3,343 matches
-
promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor :„ Agora Literară„, „Regatul Cuvintelor „, „ Constelații diamantine„, „Scurt circuit oltean „, „Memoria Slovelor „etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca Sfânt în Calendarul Ortodox. Pe această temă a discutat prin postul de Radio România cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Această discuție a avuto pe mai multe posturi de televiziune. A
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
egida Ligii Scriitorilor din România. În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca Sfânt în Calendarul Ortodox. Pe această temă a discutat prin postul de Radio România cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Această discuție a avuto pe mai multe posturi de televiziune. A înființat cenaclurile literare” Gib I.Mihăescu“ din Drăgășani, în 1958, pe când era elev la liceu, Cenaclul literar “Nord “ din Baia Mare, în anul 1963, pe când era student, Cenaclul “Vasile Sav
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
acel „acasă” care este țara lor, familia și comunitatea pe care le-au lăsat în urmă. - În luna noiembrie anul trecut, Curtea Constituțională a stabilit ca ora de religie din școală să nu mai fie obligatorie, în contextul în care Patriarhia Română, Ministerul Educației și Secretariatul de Stat pentru Culte tocmai semnaseră un protocol prin care se consolida autoritatea Bisericii Ortodoxe asupra învățământului religios. Cum afectează această decizie a Curții Constituționale statutul religiei în școală? Se va trece la ore alternative
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
dictatura de dezvoltare s-a inpotmolit în propriul ei succes, pentru că fost incapabilă să accepate că fără o cooperare și coordonare a economiei cu occidentul... totul e o construcție pe picioare de lut. Refacerea unității naționale religioase, crearea unei unice Patriarhii Române Ortodoxe unite cu Roma, concomitent cu crearea unor legături economico-financiare reale, nu mimetice, cu occidentul este din ce în ce mai evident, imperativ și în interesul național în următoarea perioadă, indiferent dacă și cum vor depăși Germania, Uniunea Europeană și EURO inpasul din zilele
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
impresionantă, realizată în anul 1982, pe un fond deschis, asemenea cerului maramureșean. În anul 1986, biserica a fost sfințită de către vrednicul de pomenire Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului. (Cf. articolului domnului Dumitru Manolache, publicat în Ziarul „Lumina” - Cotidianul Patriarhiei Române, în 07 martie 2013 - http://ziarullumina.ro/reportaj/moisei-manastirea-obladuita-de-duhul-sihastrilor). Altfel spus, „chiar dacă sunt vechi, mănăstirile noastre trebuie să fie misionare astăzi. Pentru că lumea are nevoie de lumina pe care le-o dă ele. Poporul suferă de nesiguranță, de neliniște
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
Borșa, care au participat la cea de-a patra ediție a Taberei de vară și de pictură „Sfântul Sava Brancovici“, desfășurată în perioada 22 - 27 iulie 2013, la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ din Moisei, județul Maramureș, informează "Ziarul Lumina" al Patriarhiei Române, din data de 05 august 2013. Tabăra a fost inițiată de către Părintele Protosinghel Teofil Pop - Starețul Mănăstirii Moisei, care și în acest an a fost direct implicat în buna organizare și desfășurare a ei, mărind chiar numărul elevilor care
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
și din români nord-dunăreni, moldovlahi, macedoneni, transilvăneni și bănățeni. Între timp scaunul vlădicesc al Timșoarei rămânând vacant, românii cer să le fie trimis ca ierarh Iosif care ajunsese la venerabila vârstă de 80 de ani și era considerat sfânt iar patriarhia de Constantinopol încuviințează cererea lor. Când au ajuns la Dunăre, caii de la trăsură au refuzat să urce pe podul plutitor și nimeni nu știa ce trebuie făcut. Atunci s-a coborât ierarhul din trăsură, a vorbit puțin cailor și aceștia
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
și amintim daniile domnești pentru mănăstirea Cutlumuș (10.000 de aspri), Rusicon (4000 de aspri), Hilandar (7000 de aspri), Zografu (3000 de aspri), Vatoped (200 de taleri), Iviron (2oo de taleri), Xenofon (2000 de aspri), Marea Lavră, etc. Dar nici Patriarhia de Constantinopol nu a fost uitată și nici alte așezăminte din Ierusalim, Meteorele de pe stânca Thesaliei, Ascalon din Siria și încă multe altele. Cinstind memoria patriarhului Nifon, inițiază canonizarea sa (prima pe pământ românesc) și care a avut loc la
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
