8,290 matches
-
bună înțelegere, la iubire. Făcând semnul Crucii, ea ne ocrotește de cele rele, alungă duhurile potrivnice și dobândim binecuvântarea lui Dumnezeu. Îndemnul Mântuitorului de a ne lepăda de noi înșine și de ne lua Crucea înseamnă a ne răstigni orice patimă, orice păcat sufletesc și trupesc, ca să-L putem urma pe Hristos. Preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 23 martie 2003: cat. I (13 rezultate) - 1 var. 25% a 167 773 500 lei, cat
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
În program: Carl Maria Weber: Uvertura la opera „Oberon“; Felix Mendelssohn-Bartholdy: Concert nr. 1 în sol minor pentru pian și orchestră, op. 25; G. Bizet: Simfonia în Do major, 18. 04, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Patima roșie“ de Mihail Sorbul, 12. 04, ora 18; „Jucătoarea de cărți“ de Dimitris Psatas, 13. 04, ora 18. Teatrul de Marionete: „Prâslea cel voinic și merele de aur“, 13. 04, ora 11. Filarmonica de Stat: Recital de vioară și pian
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
oficiată de P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara. Liturghia începe în curtea Palatului Episcopal cu sfințirea ramurilor, după care credincioșii vor pleca în procesiune prin Piața Unirii spre Catedrala romano-catolică; în cadrul liturghiei se vor citi în mod solemn „Patimile Domnului nostru Isus Cristos“ din Evanghelie. În Domnul catolic, în după-amiaza aceleiași zile, începând cu ora 16,30, vor avea loc programe spirituale (meditație și reculegere) pentru tineret (cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului, celebrată la inițiativa Papei în Duminica
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
tradiției, episcopul va spăla picioarele a doisprezece bărbați, ca semn al iubirii și umilinței în care Isus este pildă. În continuare se va ține veghe și rugăciune. În Vinerea Mare, în Catedrala romano-catolică, începând cu ora 15, va avea loc celebrarea patimilor și morții Domnului Isus Cristos, după care va fi dezvelită Sfânta Cruce, iar celebrarea va continua cu adorație euharistică până la ora 21. l BISERICA REFORMATĂ - În Duminica Floriilor, la biserica reformată din Timișoara (str. T. Cipariu), prima liturghie se va
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
Calea Sfintei Cruci“; la ora 18 va începe slujba „Prohodul Domnului“. În Săptămâna Mare, zilnic, după Sf. Liturghie, are loc spovedanie. l CULTUL BAPTIST. Slujba de Florii se va desfășura duminică, 20 aprilie, între orele 9-12 și 18-20. În Săptămâna Patimilor, în fiecare zi, între orele 18-20, vor avea loc slujbe specifice acestei perioade. În Joia Mare, de la ora 19, se va oficia serviciul divin „Cina Domnului“, iar în Vinerea Mare, de la ora 19, serviciul divin al „Vinerii Patimilor“. l CULTUL PENTICOSTAL
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
18-20. În Săptămâna Patimilor, în fiecare zi, între orele 18-20, vor avea loc slujbe specifice acestei perioade. În Joia Mare, de la ora 19, se va oficia serviciul divin „Cina Domnului“, iar în Vinerea Mare, de la ora 19, serviciul divin al „Vinerii Patimilor“. l CULTUL PENTICOSTAL. În Duminica Floriilor, serviciul divin „Intrarea Domnului în Ierusalim“ se va oficia atât dimineața, cât și după-amiaza (serviciul de dimineață va fi completat cu un program susținut de copii). În Săptămâna Patimilor, pe lângă slujbele zilnice obișnuite, vor
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
19, serviciul divin al „Vinerii Patimilor“. l CULTUL PENTICOSTAL. În Duminica Floriilor, serviciul divin „Intrarea Domnului în Ierusalim“ se va oficia atât dimineața, cât și după-amiaza (serviciul de dimineață va fi completat cu un program susținut de copii). În Săptămâna Patimilor, pe lângă slujbele zilnice obișnuite, vor avea loc servicii divine speciale, după cum urmează: în Joia Mare - „Cina cea de Taină“, iar în Vinerea Mare - „Răstignirea Domnului Isus“ (dimineața și după-amiaza). L. SCRIPCĂ vă reamintim l Din 13 aprilie se aplică noi tarife
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
000 de euro. În țară există deja multe persoane care și-au achiziționat nu doar parapante, ci și deltaplane, motodeltaplane și avioane ultraușoare. A*SALT Dl Anton Policec este profesor dr. consultant în cadrul Facultății de Electronică și Telecomunicații din Timișoara. Patima zburatului l-a prins în 1948 când, elev fiind, a zburat la Arad cu un planor. Mai târziu, a practicat aviația cu motor și chiar aviația acrobatică la Alexandria. Deține brevete de pilotaj pentru mijloace de zbor ultraușoare (parapantă, deltaplan
Agenda2003-18-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280979_a_282308]
-
