4,801 matches
-
nivel de sinteză artistică bogăția sufletească a poporului român. Poetul s-a format și a trăit într-o epocă de adânci frământări sociale, politice și ideologice, în condițiile procesului de desăvârșire a statului național român, astfel că, operă lui, adânc patriotică, relevă o conștiință frământata de problemele veacului sau, de aspirațiile de dreptate și libertate ale poporului nostru. Orientarea lui Eminescu a fost influențată de această situație și explică oscilarea să intre optimism și pesimism, protest și resemnare, în fond fiind
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
problemele veacului sau, de aspirațiile de dreptate și libertate ale poporului nostru. Orientarea lui Eminescu a fost influențată de această situație și explică oscilarea să intre optimism și pesimism, protest și resemnare, în fond fiind un revoluționar însuflețit de idealurile patriotice pentru care militaseră revoluționarii pașoptiști. Însetat de fericire, puritate, frumusețe și omenesc, Eminescu a realizat o adevarată monografie lirica a dragostei și a peisajului românesc. Poetul simte o permanentă și irezistibila chemare a codrului, a apelor, a decorului străjuit de
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
de teatrul orădean în anii comunismului; e cu totul justă observația ei, cum că secția maghiară încerca să continue, pe cât se putea, tradiția operetei și a comediei muzicale, încercând să aducă pe scenă și piese capabile să trezească râvnitul suflu patriotic. În ce privește secția română, devenită parte a noului Teatru de Stat, aici lucrurile par ceva mai simple: se joacă piese istorice, în ideea trezirii sentimentelor patriotice și a cunoașterii istoriei neamului, dar și comedii polițiste sau pur și simplu comedii. În
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
a comediei muzicale, încercând să aducă pe scenă și piese capabile să trezească râvnitul suflu patriotic. În ce privește secția română, devenită parte a noului Teatru de Stat, aici lucrurile par ceva mai simple: se joacă piese istorice, în ideea trezirii sentimentelor patriotice și a cunoașterii istoriei neamului, dar și comedii polițiste sau pur și simplu comedii. În repertorii se mai strecurau când și când, înșelând vigilența cerberilor cenzori, piese oarecum subversive, care încercau să comunice în subtext mesaje contrare ideologiei de partid
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
între doi poli ai trăirii care figurează o artă poetică guvernată de sentimente profunde. Cel dintâi este iubirea, apanaj al vârstei de tinerețe, dar și reflex al unui mod perpetuu de media relația sa cu lumea - iar celălalt este sentimentul patriotic, expresie a unui mod de a trăi, în deplină simbioză cu patria-mamă. Arta poetică a autoarei se construiește pe aceste două coordonate ale trăirii care dimensionează percepția lirică. Sentimentul inefabil al iubirii autoarea ni-l descrie în poeme precum ”Regăsire
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
dintre sunt și nu sunt Streașina ta m-a dosit în cuvânt Unde mă-ntreb dacă sunt sau nu sunt”(Sunt și nu sunt) Meditația poetică gravă, cu accente imprimate de seriozitatea temei abordate, o întâlnim în poeziile de inspirație patriotica: De țară, Doina, Tepețe, Maria Ta, Straină printre-ai săi, a sa printre străini. Limbajul poetic simplu, rostit în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
patos în poemul ‘Realități”. Concluzia poemului are valențele unei sentințe implacabile: Sensuri absurde își pun măștile vechi.” Portretul artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic.Toposul acestor trăiri îl alcătuiesc termeni care emoționează și răscolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care străbat, ca un leitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugăciune”, ”Dumnezeu”, ”țară-mamă”, ”masă”, ”pâine”, ”vin”. Elementul de coeziune este iubirea, care dă poetei forța de
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea eroului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă
IN MEMORIAM – LOCOTENENT AVIATOR ŞTEFAN HENCZ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349168_a_350497]
-
ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEȚII ARDEALULUI SLUJITOR ÎN PATRIA CUVÂNTULUI POEZIA DRAGOSTEI DE MELEAG - O POEZIE A PERMANENȚEI Mircea Dorin Istrate, „Însfințească-mi-i țărâna”, Poezie patriotică, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2011. Ediție îngrijită de Mariana Cristescu, Prefață de Lazăr Lădariu, Editor: Nicolae Băciuț O nouă carte de-a prodigiosului poet Mircea Dorin Istrate este nu numai o surpriză plăcută, dar și o nouă izbândă pe tărâmul literaturii
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
al unor premii speciale la diferite concursuri și festivaluri de poezie și onorat cu titlul de „Cetățean de onoare al Culturii”, ca ambasador al iubirii de neam și de țară, nu se putea să nu scoată la lumină un florilegiu patriotic ca și acesta de față. Poemele lui nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
pentru libertate și dreptate socială, este una din temele majore ale liricii sale. E ca o recunoaștere și ca o continuare a năzuințelor strămoșești care se prelungesc în noi și dincolo de noi, în copii și nepoți, înflăcărați de același spirit patriotic. Cum era și firesc, încă din deschiderea volumului, autorul închină o odă eroilor neamului, „aceia care mor / Pentru țara lor și neamul trăitor pe astă glie”. Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
PRESĂ - FORMAREA BLOCULUI UNITĂȚII NAȚIUNII - B U N Autor: Geo Stroe Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi, cu ocazia Zilei naționale a României, după depunerea de coroane de flori, intonarea inmurilor și cântecelor patriotice, prinderea în Hora Unirii la statuia lui Mihai-vodă Viteazul din Piața Universității din capitala țării, în jurul orelor 13, din inițiativa Fundației Academia DacoRomână TDC, a Asociației Patrioților Români și a Asociației Naționale a Pensionarilor din România precum și a altor societăți
