1,586 matches
-
La finele lui 1786, Panckoucke preia gestiunea acesteia printr-un contract de închiriere. Pînă la Revoluție, Gazette (i-a p(strat monopolul informațiilor politice atît în străinătate cît și în Regat. Journal des Savants a ap(rut în 1665 sub patronajul lui Colbert. Fondatorul său, Denis de Sallo, a fost repede (ndep(rtat. Publica(ia (și va continua cariera sub diverși directori pînă în zilele noastre cînd apare sub patronajul Academiei de Științe. Aceasta are ca scop esențial informarea asupra lucrărilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în Regat. Journal des Savants a ap(rut în 1665 sub patronajul lui Colbert. Fondatorul său, Denis de Sallo, a fost repede (ndep(rtat. Publica(ia (și va continua cariera sub diverși directori pînă în zilele noastre cînd apare sub patronajul Academiei de Științe. Aceasta are ca scop esențial informarea asupra lucrărilor apărute în Franța sau în străinătate. Această publicație bibliografică răspundea la vremea respectivă unei nevoi veritabile și succesul său a fost considerabil. În toată Europa, Journal des Savants a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de ecouri și varietăți. El devine repede o publica(ie cu precădere literară. Formula sa foarte variată și originală a fost imitată adesea în Europa. Conducerea publicației s-a schimbat foarte des. În 1724, publicația devine Mercure de France sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe. În 1778, Panckoucke îl preia, asociindu-l cu un partid politic, ceea ce duce, în 1786, la difuzarea sa în mai mult de 15.000 de exemplare. 2. Apari(ia de noi periodice în secolul al XVIII-lea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
al opoziției liberale și anticlericale. Sub influența lui Etienne, acest jurnal al burgheziei de mijloc, al cabaretelor și cabinetelor de lectură avea un foarte mare număr de cititori iar pentru proprietari s-a dovedit a fi o afacere excelentă. Sub patronajul ministeruui condus de Martignac au ap(rut două organe de opoziție aproape republicane: Tribune des départements de Armand Marrast și National de Thiers, Mignet și Armand Carrel. Propaganda prin broșuri și pamflete (Paul-Louis Courier) a fost foarte activă. Între 1818
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de radio, mai ales în Statele Unite și în Franța (Le Petit Parisien controla Poste Parisien; L'Intransigeant, Radio Cité; Le Journal, Radio Ile-de-France; Paris-Soir era interesat de Radio 37). În Anglia, statutul de monopol al B.B.C. nu permitea astfel de patronaje. Magazinele cu programele posturilor de radio aveau un succes considerabil (Radio Times al B.B.C. avea un tiraj de 3 milioane în 1937). În 1939, existau 9,8 milioane de receptoare în Anglia; 31 miloane în Statele Unite, 10,2 milioane în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
discuția în direcția asta. Dumneavoastră ați anchetat în județul Argeș niște oameni foarte puternici, începând chiar cu președintele Consiliului Județean. Oamenii ăștia sunt pu ternici, iar asta înseamnă că au legături sociale foarte bune, lumea îi cunoaște, au rețele de patronaj aici, oameni care depind de ei. Cum interacționați cu ei? Nu putem să discutăm despre anumite persoane, deci nu pot face referire la un caz particular. Însă atunci când vin în instituție la noi, să știți că relația, de regulă, este
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea marelui chirurg, reprezentanți ai organizațiilor patronale și de salariați, asociațiile de medici și farmaciști, elevi și colaboratori ai maestrului. Sărbătoritului i s-a dat o mare prețuire, manifestarea fiind pusă sub patronajul unui prestigios comitet de onoare, alcătuit, printre alții din: N. N. Săveanu, președintele Camerei Deputaților, fost ministru al sănătății, prof. dr. N. Manolescu, decanul Facultății de medicină, prof. dr. Daniel Danielopolu, secretarul general al Academiei de Medicină din România, Mihail Enescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Alexandrescu”, din București, sau au ținut prelegeri la care au participat numeroși ortopezi din țară. De la constituirea ei societatea a organizat mai multe congrese cu o tematică diversă, interesând colegii din întreaga țară, două dintre aceste congrese ținându-se sub patronajul Academiei Române de Științe Medicale. În lucrarea noastră din anul 2011, subliniam că mai rămâneau de soluționat aspecte tehnico-administrative privind cele două (sau mai multe) Societăți „mamă” Chirurgia și ortopedia pediatrică. Este meritul Prof. dr. Gh. Burnei - șeful clinicii de profil