cititorilor. Neimplicată în vreun partizanat politic, ci supusă doar regulilor propriei politici redacționale, „Agenda zilei” vă aduce în fiecare zi informațiile de care aveți nevoie în activitatea dumneavoastră. Vă spune ce se întâmplă prin urbe și în lume fără acea patimă care a bântuit prea multă vreme prin mass-media postdecembristă. Altfel spus, „Agenda zilei” încearcă să fie pe cât posibil cât mai echilibrată, fiindcă într-o societate normală, echilibrul este cheia succesului. Suntem convinși că „Agenda zilei” va rămâne aceeași și pe
Agenda2003-19-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280992_a_282321]
-
dat o garsonieră, din care credea că va face „un paradis amoros“. Doar că atunci a cunoscut-o pe Dana, care i-a devenit soție, în 1993. A renunțat și la a mai umblă prin cluburi. A rămas însă cu patimă pescuitului. Și cu timiditatea, pe care, ce mirare pentru cei mai mulți, abia reușește s-o țină-n frâu! „Când joc un rol, e OK. Dar când trebuie să fiu eu, atunci roșesc“, ne mărturisește. Acesta e motivul pentru care nu a
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
răbufni frustrările de mai tîrziu. La urma urmei, tînărul furios cu apucături iconoclaste nu făcea decît să-și plătească polițele în fața unei epoci de la care nu se alesese decît cu stigmate: fără părinți, își va terfeli Austria natală cu o patimă de alogen, fără educație temeinică, își va acoperi cultura germană de diatribe ce îi atrag antipatia contemporanilor, și fără admiratori, se va năpusti asupra tot ce înseamnă tradiție catolică. Cei care îl vor lăuda îl vor folosi ca argument pentru
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
Săptămâna filmului românesc. La Lausanne și Geneva au avut loc săptămâni ale filmului românesc în Elveția. Această primă prezență a filmului românesc în Elveția a fost marcată de prezentarea unor realizări recente: „Puterea și adevărul“, „Osânda“, „Zidul“, „Nunta de piatră“, „Patima“, „Mere roșii“, precum și filmul „Independența“ realizat în anul 1922“. (Drapelul Roșu din 3 februarie 1978). 5 ani „În 13 februarie, la Szeged va avea loc prima întâlnire de lucru a Forumului Președinților Euroregiunii Dunăre-Mureș-Tisa“. (Agenda din 7 februarie 1998). „Centrul
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
cel dintâi număr al săptămânalului de informații și divertisment „Agenda”. Un stil propriu, o politică editorială aparte. Era, de fapt, ceea ce le lipsise bănățenilor aproape o jumătate de veac. „Agenda” a fost o curiozitate într-un peisaj mass-media plin de patimi politice. A fost formula care a dus, într-un timp foarte scurt, la un tiraj de zeci de mii de exemplare. Cititorii doreau informații, „Agenda” le oferea. De toate pentru toți, o publicație pentru întreaga familie. Statisticile Biroului Român de
Agenda2003-6-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280656_a_281985]
-
Dirijor: Gheorghe Costin, soliști: Gabriel Popa (vioară) și Alexandra Guțu (violoncel), 7. 02, ora 19 (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale, 1. 02, ora 18, și 6. 02, ora 18; „Patima roșie“ de Mihail Sorbul, 2. 02, ora 18; „Apropo, ați chemat pompierii? “, 7. 02, ora 18. Teatrul de Marionete: „Rățușca cea urâtă“, 2. 02, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Cristian George Neagu, solist: Ion Ivan Roncea, 6
Agenda2003-5-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280648_a_281977]
-
în Țara Păpușilor“, 16. 02, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Ciclul „Integrala simfoniilor și concertelor de Beethoven“. Concert simfonic, dirijor: Emil Simon, solist: Florin Croitoru, 21. 02, ora 19 (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Patima roșie“ de Mihail Sorbul, 15. 02, ora 18; „O noapte furtunoasă“ de I. L Caragiale, 16. 02, ora 18; „Astăzi seară: Lola Blau“ de Georg Kreisler, 19. 02, ora 18. ; „Petrecerea cu taraf“ - Recital Tudor Gheorghe, 22. 02, ora 19
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
Pagină realizată de LUCIAN SAVA „Moartea albă“ se tratează, mai nou, la Jebel Drogul săracilor, alcoolul, „înghite“ primul Centru de Drogodependență din vestul țării, în așteptarea narcomanilor Dacă unul dintre membrii familiei comisarului șef Dorel Andraș ar cădea în patima consumului de droguri, șeful Inspectoratului de Poliție Timiș ar face tot ce i-ar sta în putință să-l aducă pe calea normalității. „M-aș adresa în primul rând specialiștilor“, ne-a spus Andraș. Mai ales în contextul în care
Agenda2003-10-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280782_a_282111]
-
Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Paștilor, Vinerea Seacș sau Vinerea Patimilor, este zi de doliu pentru creștinii din întreaga lume, pentru că în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos. Denumirea de Vinerea Paștilor este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seaca