B U N de GEO STROE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348722_a_350051]
-
din partea compatrioților români, să nu fie nevoit să se ducă în Rusia cu acel „Cui al lui Pepelea", spre a-i cerceta misterele. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din România să facă studii, daca nu din sentiment patriotic, măcar interes științific? Pe Andrei Vartic l-a chemat și președintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o întrevedere de 15 minute, care a durat o oră și jumătate, urmată de promisiuni - dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru Carpato-Dunărean
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea eroului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
ne putem baza pe ruși. Trăim vremurile organizării. Edificăm, ocrotim relații, iar dacă va fi nevoie, ulterior vom și acționa - afirmă Szocs.De altfel, nu de mult au postat pe pagina de Facebook a HVIM Transilvania un comunicat intitulat Susținere patriotică a Rusiei. Potrivit materialului publicat pe Deres TV, găzduit pe server rusesc, patrioți din Transilvania ne-au trimit la redacție două fotografii și un scurt mesaj. In contrast cu principiile liberale occidentale și sub semnul dreptății, îi susținem pe rușii
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
pedagogului și scriitorului prof. Teodor Neș și, nu în ultimulrând, denumirea singurului colegiu național din municipiul Salonta care este cunoscut astăzi sub emblema Colegiul Național Teodor Neș. Aceste confirmări ale marii personalități Teodor Neș întăresc spiritul național și amplifică mândria patriotică a românilor din micul târg de pe frontiera de vest a României, Salonta, unde profesorul are ridicat, în centrul orașului, un monument omagial care, alături de bustului lui Avram Iancu, reprezintă singurele repere de recunoaștere istorică și culturală ale ființei naționale a
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
un capital prețios care îți asigura simpatia și respectul camarazilor de suferință. S-au creat versuri în închisorile comuniste cu cele mai variate teme, de la cea care exprima revolta și setea de libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu sentimentul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
mi-i mamă Căci sunt nespus de umilit La sânul ei să sug doar dramă. Sunt conștient că mi-a rămas Doar RUGA s-o invoc, o, Doamne, În casa mea și-n sfânt locaș Cerându-Ți liniștite toamne! Poezia patriotică În mod sigur, poezia patriotică a fost inventată... ea s-a născut la întâmplare, la indicații speciale, din necesitate ori, foarte rar, din patriotism... Poezia religioasă a fost, dar nu mai este plecată din iubire ori adorație a divinității; a
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
nespus de umilit La sânul ei să sug doar dramă. Sunt conștient că mi-a rămas Doar RUGA s-o invoc, o, Doamne, În casa mea și-n sfânt locaș Cerându-Ți liniștite toamne! Poezia patriotică În mod sigur, poezia patriotică a fost inventată... ea s-a născut la întâmplare, la indicații speciale, din necesitate ori, foarte rar, din patriotism... Poezia religioasă a fost, dar nu mai este plecată din iubire ori adorație a divinității; a rămas doar încercare de apropiere
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
dăruirii născută din inimi și niciodată lăsând goluri... A umplut și umple visteria inimii în orice anotimp, în zi și noapte, în spațiu și timp, sub cerul larg, în vorbe dulci scăpate-n șoapte... Așa ar trebui să fie poezia patriotică adevărată! Să intre în conștiința Neamului! Să țină aprinsă flacăra iubirii de Neam, flacăra iubirii de Țară! Nu cereți abundență de metafore și stil! Cereți doar sinceritate, sentimentul și iubirea celui ce-și iubește Glia! Cereți dragoste de Neam, De
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
reunirii cu cincinale bune. Jăratecul acelui moment a fost acoperit de spuza timpului și de nefericitele evenimente care au urmat. Eroiii de la Dubăsari și din alte locuri, au fost trimiși în derizoriu, prin preluarea de către Vadim&Co a mesajului lor patriotic. Transformându-l în naționalism desuet. Premeditare?! Prostie?! Numai serviciile secrete ne pot spune. Peste alți 50 de ani! S-au derulat, între timp, tot felul de acțiuni, cele culturale și educaționale lucrând cu spor la retrezirea sentimentului de frățietate. Cele
NOUA TABLETA DE WEEKEND (48): LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344526_a_345855]
-
Zilei Armatei și eliberării Clujului. După cuvântul introductiv rostit de Maria Bobină, ștafeta a fost preluată de corul ce ființează patronat de centru, avându-l ca dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
tristețe: „Te-ai dus măicuță, timpul n-a mai vrut // sau n-a mai avut răbdare să te lase // Să-mi povestești cu glasul tău pierdut // Ceva din dorul ce te măcinase”// „Dor de Basarabia” și „La Putna” sunt poeme patriotice, iar poezia „Limba română” este un elogiu adus limbii materne în metru popular folcloric: „La zborul nostru de lângă humă // scut ne rămâne limba română“// Stăpân pe secretele comunicării lirice prin metaforă, prin muzicalitatea obținută datorită ritmului și rimei, familiarizat cu
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
zise literar-culturale sunt, de fapt, un prilej de socializare a unor intelectuali. Cu adevărat, în Rețeaua literară, de pildă, inițiată din Spania de poetul Gelu Vlasin, lumea se socializează mumos, se oferă reciproc ursuleți și muțunachi virtuali, se iau atitudini patriotice, chiar și d-l Vlasin și-a făcut puțină campanie pentru alegerile la Uniune. Iar o d-nă mi-a trimis vreo 30 de mesaje, ca să mă convingă că un anume Spiridon Duminică este cel mai mare prozator român în viață
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
Oricît ne-am da după cireș - îmi spune un amic - trebuie să recunoaștem că Eminescu era antisemit.” Și nu poți să nu-i dai dreptate, oricît au încercat și încearcă diverși domni, bine intenționați, mînați de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este așa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]