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ELIAS” - AZI Conf. Dr. ADRIAN MIRON Situat în zona de nord a Capitalei, într-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Bucureștiului, Spitalul Elias a fost construit din inițiativa lui Jacques Elias și lăsat testamentar în beneficiul poporului român, sub patronajul Academiei Române și al Fundației Elias. Pentru bucureșteanul care iese din Mânăstirea Cașin sau se întoarce de la Arcul de Triumf percepția Spitalului în spatele perdelei de arbori limitrofa Bulevardului Mărăști conferă aceeași senzație de calitate ca și cea a clădirilor din jur
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Brune, citim: „... Guvernele Moldovei și Țării Românești sunt pentru greci un fel de privilegiu firesc, care le este închezeșluit prin obiceiul adoptat de turci, de mai bine de un veac, de a le conferi numai grecilor. Până în vremile de pe urmă, patronajul seraiului, a miniștrilor și a pașalelor în favoare dispuneau de aceste funcțiuni. Dar, mai cu seamă după ultimul tratat care a fost încheiat între Poartă și Rusia, în unul din articolele căruia se consfințește un fel de protecție personală din partea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
asocieri cu diverse animale, fără îndemnuri spre cumpărarea unor jucării sexuale, fără să ne jignească familiile, fără amenințări și certuri inutile. Facebookul le dă tuturor ocazia să conștientizeze că nu mai pot jigni atât de ușor atunci când o fac sub patronajul propriei imagini.“20 5. Lumi virtuale (jocuri). Lumile virtuale sunt universuri tri dimensionale cibernetice în care utilizatorii își pot construi sau împrumuta identități (avataruri) prin care să interacționeze cu alți utilizatori. World of Warcraft, în care utilizatorii pot juca drept
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sui-generis al unei alte Românii, în capitala Franței, printre aviatorii francezi, Vizanty rămânea credincios valorilor pe care le mărturisise întotdeauna. Lou i se va alătura. În octombrie 1979, are loc, la München, Reuniunea Internațională a Piloților de Vânătoare, sub înaltul patronaj al lui Walter Scheel, președinte al Republicii Federale Germania între 1974 și 1979 și fost pilot de vânătoare. La această reuniune, participă și Dan Vizanty. Așa se face că pilotul român îl reîntâlnește, după mai bine de trei decenii, pe
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cu legionarii: am zărit-o la o fereastră a trenului care aducea în țară rămășițele lui Moța și Marin, fruntașii Legiunii căzuți în Spania - în cămașă verde bineînțeles și cu mâna dreaptă ridicată pentru salutul roman; apoi în Consiliul de patronaj al doamnei Antonescu, alături de Veturia Goga), cu vocea guturală, sigură de sine, autoritară. A publicat și un roman destinat tineretului, Taina arborelui de Myonga, la Editura „Cartea Românească“ (cea mai de prestigiu după „Cultura Națională“, „Casa Școalelor“, „Fundațiile Regale“). Mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fost încadrate juridic locuințele sociale. Legea "Strauss", promulgată în 1906, autoriza comunele și departamentele să facă împrumuturi din banii lor și să doneze terenuri unor societăți care se ocupau de locuințele ieftine. Această lege impunea obligativitatea constituirii unui comitet de patronaj al societăților pentru locuințele ieftine în fiecare departament, în măsura în care, prin voluntariat, se înființaseră 52 de comitete în 90 de departamente. Legea "Ribot", promulgată în 1908, autoriza crearea unor societăți anonime de credit imobiliar care puteau construi locuințe destinate populațiilor celor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
execuție, mare parte din sarcinile managerului fiind delegate echipelor. Reprezintă o cultură specifică mediilor caracterizate printr-un grad ridicat de profesionalism, prin dinamism, ceea ce o face capabilă de adaptare la nou. d) Cultura de persoane/existențială (gen "roi"), aflată sub patronajul lui Dionysos, valorizează din plin indivizii, rolul managerului limitându-se la coordonarea activităților. Reprezintă o cultură ce se regăsește mai rar la nivelul organizațiilor. Activitățile derulate se caracterizează prin profesionalism și un nivel crescut al expertizei. Deși organizațiile se pliază
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a învățământului secundar și superior prevedea darea afară a tuturor profesorilor care nu se raliaseră regimului comunist și copia noua organizare a învățământului după modelul sovietic; toate fostele institute de cercetare au fost închise și înlocuite cu organisme servile, sub patronajul noii Academii. Începând cu 1949, au fost aplicate în România tezele lui Jdanov, zbirul cultural al lui Stalin, și urmează o tentativă de rusificare a culturii și chiar a scrisului românesc, prin diverse instituții româno sovietice. În 1953, a fost
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
