăm că asemenea aprecieri își păstrează valabilitatea cel mult atâta timp cât științele spiritului rămân în zona de interferență cu științele naturii, acolo unde se manifestă realmente "contemplativ" (în acest sens vezi supra trimiterile la "pasivitatea" caracteristică pozitiviștilor). Din momentul în care ele devin însă "comprehensive" nu mai poate fi vorba nici despre "o înstrăinare metodologică de domeniul lor obiectual" (pentru Verstehen avem nevoie de Einfühlung, așa cum vom arăta în cap. III, 1C)210 și nici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
epistemologie și metodologie a științelor, o dată cu eroziunea viziunii mecanicist-metafizice asupra istoriei și, legat de aceasta, a conceperii textului istoric drept <<oglindire pasivă>> a istoriei reale" (ibid., p. 54). Asupra aplicării "mecaniciste" a unui model metafizic de către Hegel, ca și asupra "pasivității" pozitiviste vom reveni. În sensul reconcilierii despre care vorbeam, se pronunță și René Wellek. După opinia cercetătorului american, Dilthey a căutat "să construiască o punte între emoționalismul romantic și expresionismul lui Schleiermacher, pe de o parte, și epoca nouă, pozitivistă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]