1,911 matches
-
literar (vezi edițiile critice Constant Tonegaru, Mateiu Caragiale etc.) își face din lectură un mod de a trăi, o fastuoasă aventură intelectuală, un dialog peste timp între carte autor și viață cititor. Explorarea adnotărilor de pe miile de cărți ale bibliotecii paterne îi prilejuiește lui Barbu Cioculescu nu numai plăcerea de a realiza excepționalul har al criticului, ci și îngândurata surpriză de a-l fi descoperit abia acum. Lecturi de vară, lecturi de iarnă, în ciuda unor regretabile greșeli de corectură, este cartea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
figurație la Teatrul de Operetă, totul evocat savuros) reușește în 1958 la facultatea de limbă și literatură română din București. Devine UTM-ist, chiar dacă desgustat de propria slăbiciune: se temea să nu fie șantajat cu dosarul ascendenței "burghezo-moșierești" (atât bunicul patern, ex-latifundiar de Covurlui și politician interbelic, cât și tatăl scriitorului trecuseră prin exproprieri și naționalizări succesive în anii '40). În 1963 este oprit la catedra de literatură comparată de Tudor Vianu, recomandat și de "ilegalista" Vera Călin, de Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
temut, dominator, excesiv se află de la început dezechilibrat. În cazul lui Bologa, pierderea timpurie a părintelui nu va estompa cu nimic această formă de servitute conștientă și inconștientă. Mai mult chiar, dispariția fizică va accentua subliminal legătura tensionată cu instanța paternă, supunerea față de pattern, dorința ambivalentă a identificării și ieșirii de sub presiunea modelului. Începută ca o paradă cu explicația în rivalitatea masculină, competiție ce se cere alimentată cu fapte, decizia logodnicului e grăbită de evenimente: "Apoi, peste frămîntările lui, izbucni războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
șocului prilejuit de moartea tatălui. Trei trepte ale transformării cu profund răsunet interior, în a căror succesivitate trebuie citite nu doar zguduirile care prevestesc maturizarea, ci și reactivitatea exacerbată a copilului, respectiv adolescentului, care trăiește concomitent teroarea și fascinația tutelei (paterne, în ordine mundană, divine, pe calea de consecință a epifaniei). Vizibila motilitate psihică a tînărului este motivată prin postura lui mereu dependentă și, disproporționată, forța care se opune relativului echilibru dobîndit. Copilul primește iluminarea: "...pe urmă rămase însă numai crucea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
natura eredității negative, ilustrate deopotrivă de Tudorel și de Pica. Pentru propriul său genitor, "băiatul era voluntar ca și Ioanide, în forma inferioară a obstinației (credea arhitectul)..." Tocmai de aceea, succesul persuasiunii devine improbabil: "chestiunea depășea cu mult limitele pedagogiei paterne." "Junele", cum îl ghilimetează naratorul, urmînd indirect vorbirea interioară a tatălui ("dobitocul", mai simplu raportat la categoriile lui Ioanide) "făcea altă politică." Degradarea naturii idealității, cum și împrejurarea inacceptabilă că o a doua sacrificată este Pica, subjugată erotic de un
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Felix trăiește o criză sentimentală și fizică, iubind-o platonic pe Otilia și carnal pe Georgeta. Un cuplu interesant este cel alcătuit din Otilia, plină de feminitate și Pascalopol, om la cincizeci de ani, bogat și distins, care are afecțiune paternă față de fată, candoare sufletească, o iubește dezinteresat. Otilia este personajul enigmatic, tulburând pe Felix, ca în cele din urmă să-l prefere pe experimentatul Leonida Pascalopol. Ea iubește luxul, călătoria, muzica, misterul (enigma este însăși feminitatea ei) și vine într-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Costache Giurgiuveanu; banii, averea au putere distrugătoare asupra eticii unei societăți). Ideea paternității este tot de influență balzaciană și se rezumă în felul următor: degradarea relațiilor din familie duce la degradarea relațiilor din societate. În romanul lui G. Călinescu, sentimentele paterne ale lui Costache Giurgiuveanu sunt anulate de avariția personajului. Aceeași avariție distruge sentimentele fraterne (Costache-Aglae). Dar despre paternitate vorbește și demagogul Stănică Rațiu, care e în stare de orice când e vorba de bani. Tipologia personajelor. Orientându-se după tehnica
