1,893 matches
-
alelei paterne H19 normal silențiată și inactivarea alelei paterne IGF2 normal activă. Ambele gene prezintă enhaceri localizați în regiunea situată în aval de H19, enhancerii mezodermici (M) fiind situați mai departe decât cei endodermici (E) (fig. 31.5). În cromozomul patern, IGF2 interacțonează cu enhancerii și astfel este inactivată H19, în timp ce în cromozomul matern H19 interacționează cu enhancerii și astfel este inactivată IGF2 (Peters, 2000). În această zonă există două regiuni metilate diferențiat: DMD situată înaintea lui H19 și DMR1 situată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
H19, în timp ce în cromozomul matern H19 interacționează cu enhancerii și astfel este inactivată IGF2 (Peters, 2000). În această zonă există două regiuni metilate diferențiat: DMD situată înaintea lui H19 și DMR1 situată înaintea lui IGF2, ambele fiind metilate în cromozomul patern și nemetilate în cel matern. Când DMD este metilat în cromozomul patern, enhancerii activează promotorul IGF2. Când DMD este nemetilat în cromozomul matern, acesta acționează ca element de graniță, prevenind activarea de către enhanceri a promotorului IGF2 (fig. 31.5). Studii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inactivată IGF2 (Peters, 2000). În această zonă există două regiuni metilate diferențiat: DMD situată înaintea lui H19 și DMR1 situată înaintea lui IGF2, ambele fiind metilate în cromozomul patern și nemetilate în cel matern. Când DMD este metilat în cromozomul patern, enhancerii activează promotorul IGF2. Când DMD este nemetilat în cromozomul matern, acesta acționează ca element de graniță, prevenind activarea de către enhanceri a promotorului IGF2 (fig. 31.5). Studii recente efectuate de Drewell și colaboratorii (2000) au arătat că în această
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
arătat că în această zonă există trei regiuni care acționează ca silențiatori specifici de țesut (reprezentați sub formă de „pătrățele negre”, în figura 31.5). Una dintre aceste regiuni este situată la nivelul DMD și silențiază gena H19 a cromozomului patern, iar celelalte două regiuni silențiază IGF2 din cromozomul matern. Regiunea localizată între IGF2 și H19 silențiază IGF2 în mușchi, în timp ce DMR1 acționează în alte țesuturi mezodermice (Peters, 2000). Când DMR1 este inactivat prin knockout se pierde funcția de silențiator, iar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
între IGF2 și H19 silențiază IGF2 în mușchi, în timp ce DMR1 acționează în alte țesuturi mezodermice (Peters, 2000). Când DMR1 este inactivat prin knockout se pierde funcția de silențiator, iar IGF2 se exprimă atât în cromozomul matern cât și în cel patern (Peters, 2000). 31.2. IMPRINTING-UL ȘI BOLILE GENETICE Alterarea mecanismelor imprintingului genetic constituie adesea cauza maladiilor umane. Primele boli raportate ca fiind determinate de modificări ale imprintingului au fost sindroamele Prader-Willi și Angelman care au reprezentat paradigma imprinting-ului genetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1: 10000 - 1: 30000 de nașteri (Mascari și colab., 1992). Din punct de vedere clinic, PWS se caracterizează prin activitate fetală redusă, obezitate, hipotonie musculară, retard mintal, statura mică, hipogonadism hipogonadotropic, macroglosie. În ceea ce privește determinismul genetic, sindromul este rezultatul absenței genelor paterne prezente în mod normal în segmentul 15q11-q13 și a amprentării alelelor materne. Absența genelor paterne poate fi consecința unor mecanisme diverse: 75% din cazurile de PWS prezintă deleția segmentului 15q11-q13 din cromozomul 15 patern, iar 20- 25% dintre cazuri moștenesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
PWS se caracterizează prin activitate fetală redusă, obezitate, hipotonie musculară, retard mintal, statura mică, hipogonadism hipogonadotropic, macroglosie. În ceea ce privește determinismul genetic, sindromul este rezultatul absenței genelor paterne prezente în mod normal în segmentul 15q11-q13 și a amprentării alelelor materne. Absența genelor paterne poate fi consecința unor mecanisme diverse: 75% din cazurile de PWS prezintă deleția segmentului 15q11-q13 din cromozomul 15 patern, iar 20- 25% dintre cazuri moștenesc ambele copii ale cromozomului 15 matern (disomie uniparentală - UPD matern). Aproximativ 1% din cazurile cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genetic, sindromul este rezultatul absenței genelor paterne prezente în mod normal în segmentul 15q11-q13 și a amprentării alelelor materne. Absența genelor paterne poate fi consecința unor mecanisme diverse: 75% din cazurile de PWS prezintă deleția segmentului 15q11-q13 din cromozomul 15 patern, iar 20- 25% dintre cazuri moștenesc ambele copii ale cromozomului 15 matern (disomie uniparentală - UPD matern). Aproximativ 1% din cazurile cu PWS nu prezintă nici deleția paternă a segmentului cromozomal patern amintit și nici disomie uniparentală, ci