la 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian Marina, împreună cu alți doi ierarhi, instalarea în funcția de Episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie același an, în Catedrala Episcopală din municipiul Arad. La 17 februarie 1962, același Colegiu Electoral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și Mitropolit al Banatului. A fost instalat la 4 martie 1962 în Catedrala Mitropolitană din municipiul Timișoara, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina și alți membri ai
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
Sinod. În anii `80 a colaborat cu Institutul Ecumenic ”Pro Oriente” din Viena - Austria susținând mai multe prelegeri și comunicări. Între anii 1978 - 1981 a activat ca Membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor și, de asemenea, Delegatul Patriarhiei Române la instalarea Papilor Ioan Paul I și Ioan Paul al II - lea. A răspuns o vreme de comunitățile ortodoxe române de peste hotare. Ca ierarh s-a îngrijit de problemele administrative și gospodărești din eparhie, având numeroase inițiative printre care
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
București, 1947. În versiunea aceasta el a fost publicat abia în anul 1993, după ce în deceniile comuniste circulase în multe copii dactilografiate, confecționate și distribuite clandestin. Profitând de liberalizarea relativă din anii '70 — care i-au permis tipărirea în editura Patriarhiei Române, condusă pe atunci de Scriitorul Arhimandrit Bartolomeu Valeriu Anania, a restului volumelor Filocaliei românești, ca și publicarea în anul 1978 a celor trei volume ale unui monumental tratat de dogmatică, Părintele Dumitru Stăniloae a reușit să înșele vigilența cenzurii
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
altele, importanța apropierii intelectualilor de Biserică și probând faptul că Ortodoxia și creștinismul în general nu reprezintă un simplu refugiu compensator al unor oameni needucați. Însă acțiunile organelor represive vor fi întârziate de manifestările religioase pe care le-a organizat Patriarhia Româna cu prilejul canonizării oficiale Sfinților Români, și, pe de altă parte, de consecințele Conferinței de la Geneva, resimțite și în România comunistă. Situația se va agrava și înăspri însa după anul 1954, culminând cu noul val de arestări din anul
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
FIUL OMULUI”. De aceea, în zilele următoare, mi-am luat inima în dinți și am urcat Dealul Mitropliei decis să cer audiență la Patriarhul României, Î.P.S. Justin pentru a mă ajuta în această delicată problemă... Am ajuns la Palatul Patriarhiei,iar acolo, la poartă, stăteau un preot și un milițian jucând șah. Când le-am spus că vreau o audiență cu Prea Fericitul, amândoi au izbucnit în râs, apoi mi-au spus că mă pot înscrie pentru o programare și
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
și, în ordinea sosirii, lor vor primi invitația pentru interviu... Dar vă avertizez că așteptarea durează mult, fiindcă audiețele sunt doar o dată pe săptămână... Doriți să vă înscrieți?”. I-am răspuns că nu și am plecat. Am intrat în biserica Patriarhiei, m-am rugat câteva minute, apoi am ieșit și m-am plimbat neliniștit pe frumoasle alei ale Patriarhiei, Țineam în mână ziarul TELEGRAFUL ROMÂN, nr. 29-30/1981, apărut la Sibiu, în care, la paginile 2-4, publicasem un lung articol-necrolog despre
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
audiețele sunt doar o dată pe săptămână... Doriți să vă înscrieți?”. I-am răspuns că nu și am plecat. Am intrat în biserica Patriarhiei, m-am rugat câteva minute, apoi am ieșit și m-am plimbat neliniștit pe frumoasle alei ale Patriarhiei, Țineam în mână ziarul TELEGRAFUL ROMÂN, nr. 29-30/1981, apărut la Sibiu, în care, la paginile 2-4, publicasem un lung articol-necrolog despre dispariția lui Sterie Diamandi. Mergeam agale și gânditor, cănd, deodată, în fața mea apare însuși patriarhul Justin, îmbrăcat în
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
politice care i-au marcat existența, au fost legitimate și încununate chiar de evenimentele religioase și bisericești (de pildă, în anul 1330 s-a înființat Statul feudal Țara Românească, în anul 1359 a fost recunoscut oficial de către Imperiul Bizantin și Patriarhia Ecumenică prin înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei . Este îndeobște cunoscut faptul că statele comuniste au încercat să construiască o cultură politică din care religia era eliminată. Religia nu avea nici un rol în construcție socialismului și în formarea omului nou, fiind doar „un
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