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fata bătrână Aurica; arivistul Stănică Rațiu; moșierul rafinat Pascalopol. Costache Giurgiuveanu are înaintași pe Hagi Tudose, Gobsek, Goriot și Grandet, trăiește cu spaima de a nu fi jefuit, pare ciudat prin contrastul dintre aspectul exterior (ținuta vestimentară ridicolă) și duioșia paternă față de Otilia. Autorul încearcă să-i fixeze Otiliei Mărculescu identitatea: "Otilia este eroina mea lirică, proiecția mea în afară, o imagine lunară și feminină". Ea întruchipează eternul feminin, un amestec de copilărie și maturitate, aducând în prim-plan problema existențialistă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poate ieși pe stradă cu o asemenea "destrăbălată". Pentru Felix, Otilia e "o fată cuminte" de care se îndrăgostește nebunește. Pascalopol o consideră foarte frumoasă, "o rândunică", o vrea ca soție, fără să diferențieze ceea ce e viril, de ceea ce e patern, în atitudinea lui. El este "un Cațavencu al ideii de paternitate" (Ov.S. Crohmălniceanu). Otilia se mișcă într-o lume fixată pentru totdeauna în tipare. Fiind un personaj dinamic, nu poate fi redus la o schemă morală, deși a fost creat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu repulsia față de bărbați cum rămâne? Desigur, bărbații au și ei instinct de conservare care să acționeze împotriva pericolelor insinuatoare. Dar mai este ceva care pare să fie sistematic neglijat în zilele noastre: mulți bărbați au un instinct matern (nu patern!) deosebit de activ. Iată un motiv în plus ca aceștia să fie parteneri în care se trezește relativ ușor o reacție de repulsie față de o femeie care nu este curată, sănătoasă, lucidă, de vârstă potrivită și, ca atare, nu pare a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
multe persoane, o voi formula cât se poate de limpede: dacă vreodată tatăl ajunge să manifeste tandrețe față de o persoană lipsită de semnificații sexuale în ceea ce-l privește, totul vine din instinctul lui... matern. Și aceasta deoarece nu există instinct patern! În schimb, unii tați pot manifesta un fel de tandrețe feminizantă către fiii lor: ei îi mângâie, îi ciupesc, le fac complimente în cascadă, și toate acestea pot duce la intrarea băiatului în rolul sexual al celui ce primește tandrețe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
după „obraze proaste și defăimate“. În încercarea de a pune capăt acestei practici, legea hotărăște ca pe viitor frații să nu-și poată căsători surorile fără acordul rudelor și al arhiereului locului și după o inventariere prealabilă a patrimoniu lui patern. Apartenența la un grup social devine, pentru unii, un pretext de orgoliu fără margini: Catrina Ale xea nu repetă cu mândrie că „este fiică de neam de boier“, cu zestre de fată de boier, măritată din vitregia sorții cu căpitanul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
multă libertate se bucură femeia văduvă, dar asta în Cazul în care nu se întoarce în familia tată lui sau a fratelui, revenind astfel sub tutela șefului familiei. Fetele se află pe primul loc atunci când este vorba de contestarea autorității paterne. Acest lucru se explică și prin faptul că autoritatea exercitată asupra lor este mult mai apăsătoare decât cea exercitată asupra fiilor. Aflate sub tutela taților, a fraților și apoi a soților, femeile sunt dependente, din punct de vedere economic și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legi (1765 și 1766), Mihai Fotino acordă o oarecare libertate tinerilor în alegerea partenerilor. Astfel, o fată are dreptul să se opună părinților, atunci când bărbatul ales este „urâcios și defăimat“; în schimb un băiat poate să „reziste în față alegerii paterne în orice condiții, dacă aleasa nu-i este pe plac“. Propunerile sale rămân însă în stare de proiect, întrucât soborul ecleziastic continuă să țină cont de prevederile vechii pravile și, mai ales, de primatul autorității paterne în detrimentul voinței tinerilor. Cazurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reziste în față alegerii paterne în orice condiții, dacă aleasa nu-i este pe plac“. Propunerile sale rămân însă în stare de proiect, întrucât soborul ecleziastic continuă să țină cont de prevederile vechii pravile și, mai ales, de primatul autorității paterne în detrimentul voinței tinerilor. Cazurile prezentate mai sus au fost toate judecate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, deci după elaborarea proiectelor de legi, toate scot în evidență puterea de decizie a părinților și supunerea copiilor. Un tânăr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Femeia și zestrea sa Cum se alcătuiește o zestre O femeie nu se poate mărita fără a avea o zestre, iar familia face toate eforturile sociale și economice pentru a o procura. Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără a face diferență între dota propriu zisă și trusou. În fapt, termenul zestre înglobează ambele noțiuni, în foaia de zestre apărând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