inițiată de Perpessicius în 1939. Volumele IX-XIII cuprind, în ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile editoriale ale lui Perpessicius sunt continuate de Petru Creția, Alexandru Oprea, D. Vatamaniuc, alături de cercetători de la Muzeul Literaturii Române și sub patronajul Academiei Române. În perioada comunistă, o parte importantă a gazetăriei eminesciene este interzisă de cenzură: volumul Opere X. Publicistica, acoperind perioada noiembrie 1877 februarie 1880 și încheind seria celor cinci volume de articole semnate de Eminescu în presa timpului, primește drept
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o lege din 332 ei sînt legați de pămîntul pe care îl cultivă și statutul lor este ereditar. Țăranii liberi continuă să existe, dar, în fața nesiguranței timpurilor, ei preferă să se pună sub protecția unui mare proprietar. Acest sistem de patronaj lasă la dispoziția acelor honestiores proprietari un număr important de clienți dependenți, creînd riscul de a asista la formarea puterilor locale în detrimentul puterii centrale. Acest fenomen de patronat prefigurează lumea medievală, mai puțin legăturile specifice de vasalitate. În sfîrșit, odată cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
obligați înainte, adică de formariaj, de șevaj și de mînă-moartă și de orice alt gen de servitute, oricum s-ar numi, și îi dăm vieții libere. Totuși, nu-i considerăm scutiți de respect și de alte îndatoriri pe care, din cauza patronajului, legea le cere de la eliberați față de autorii eliberării [...]. Păstrăm de asemenea asupra indivizilor de ambele sexe dreptul de justiție de orice fel pe care îl avem asupra celorlalți oameni ai noștri eliberați sau liberi [...]. Se va ști, în sfîrșit, că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prognostică a cazurilor și aduce în discuție factorii care au un impact real asupra prognosticului; în felul acesta se pot stabili indicațiile operatorii și standardizarea intervenției. Tot în anul 2009 s-a format AFC-IHCC-2009, un grup internațional de studiu sub patronajul Societății Franceze de Chirurgie (AFC - French Association of Surgery) cu scopul de a centraliza experiența mai multor centre terțiare din întreaga lume în chirurgia CCI și de a elabora un registru al pacienților operați pentru CCI [22,32]. Investigatorii au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
s-a interzis și revista marxistă Korunk; mai mult, în primăvara lui 1941 - dar nu din cauza militarilor - se găsea într-un serios pericol și revista Helikon, care îi publica pe cei mai valoroși scriitori din Transilvania și se bucura de patronajul contelui Bánffy Miklós. Totuși nu toate ziarele și revistele prezente pe listă și-au încetat definitiv apariția: găsim printre ele câteva care, după septembrie 1940, și-au reluat apariția. În totalitate, 40% (73 de titluri) din 168 de titluri ale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență este negativ, devine pozitiv, creator prin ordonarea cosmosului. Următoarea etapă a creației constă în separarea luminii de întuneric, iar în cazul lui Descartes a certitudinii de eroare. Aceasta se realizează sub patronajul îndoielii. Lumina divină nu este considerată ca fiind lumină cosmică ce are ca sursă "luminătorii", ci "ideea de lumină". Descartes consideră această lumină ca fiind lumina cunoașterii. Această corespondență este clar enunțată în Olympica, scriere ce reprezintă o parte din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe, într-un timp în care chiar unii ierarhi ai Bisericii cercetau posibilitatea "înnoirii" dogmelor dupa moda aggiornamento și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
susține un punct de vedere articulat și de a se afirma ca "un organism disciplinat, cu o fermă autoritate centrală". Învățământul teologic constituia pentru Biserică o necesitate. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe din 1925, învățământul religios trecea sub patronajul Sfântului Sinod, exceptând studiile universitare care se bucurau de propria autonomie, depinzând, sub aspect strict formal, de Ministerul Instrucțiunii. Toate încercările Bisericii de a capacita facultățile de teologie care nu erau în contact cu ea, au eșuat din pricina existenței autonomiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fel de știință e asta? Și de la cine deține, în cadrul religiei noastre ortodoxe, o școală dreptul și delegația de a învăța pe alții? Nu de la Biserică? Atunci? Atunci suntem raționaliști protestanți și trebuie să constatăm că aici ne-a dus patronajul statului român modern și oblăduirea Ministerului de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era, în adevăr, ilogic și dureros. Dar nu putea face altfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]