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos. Denumirea de Vinerea Paștilor este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seaca, pentru că foarte mulți creștini aleg să țină post negru în această zi; Vinerea Patimilor pentru că în această zi Iisus Hristos a pătimit și a fost răstignit pe cruce, iar denumirea de Vinerea Mare se leagă de Săptămâna Mare, ultima săptămână dinaintea sărbătorii pascale. Vinerea Mare, în toate bisericile și riturile creștine din lume, este singură zi
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
îndreptării erorii. În primul rând, Humphreys afirmă că ultima masă pe care Mântuitorul a luat-o alături de cei 12 apostoli, cunoscută sub numele de Cina cea de Taină, ar fi avut loc miercuri, nu în Joia Mare sau în Joia Patimilor. Decalarea cu o zi ar putea ajuta la fixarea unei date invariabile pentru sărbătorile pascale. În al doilea rând, din studiile sale reiese că "Iisus, alături de Matei, Marcu și Luca, ar fi folosit un calendar diferit de cel al lui
Paştele ar putea avea o dată fixă. Vezi când ar putea fi sărbătorită Învierea () [Corola-journal/Journalistic/26677_a_28002]
-
cel mai important proces din istorie, care a contribuit la nașterea creștinismului, i-a creat peste timp o notorietate pe care nu a mai cunoscut-o niciunul dintre predecesorii și succesorii săi și, poate, aproape niciunul dintre muritori. În relatarea Patimilor, Evangheliile îi conferă un rol de prim plan, a fost inclus în Crezul apostolic, iar în cei aproape 2000 de ani de creștinism de până acum în jurul persoanei și faptelor sale s-au țesut numeroase legende, s-a creat o
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
zile înaintea Pesahului comandantul roman al fortăreței Antonia rupea sigiliul, lua din camera specială și încredința talarul pontifical cu toate odăjdiile lui Marelui Preot Caiafa spre a-l purta la ceremoniile pascale. Pe acest fundal, începe ultima săptămână, cea a Patimilor, din viața pământească a lui Iisus, finalizată cu procesul judiciar, condamnarea sa la moarte și crucificare. Intrarea în Ierusalim Ea debutează cu intrare lui în Ierusalim care evocă profeția lui Zaharia (9,9), relativă la Mesia: Bucură-te foarte, fiica
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
în economia problemei privește existența concretă, materială, factuală a evenimentului judiciar și a protagoniștilor săi. De-a lungul timpului, însăși istoricitatea lui Iisus a fost uneori contestată și cu atât mai mult cea a procesului judiciar, ca parte majoră a patimilor sale. Chiar în zilele noastre, autori precum teologul disident Hans Kung susțin că „nu mai este posibil să reconstituim derularea procesului lui Iisus, având în vedere că nu deținem actele sale originale, și niciun fel de mărturii directe”. O asemenea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
măsuri coercitive, au fost folosiți de procurori pentru a culege probe. Aștept liniștită, va asigur, începutul judecății. Sper din tot sufletul ca, la Înalta Curte de Casație și Justiție, analiza tuturor aspectelor de fond și formă să se realizeze fără patimă, cu echilibru și fără partizanat.(...)", scrie Iacob-Ridzi. Monica Iacob-Ridzi notează că "O etapă a luat sfârșit. O alta va începe", subliniind totodată că nu a greșit cu nimic din punct de vedere penal și că așteaptă decizia instanței "ducând crucea
Ancheta în cazul Monica Iacob-Ridzi, finalizată. Dosarul va fi trimis ICCJ pentru judecare () [Corola-journal/Journalistic/26745_a_28070]
-
expresia aspră a unui destin religios. La moderni, fundalul religios dispare, drept care fatalitatea destinului se subțiază. Oamenii nu mai simt deasupra capului un cer în care totul s-a hotărît dinainte. Dispărînd declanșatorul divin, intriga dramelor se mută în planul patimilor. Cînd nu mai mori sub apăsarea unei puteri de sus, te prăbușești sub tensiunea unor forțe dinlăuntru. Așa se naște universul subiectului cu tot cortegiul de otrăvuri și tribulații. Metafizica lasă locul psihologiei sterile. Personajele intră în găoacea solipsistă a
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
fie mai atent cu sine decât cu ceilalți. Și mă prevalez, culmea, de o constatare a Simonei Sora: atunci când comentează, aprins, marile corespondențe (ale lui Eminescu, Cioran sau, mai recent, Caragiale), Dan C. Mihăilescu ajunge să le devoreze cu o patimă care e mai mult a destinatarului decât a cercetătorului. Citind așa, implicat și portretistic, autoarea acestor „biograffiti” nu face însă anchete morale. Faptul că ține la investigația inclusiv biografică (cele trei capitole ale cărții se și numesc, de altfel, Bio
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]