o microdeleție în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diverse: 75% din cazurile de PWS prezintă deleția segmentului 15q11-q13 din cromozomul 15 patern, iar 20- 25% dintre cazuri moștenesc ambele copii ale cromozomului 15 matern (disomie uniparentală - UPD matern). Aproximativ 1% din cazurile cu PWS nu prezintă nici deleția paternă a segmentului cromozomal patern amintit și nici disomie uniparentală, ci o microdeleție în centrul de control al imprintingului, localizat în segmentul 15q11-q13 (Fridman și colab., 2000). Sindromul Angelman (AS) este o boală care afectează dezvoltarea neuronală, fiind caracterizată prin dificultăți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de PWS prezintă deleția segmentului 15q11-q13 din cromozomul 15 patern, iar 20- 25% dintre cazuri moștenesc ambele copii ale cromozomului 15 matern (disomie uniparentală - UPD matern). Aproximativ 1% din cazurile cu PWS nu prezintă nici deleția paternă a segmentului cromozomal patern amintit și nici disomie uniparentală, ci o microdeleție în centrul de control al imprintingului, localizat în segmentul 15q11-q13 (Fridman și colab., 2000). Sindromul Angelman (AS) este o boală care afectează dezvoltarea neuronală, fiind caracterizată prin dificultăți severe de învățare, ataxie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Deleția de aproximativ 4 Mb din regiunea 15q11-q13 este considerată mecanismul cel mai comun de apariție a bolii, întrucât este cauza a 70-75% dintre cazurile de AS. Majoritatea delețiilor apar „de novo” și sunt moștenite pe linie maternă, spre deosebire de originea paternă a delețiilor cauzatoare a sindromului PWS. Un alt mecanism responsabil de apariția acestui sindrom este disomia uniparentală paternă a cromozomului 15 care de obicei este sporadică și afectează doar 2-3% dintre cazurile de AS. Ca și în cazul sindromului PW
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
întrucât este cauza a 70-75% dintre cazurile de AS. Majoritatea delețiilor apar „de novo” și sunt moștenite pe linie maternă, spre deosebire de originea paternă a delețiilor cauzatoare a sindromului PWS. Un alt mecanism responsabil de apariția acestui sindrom este disomia uniparentală paternă a cromozomului 15 care de obicei este sporadică și afectează doar 2-3% dintre cazurile de AS. Ca și în cazul sindromului PW, există pacienți care nu prezintă nici deleții, nici disomie uniparentală, dar la care a fost identificată o metilare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a genei IGF2 (11p15) responsabile pentru apariția tumorilor Wilms și a rabdomiosarcoamele embrionare (Ogawa, 1996). În diverse cancere pediatrice, a fost raportată pierderea heterozigozității uneia dintre alelele parentale, dar s-a observat că fenomenul de pierdere a cromozomilor materni sau paterni nu se produce cu frecvențe identice. Până în prezent au fost raportate asocieri dintre numeroase tumori și o serie de modificări precum pierderea preferențială a expresiei unuia dintre cromozomii parentali. Astfel de asocieri sunt reprezentate de neuroblastoame (pierderea cromozomului matern 1p36
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
frecvențe identice. Până în prezent au fost raportate asocieri dintre numeroase tumori și o serie de modificări precum pierderea preferențială a expresiei unuia dintre cromozomii parentali. Astfel de asocieri sunt reprezentate de neuroblastoame (pierderea cromozomului matern 1p36 și a cromozomului 2 patern), leucemia acută mieloblastică (pierderea cromozomului 7 patern), rabdomisarcoamele (pierderea regiunii cromozomale 11p15.5 materne) etc. Conform ipotezei celor două lovituri ale lui Knudson, genele supresoare tumorale sunt silențiate de obicei prin inactivarea secvențială a ambelor alele (fig. 31.6). În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asocieri dintre numeroase tumori și o serie de modificări precum pierderea preferențială a expresiei unuia dintre cromozomii parentali. Astfel de asocieri sunt reprezentate de neuroblastoame (pierderea cromozomului matern 1p36 și a cromozomului 2 patern), leucemia acută mieloblastică (pierderea cromozomului 7 patern), rabdomisarcoamele (pierderea regiunii cromozomale 11p15.5 materne) etc. Conform ipotezei celor două lovituri ale lui Knudson, genele supresoare tumorale sunt silențiate de obicei prin inactivarea secvențială a ambelor alele (fig. 31.6). În cazul expresiei alelei materne pentru genele supresoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celor două lovituri ale lui Knudson, genele supresoare tumorale sunt silențiate de obicei prin inactivarea secvențială a ambelor alele (fig. 31.6). În cazul expresiei alelei materne pentru genele supresoare tumorale, prima lovitură este reprezentată de amprentarea sau inactivarea alelei paterne, iar pierderea preferențială maternă a heterozigozității materne are efectul celei de-a doua lovituri. Cap. 31. Imprinting genetic in tumorigeneză Pierderea imprinting-ului