1,467 matches
-
E. Lovinescu). Aprecierile și caracterizările, convergente, formulate de critica interbelică - Perpessicius, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a. - rămân în esență valabile pentru tot ce a scris acest „poet fără evoluție”, miniaturist discret, peisagist idilic și cântăreț al interioarelor provinciale, maestru al pastelului, foarte atent la grația formală, creator al unei poezii ușor desuete, campestră sau intimistă, descriptivă și sentimentală în ton elegiac. M. a dat și proză memorialistică, de notație lirică pe teme cinegetice în Însemnările unui vânător (1985). Eseuri și alte
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
cea modernă, caracterizată de scepticismul rece. Intenția de a releva tragismul vieții în figura Iuliei Hasdeu eșuează într-un sentimentalism comun. Soare pe Prut marchează revenirea la versul clasic, alternând motive simboliste (Adonis, Noapte faustiană, Simfonie de seară, Menuet) cu pastelul pointillist, acumulând detalii disparate (Toamnă pe Prut, Octombrie pe Prut, Seară în parc, Gravură, Caprele negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude exagerate aduse fratelui
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
nebunie), amintind oarecum de viziunile lui E. A. Poe. Atmosfera sumbră ar fi trebuit să prindă relief, prin contrast, și cu ajutorul unor scene bucolice, dar acestea nu ies din convențional (În parc) ori dintr-un idilic vag trimițând la G. Coșbuc (Pastel). Poeziile adăugate în volumul Aripi fantastice, mai ales Între umbră și lumină, Fantome, Albastru, Nici sus, nici jos, arată doar o mai bună stăpânire a uneltelor, nu și o sincronizare cu spiritul vremii. Conștient de propriile limite, după 1930 M.
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
Nagedum, Nicodem, Stymphal. În 1937 primește Premiul Național pentru poezie. Versurile de tinerețe, adunate fără spirit critic în volumul Nocturne (1900), sunt aservite modelelor epocii: meditația eminesciană, tradusă însă în maniera moralizatoare și didactică a lui Al. Vlahuță, perihelia macedonskiană, pastelul neoclasic al lui Duiliu Zamfirescu, unele clișee parnasian-simboliste. Culegerea Poezii (1934), cuprinzând ceea ce a publicat N. de la 1902 la 1934, e precedată de expunerea concepției sale despre poezie. Ideile prefeței, lipsite de originalitate, însă nici contestabile în sine, se dovedesc
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
NEGRIȘ, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Cibotaru; 22.VI.1938, Cucuieții Vechi, j. Bălți), poet. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon
NEGRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
ritmul alert al acțiunilor și prin tematică, așteptărilor unui public nepretențios, dornic de o lectură agreabilă în timpul liber. În volumele de versuri Cântecul constelației și Ochii, asociind poezii dedicate Partidului, comunismului, Uniunii Sovietice, detașamentelor de brigadieri etc., cu balade și pasteluri construite pe tema naturii, N. nu reușește să depășească nivelul de imitator sârguincios, fie al poeților proletcultului, fie al autorilor clasici de tablouri în versuri, Vasile Alecsandri și George Coșbuc. Excesul de ideologie corupe valoarea unor poezii ce transpun bucuria
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
O influență ce pleacă de la argheziană Duhovnicească, de la câteva poeme ale lui Lucian Blaga și, mai departe, de la expresionism este posibilă, însă ea a prins pe solul unei firi introvertite, melancolice și al unor autentice și intense experiențe sufletești: solitudinea (Pastel), senzația claustrării (Sub zidul nopții, La umbra vremii și Gând sub lespede), dedublarea (Tremur de fântâni, Ogor sterp), pierderea crescândă a identității (Anotimp stins). În acest sens sunt și încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Cezar Marian, Universul poetic, F, 1983, 2; Octavian Grigore, Evocări: George A. Petre, „Placebo”, 1991, 5; George A. Petre, DCS, 100-101; Iordan Datcu, Veșnic pasionat de progresul inteligenței, ST, 2000, 5-6; Stelian Ceampuru, George A. Petre sau Valența afectiv-meditativă a pastelului, „Caligraf”, 2000, octombrie; Cristea, Teleorman, 521-523. V.D.