de la providențialul moment când Sfintul Împărat Constantin a oferit Bisericii creștine libertatea de manifestare prin binecunoscutul Edict de la Milan. Din acest motiv, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cu aprobarea Sfanțului Sinod, anul acesta a fost declarat în întreaga Patriarhie Română “Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elenă”, marcat prin numeroase și importante evenimente de ordin liturgic, cultural-educațional și academic atât la nivel național, cât și local. În acest context, programul manifestărilor organizate în Parohia Suceveni, județul Galați, cu
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
perioada interbelică. Acum, la venerabila vârstă de 85 de ani și cu ocazia zilei onomastice, îi dorim deplină sănătate, bucurii sufletești și frumoase împliniri în lucrarea plină de entuziasm ce o desfășoară. Galați, 21 mai 2013 Arhiepiscopia Dunării de Jos, Patriarhia Română Referință Bibliografica: Sfinții Împărați Constantin și Elenă- ocrotitori cerești / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
păstorită de el pe vremea când era pre- ot. Episodul evadării lui Gheorghiu-Dej din lagă¬rul de la Târgu Jiu a fost descris și de către I.P.S. Bartolomeu Anania în „Amintiri despre Patriarhul Iustinian”, lucrare inclusă în antolo- gia „Biserica în misiune. Patriarhia Română la ceas aniversar”, editată în 2005 de către Insti- tutul Biblic și de Misiune Ortodoxă al BOR. Același mare teolog, scriitor și om de cultură, Bartolomeu Valeriu Anania, vâlceanul nostru de care ar trebui să fim mândri, menționează evenimentul în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
de bani”. Întors în București, a scris articolul „Salvați Agapia” pe care l-a dat spre publicare la România Liberă. După două săptămâni văzând că nu are nici o veste de la ziar s-a dus la redacție și a aflat că Patriarhia! cere modificarea articolului. Revoltat de cenzura impusă, a retras textul și l-a publicat la Cotidianul unde a apărut în luna martie 1992 în trei numere consecutive. Curând după apariția articolului a fost înștiințat de redacție că s-a primit
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Revoltat de cenzura impusă, a retras textul și l-a publicat la Cotidianul unde a apărut în luna martie 1992 în trei numere consecutive. Curând după apariția articolului a fost înștiințat de redacție că s-a primit o scrisoare de la Patriarhie cu proteste pentru publicarea acestuia. Au apărut și alte reacții: la Iași, în articolul „Solidari cu Sorin Ulea în salvarea Agapiei” publicat în ziarul Monitorul (6 august 1992) 25 de oameni de cultură, majoritatea universitari, au cerut sprijinul ministrului culturii
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
rol pe care „l-a îndeplinit cu deosebită râvnă” ajutând nu rare ori pe cei în mare nevoie, dovedindu-se totodată și un bun diplomat. Deși era numit la postul de radio BBC de preotul Florian Gâldău „Patriarhul Roșu” iar Patriarhia „Sovrompatriarhia”, tatăl acestui preot, în România, era angajatul unei întreprinderi a Patriarhiei ca paznic de noapte pentru a-și putea întreține familia deportată din Teleorman și cu averea confiscată. Pe autorul Scrisorii deschise patriarhul l-a scos de sub urmărirea securității
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
ori pe cei în mare nevoie, dovedindu-se totodată și un bun diplomat. Deși era numit la postul de radio BBC de preotul Florian Gâldău „Patriarhul Roșu” iar Patriarhia „Sovrompatriarhia”, tatăl acestui preot, în România, era angajatul unei întreprinderi a Patriarhiei ca paznic de noapte pentru a-și putea întreține familia deportată din Teleorman și cu averea confiscată. Pe autorul Scrisorii deschise patriarhul l-a scos de sub urmărirea securității și l-a numit consilierul său. Cu aprobarea guvernului a organizat ample
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
repetă încă o dată iar telefonista-i închise telefonul în nas ”lua-v-ar dracu de derbedei!” mai sunaseră și alții apoi apăruse Poliția Pompierii Smurd-ul Arafat și toți căzuseră de acord ( în timp ce îngerul își dădea sufletul! ) că trebuie sunat la Patriarhie... Referință Bibliografică: Neînțelegeri / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NEÎNȚELEGERI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366561_a_367890]
-
Comentarii > SEMNAL EDITORIAL ȘI PUBLICISTIC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 201 din 20 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Semnal editorial și publicistic: Adrian Lemeni, Adevăr și comuniune, Editura „Basilica”, București, 2011... Adevăr și comuniune La Editura Basilica a Patriarhiei Române a apărut, în această perioadă, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea intitulată „Adevăr și comuniune” a domnului Dr. Adrian Lemeni, conferențiar de Teologie dogmatică și Teologie fundamentală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]