are valoarea unui mecanism alternativ de activare a expresiei unei gene date (Feinberg, 1993). Mecanismele prin care genele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cât și în țesutul normal colonic. Pentru cromozomul 11, alături de pierderea imprintingului pentru IGF2 și H19, a fost identificat un nou marker pentru diagnosticul cancerului colorectal, reprezentat de transcriptul LIT1 (Tanaka și colab., 2001). LIT1 este exprimat preferențial de alela paternă. Pierderea imprinting-ului pentru LIT1 a fost raportată pentru patru dintre cele 10 țesuturi tumorale colorectale analizate (Tanaka și colab., 2001). ID4 31.2.2. CANCERUL DE SÂN ȘI IMPRINTING-UL GENETIC În cancerul de sân, malignitate heterogenă din punct de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
IGF2 în cancerele umane este susținută de asocierea dintre sindromul Beckwith-Wiedemann (care prezintă expresia bialelică a IGF2) și diverse cancere umane. Imprinting-ul genetic și metilarea ADN sunt mecanisme importante de reglare a expresiei genice, identificarea pierderii imprinting-ului și a unui patern aberant de metilare putând constitui un biomarker cu valoare predictivă pentru progresia și răspunsul la tratament al tumorilor. În ultimii ani, studiul imprinting-ului și metilării au adus noi informații referitoare la țintele afectate de modificarea acestor procese în cancere umane
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bunicul nu l-a cunoscut. O percepe ca fiind iubitoare, atentă cu el, la ea se refugiază când are necazuri și cu ea vorbește despre toate problemele lui. Aceasta îl sfătuiește, îl susține și îi este tot timpul aproape. Bunicii paterni: trăiesc amândoi, locuiesc într-o altă localitate, se vizitează rar, cam de 2-3 ori pe an. Îi iubește și se simte bine în prezența lor. Tatăl: este perceput ca fiind foarte sever, uneori nedrept, îi este frică de el pentru că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu membrii familiei: s-a desenat mai aproape de bunica maternă și amândoi pe mijlocul paginii de desen, mama este și ea aproape, iar tatăl în colțul din stânga sus. În concluzie: elevul are o scăzută stimă de sine, nevoie de afecțiune paternă, asimilează figura institutorului cu a tatălui și are anxietate de performanță și, pe măsură ce acesta insistă sau îl pedepsește pentru neîndeplinirea sarcinilor, elevul are tendința de a se închide în sine din ce în ce mai mult, de a evita situațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rar. Se simte iubit de ei și la rândul lui îi iubește. Bunicul este mai dur verbal cu el și câteodată vorbește urât. Bunica are grijă întotdeauna ca el să fie bine îngrijit când merge la țară, în vacanță. Bunicii paterni: trăiesc ambii bunici. Locuiesc la țară și îi vede foarte rar. Se simte iubit de ei și, la rândul lui, îi iubește. Bunicul l-a învățat să joace șah și se joacă împreună cu el ori de câte ori au ocazia. Bunica îi face
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
situații potențial primejdioase: nu iese în fața blocului la joacă, nu merge singur pe stradă, nici chiar până la magazinul de alături. Copilul se simte jenat când mama îl conduce la școală. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: bunica maternă are scleroză în plăci, bunica paternă are mulți membri de familie bolnavi de diabet zaharat, iar bunicul patern are un frate bolnav de boala Alzheimer. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: Nașterea: cezariană, după 9 luni de sarcină, 2800g, 48 cm, Apgar 9 Sugar: dezvoltare fizică normală, icterul fiziologic
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
singur pe stradă, nici chiar până la magazinul de alături. Copilul se simte jenat când mama îl conduce la școală. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: bunica maternă are scleroză în plăci, bunica paternă are mulți membri de familie bolnavi de diabet zaharat, iar bunicul patern are un frate bolnav de boala Alzheimer. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: Nașterea: cezariană, după 9 luni de sarcină, 2800g, 48 cm, Apgar 9 Sugar: dezvoltare fizică normală, icterul fiziologic în primele zile de viață, reflexele necondiționate prezente, fără malformații congenitale. Perioada
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic, există caracteristici fizice vizibile diferite ale unor populații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
consecință imediată a fost că familiile monoparentale erau frecvente încă din perioada interbelică, deci cu mult înaintea Occidentului. În acest fel, Stalin își merita titlul de "tătuc" nu atât al popoarelor, cât mai ales al copiilor care creșteau fără prezență paternă. "Femeile, ca mame veritabile sau doar potențiale s-au dovedit a fi nu doar agente ale valorilor culturale ale lui Stalin, dar și principalele lor receptoare"66,.67 El era, evident, doar un tată simbolic, dar relativ eficace, căci educația
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]