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Varietăți. Ecouri. Jocuri distractive”, „Rubrica științifică”, „Cronica sportivă” -, sunt de semnalat „Mișcarea culturală”, cu știri din Bacău, Târgoviște, Galați, sau „Cărți și reviste”, cuprinzând scurte impresii de lectură. Sunt publicate sonete și rondeluri de Șt. V. Ionescu și Dem. Bassarabeanu, pasteluri de Al. Terziman, precum și alte versuri de G. Baiculescu, Al. Tudor-Miu (care debutează aici), Tănase Bădescu (care semnează și A.T. Bădescu), V. Macovei, Em. I. G. Diaconescu, Eugenia Atanasiu, Dem. Baciu (care folosește și semnătura Bacdemvi), epigrame și
PLOIESTIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
Sensibilitatea senzorială generează câteva tablouri din natură sau din mediul rural, realizate cu finețe picturală, în imagini și sugestii delicate. Dar cum principalul motor este durerea, în cele mai multe poezii se insinuează stări de îndurerare și suferință, care fac din aparentul pastel un revelator al răului sufletesc. Sunt consemnate tot mai des tristețea locurilor părăsite, a ființelor abandonate, ravagiile toamnei în natură, „cântecul frunzelor uscate”, „aspru și amar”, ceea ce o face pe poetă să se simtă și mai pustie, mai singură, măcinată
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
Eduard VII. Mama, pianista de virtuozitate, o pregătește pentru această carieră și, la opt-nouă ani, fetița execută furtunos piese de Beethoven, Mozart, Chopin, Mendelssohn. E însă egal înzestrata pentru desen și pictură (în 1927 va și expune o suită de pasteluri, cu vernisajul patronat de Édouard Herriot). În 1885, la vârsta de nouă ani, călătorește, pentru prima și singura oară, o săptămână, în România - unde este înmormântat tatăl său, decedat subit, si amintirile păstrate sunt mai ales întunecate (ceremonia funerară) sau
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
de sociologie și pedagogie. În 1895 publică un studiu etnografic și statistic asupra aromânilor, De la românii din Turcia Europeană, răsplătit cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române, care în anul următor îl alege membru corespondent. În 1878 N. semna în „Convorbiri literare” pasteluri și poezii erotice în linia lui V. Alecsandri, care au intrat în volumul de debut, Flori de primăvară (1880). Poemul Șoimii de la Războieni (1882) are ca model Dumbrava Roșie, dar și legendele istorice ale lui D. Bolintineanu. Scriitorul s-a
NENIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
destul de simple și a unui lexic nu foarte bogat, precum și unei anume dexterități în versificație li se datorează câteva reușite. Procedeul verbalizării elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua plachetă, Evadări, care include mai multe pasteluri, inspirate îndeosebi de „stepa” dunăreană. Mai înzestrat ca pictor, N. n-a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare”, CL, 1926, 4; Perpessicius, Opere
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
lui I. S. Bădescu. În N. c. r. se găsește puțină literatură originală, mai ales reprodusă după publicații bucureștene sau din „Convorbiri literare”: Cugetări de Alecu Russo, versuri de Grigore Alexandrescu, nuvele de C. D. Aricescu, poemul Dumbrava Roșie și pasteluri de V. Alecsandri, nuvele ale lui Pantazi Ghica. Cu versuri și proză sunt prezenți I. Ianov, I. Pop-Florantin și V. Gr. Pop. Se mai publică poezia Viața la țară a lui Al. Depărățeanu și versuri de Maria Suciu. Redactorul I.