casei părintești primește odată cu averea și grija surorilor mai mici. Caz fericit, atunci când tatăl prin testament se achită de această în datorie, lăsându-i fiului nu mai grija de a livra o zestre deja existentă și în scrisă în testamentul patern, mezinului nerevenindu-i decât misiunea de a găsi un soț pentru sora sa căruia să-i predea cheile de la ladă împreună cu foaia de zestre. Caz nefericit, atunci când tatăl nu lasă nici testament, nici averea necesară pentru a dota un număr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar din propria avere și totodată de a se ocupa de Măritișul lor. La începu tul secolului al XVIII-lea, Ilinca Brezoianu se plânge că, deși fiul ei, Hera, ca unic moștenitor al tată lui său, a primit întregul patrimoniu patern, nu vrea să-și înzestreze sora așa cum cere obiceiul și așa cum hotărâse tatăl cu limbă de moarte. S-o as cul tăm pe mamă, supărată la câțiva ani distanță de la eveniment: „după ce au venit fii<cei> méle vremea de căsătorie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vecinii de casă și vecinii de moșie, mai ales atunci când la mijloc se află și pământ. Cedarea unei părți de pământ, aflată de cele mai multe ori în moșia satului, trebuie să se facă cu acordul moștenitorilor de drept, cu acordul unchilor paterni sau materni, cu știrea vecinilor de moșie. uneori, martorii din foaia de zestre poartă numele de „logoditori“. Actul poa te fi considerat un adevărat contract de căsătorie încheiat întrecele două părți, căci prezența ginerelui este și ea marcată. Momentul căsătoriei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest proces. Problemele pe care le ridică aceste documente sunt din nou controversate, unele dintre ele s-au regăsit și în cazurile prezentate mai sus, altele vin să se adauge. aceleași între bări asupra consimțământului celor doi tineri și autorității paterne revin. Dar care sunt faptele? În primăvară, Mareș mazilul din județul Saac se logodește cu fiica lui Iorga Dolete din același județ și din același sat. logodna se face cu respectarea tuturor ca noa ne lor bi se ricești și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chi pul, și cu bine, și cu rău, încă întrei rânduri am bătut-o precum știu toți, fiindcă ea se îm potri vea, zicând că mai bine moarte vo ieș te decât să ia pe Mareș“, povestește tatăl. În fața violenței paterne, ajutată de frați și de alți vecini, fata fuge, într-o nopate, cu Luca la casa acestuia, în județul Ialomița. Mareș nu este martorul acestor zbuciu mări afective și revolte juvenile, căci după decizia episcopului plecase să-și lucreze o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a știrbi onoarea bărbatului. Pierderea virginității cu altul este sin gu rul lucru care o savează de la o căsătorie silită. Singurul păgubaș rămâne tatăl, iar pedepse le succesive prin care trece ne pun în gardă cu privire la necesitatea unui bun control patern. Femeia încă necăsătorită este tratată ca un minor care nu poate răspunde pentru fapte le sale, pedepsele care i se aplică corespund cu cele administrate unui copil neascultător: bătaia și dojana. Revolta sa semnifică slăbiciunea autorității părintești și micșorează prestigiul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
crii, până noua casă este clă di tă sau cumpăra tă. De regulă, numai me zi nul rămâne în casa părintească, așa că fiecare fiu își ia zbo rul din moment ce se însoară. Fiul de boier primește, acum, par tea din moștenirea paternă, în care se află și casa unde cuplul se mută. Ne gus to rul și meș te șu ga rul își caută casă cu chi rie prin mahala le le Bucureștiului. În ceea ce-l pri veș te pe fiul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar dacă se va decide să rămână văduvă, casa mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată și epitropi, sora sa și Biserică. Ilinca, numită cu drag „iubita mea soție“, își primește dota, urmărindu-se punct cu punct „foi ța ei de zestre“; epitropii trebuie să în locuiască toate cele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întăresc considerabil poziția. Dacă boierului îi sunt permise micile escapade în rândul slujnicelor, onoarea soției contează foarte mult. Miza fidelității feminine devine esențială, în condițiile în care ea asigură o continuitate legitimă a neamului și garantează moștenitori legali pentru patrimoniul patern. Educată să accepte aventurile soțului, ea nu are de ce să-l reclame în justiție, fiindcă știe că o slujnică sau o femeie simplă nu-i pot lua locul niciodată. Pe de altă parte, modul de viață al boierilor începe din ce în ce mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]