NOUL CURIER ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288485_a_289814]
-
schița, povestirea și nuvela. Contribuția cea mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, al cărui nume este întâlnit aproape în fiecare număr (Acasă, Griji multe, Două scrisori, Vinerea Patimilor ș.a.). Lui i se adaugă Al. Ciura (Scrisoarea din urmă), Mihail Gașpar (Pastel, Singur), Emil Isac (La cârciuma lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu). Se publică două lucrări cu caracter memorialistic: Horia Petra-Petrescu, „Domnul Moldovănuț”, evocare a lui Ioan Micu Moldovanu, și
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii goliarde sau villonești, iar aceasta din urmă, când se manifestă, este învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite, cu sintaxă corectă, clară și rafinat elaborată, poemele nu reprezintă o „rebeliune” ori un act de frondă în ambianța epocii, în care P. - un manierist și un minor, însă
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
forme de eliminare din discursul liric a oricărei retorici, a oricărui palpit sentimental, de cenzurare a subiectivității, după cum există evidente preocupări pentru forma în sine, pentru realizarea de performanțe tehnice, indiferent de conținut. Izolate la D. Bolintineanu, V. Alecsandri (în pasteluri, și nu numai), C. Stamati, G. Baronzi, mai insistent cultivate de Al. Macedonski, autor al versurilor din Bronzes (1898) și care la un moment dat se definea ca parnasian, elementele de tip parnasian diferențiază, în contextul simbolist românesc, producția câtorva
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
Mihai-Voievod Viteazul de N. Bălcescu. Sub impulsul romantismului național, în perioada pașoptistă are o bună reprezentare și poezia naturii, individualizată geografic. Rare înainte de 1840 (Iancu Văcărescu, Primăvara amorului, V. Cârlova, Înserare, Gh. Asachi, La Italia, Cezar Bolliac, Meditații), elemente de pastel pătrund tot mai abundent în poezie și în proza poetică. Se găsesc în aproape toate scrierile vremii, cum și în Zburătorul lui Heliade-Rădulescu, în Trecutul. La mănăstirea Dealului, Mormintele. La Drăgășani, Meditație, Miezul nopții și alte poeme de Grigore Alexandrescu
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
Bălcescu. Priveliști din natură nu lipsesc din aproape nici o poezie a lui Alecsandri, și nici din scrierile sale în proză. La deplina maturitate, „bardul de la Mircești” încununează nu doar propria sa operă, ci întreaga poezie românească a naturii cu ciclul Pasteluri. Proza și dramaturgia din perioada pașoptistă - 22 din cele 30 de „scrisori” cuprinse în Negru pe alb de C. Negruzzi, majoritatea scrierilor în proză și a pieselor de teatru ale lui Alecsandri, romanele lui D. Bolintineanu, începuturile de roman lăsate
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și în „subiectul” ciclurilor: ocnarii, harambașii, răzbunarea lotrilor, răscoală, represalii. Unele versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor de depistat. În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului cărășean, cu datini și expresii populare. Evoluția lui M.-L. are loc în direcția unui text marcat, pe de o parte, de formația sa
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
a moarte” și „a rea vestire”. Transpuși într-un discurs eliptic și cam uscat, psalmii lui Mihail exprimă sforțarea orgolioasă a unui bântuit și, nu mai puțin, a unui avid de a se proiecta pe sine în metafizic. În contrabalans, pastelurile sunt calme, contemplative, fără contorsiuni agonice. Dominanta eseisticii lui A. o reprezintă teatrul. Pariul teoreticianului, care se lasă uneori pradă unei beții a conceptelor, este acela de a desluși înțelesurile ținând de „gestul spiritual al artei”, care se dovedește în
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
propune de pildă o clasificare a speciilor genului liric ale cărei implicații ni se par de-a dreptul periculoase. Genul liric este subdivizat În următoarele grupe de specii literare: Lirica cetățenească sau politică: doina, oda, satira. Lirica naturii sau peisagistă: pastelul. Lirica intimă: cântecele de dragoste, cântecele glumețe, bocetul, elegia. O atare clasificare implică ideea că «lirica naturii» și cea «intimă» sunt rupte de preocupările sociale. Ideea e evident absurdă, cel puțin pentru cine gândește marxist”. STALINISMUL ÎN LINGVISTICA Imaginea anului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unui stil pronunțat ironic și cu ample deschideri spre satiră și cinism. Chandler a simțit pericolul alunecării într-o goană sterilă pe urma criminalilor și - ca niciodată - ne demonstrează că poate fi un sensibil pictor liric, capabil să ofere veritabile „pasteluri după natură”, sedus de culoarea locală și de forța unică a peisajului. El nu cade, firește, într-un panteism ieftin. Natura nu se metamorfozează într-un participant activ. Ea nu este un complice al detectivului. Pur și simplu, autorul simte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod și de Georgicele lui Vergiliu, poetul celebrează, la maturitate, muncile campestre, curgerea ciclică a anotimpurilor, într-un poem didactic și bucolic ca Anul cel mănos, bucuria lumei (1820). Aurorală, „drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început de lirică sentențioasă. Peripeții, prigoane, jocuri ale întâmplării mențin suspansul și
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]