1,265 matches
-
mondială. Gaullismul, care părea o etapă asociată războiului, revine și structurează o nouă Republică în 1958. În aparență, acesta izolează Franța de procesul comun prin producerea armei nucleare și respingerea oricărei supranaționalități. Cu toate acestea, de Gaulle este cel care pecetluiește în mod solemn reconcilierea franco-germană și sub guvernarea căruia se accentuează dezvoltarea economică ce integrează Franța în procesul comun, și tot în timpul regimului său Franța se pacifică pe deplin prin renunțarea la Algeria; eliberîndu-se de imperialism, ea intră definitiv în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în mod deosebit deoarece Stalin ne obligase să facem vânzare de frate și tot noi să plătim și spezele repatrierilor, ofițerii ruși din comisiile aliate de control neavând altceva de făcut decât să dea ordine și să semneze hârtiile care pecetluiau destinele oamenilor. Unii basarabeni și nord bucovineni rămăseseră în vechile provincii românești de baștină după marile cedări din iunie 1940 și știau cum se comportaseră trupele NKVD-ului (Securitatea bolșevică rusă, compusă și condusă în mare parte de către evrei). Știau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
obligațiunilor, decurgând din aplicarea Convențiunii din 16 Ianuarie 1945, încheiată între Statul Român și Uniunea Sovietică”. În afară de semnătura regelui Mihai, mai iscăliseră ing. Petre Bejan (Industrie și Comerț) și Mircea Duma (Finanțe). Deci, înhămarea României la ticălosul car stalinist fusese pecetluită, urmând ca muncitorul și țăranul român să ducă greul unor interminabile datorii, ani de zile. x. Evidență strictă a refugiaților spre uzul funest al rușilor Dacă ofițerii moscali de pe la Comisiile aliate de control se loveau de handicapul necunoașterii limbii, problema
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
făcute publice în ziarul de partid „Vremea nouă” și nici aiurea, din rațiuni lesne de înțeles. Marea noastră șansă a constat în faptul că aceste rapoarte, procese verbale și planuri de muncă nu au fost secretizate față de alte fleacuri bine pecetluite sub eticheta „secret” sau „strict secret”, care nu ne-ar fi permis cercetarea lor pentru 30 sau 50 de ani de la emitere, conform HG 585/2002. a. „Din varza recoltată vom face o cantitate apreciabilă de varză murată” Fraza din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acum nu va mai ști nici cum arăta la față și la port mîndrul și singuratecul om între două vîrste, cu părul încărunțit, cu figura slabă și nemișcată, vorbind rar și strîngînd buzele cînd tăcea, ca și cum ar fi vrut să pecetluiască mai puternic tainele firii lui complicate și adînci. Pășea tacticos și rar, cu pleoapele mai totdeauna lăsate și purtînd un trup rigid, ușor aplecat pe spate, în niște costume care nu erau propriu-zis ale vremii noastre, vreo jachetă desprinsă din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a acestor eroi și a jertfelniciei lor, care îi va așeza în cer în ceata bineplăcuților lui Dumnezeu, întru viața cea pururea fericită, iar pe pământ în chivotul recunoștinței noastre veșnice. Lor le-a fost hărăzit să mărturisească și să pecetluiască adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu, " Care a venit în lume ca lumea viață să aibă și mai mult să aibă" (Ioan 10, 10). În fața strălucitei victorii a poporului erou și credincios care a dus la sfărâmarea rapidă și binecuvântată a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Și apoi încă un pas: conștiința că urmările căderii sale nu se vor arăta în toată gravitatea lor decât de-abia după ce va trece pe planul vieții veșnice. Frica de Dumnezeu e, întotdeauna, o frică de judecata Lui, care va pecetlui pentru veci soarta noastră; e frica de judecata din urmă și de chinurile unei veșnice existențe neautentice și nedepline. Acest fel de frică de divinitate începătoare nu e o slăbiciune, ci o mare putere, o mare forță care îl întărește
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Monsigny, masa luată în comun era considerată, de discipolii părintelui Bazard și ai părintelui Enfantin, drept expresia semnificativă a solidarității lor mistice. De asemenea, în organizarea falansterului fourierist, număra} mare de festinuri trebuia să ilustreze și, în același timp, să pecetluiască armonioasa coeziune a omunității... Banchetul, o lucrare a lui Michelet 69 publicată postum, dar care a fost redactată în 1850, e consacrată în întregime elogierii acelei "virtuți puternice" care este "miracolul asocierii". "Sfînta Masă", proclamă, la rîndul său, Michelet evocînd
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Posibil (reflectând la Osho), poetul va împrumuta puțin din „Vămânța lui mistică” și astfel, va „vedea cu inima prin oameni, ființe, fenomente ale naturii... interioare...” (Acolo unde nimeni nu vede) După un angoasant proces de ne/naștere, care s-a pecetluit psihic în subconștientul său, nici iubirea nu i-a produs încântare, ci dimpotrivă, dezamăgire. Așa ne explicăm acea codificare afectiv-bulversantă, din: „cum e să iubești o femeie pe dinăuntrul ei” sau: „Suntem niște matrioște. Stăm unul în celălalt / și la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
poate decide decât cu greu să iasă din această armonie interioară...” Ne putem întreba de ce această „natură nobilă...”, „greșește calea”? Viața lui eamlet se impune a fi cunoscută, pentru că ea „nu este a individului, ci a gândului său”, gânduri care pecetluiesc ființa înseși, ca o răsfrângere înspre noi înșine. și-n acest context, merită a reține că „vorbele” lui eamlet „rămân cele mai fermecătoare, pentru că închid în ele cea mai mare capacitate de jertfăși dragoste pentru umanitate”. Piesa Cum vă place
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
înveșmântăm, așa vom acționa. Deschizând porțile împărăției horror, vom fi învăluiți în moartea propriei conștiințe. Să reținem: „Lumea este o carte de semne” (Mircea Vulcănescu). Acelea pe care vom exersa a le contura vizual, iar și iar, acelea ne vor pecetlui destinul, într-un veșmânt hidos al mutilării. Aceasta ar putea constitui și esența gândirii lui Vlad Zografi, având ca motivații de dezbatere, strict, textul dramatic. rltimul eseu ne plasează în Rusia anului 1870, suportul tehnic constituindu-l romanul Demonii, de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ascunde / Dumnezeu” (Sub daltă) între creațiile lui Brâncuși și versificările lui Tudor Gheorghe Calotescu există vizibile puncte convergente, „Vărutul dintre cer și Sământ”, „tăcerea de taină”, „durerea dulce a sacrificiului de sine...” (A împlinit 135 de ani) Venerația poetului e pecetluită de Clepsidra clipei infinite, axul central, romboidal care îmbrățLșează „sentimente”, „clipe de iubire”, „nemărginitul dor”. „Aplecat în rugăciune”, „ridicând umil tăcerea / la rang de cină de taină...” (Matricea brâncușiană), artistul creează un univers propriu care-l unicizează, devenind un genius
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ortodoxe Române, București, 1988, p. 491. footnote>. Botezul este considerat de către marele capadocian ca o condiție sine qua non mântuirii: „Prin botez a intrat Israil în pământul făgăduinței. Tu, însă, cum ai să te reîntorci în paradis fără să fii pecetluit prin botez?”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii Și cuvântări, omilia a XIII-a, II, traducere, introducere, note Și indici de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți Și Scriitori bisericești, vol. 17, Editura Institutului Biblic Și de Misiune al Bisericii
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
jour", și care nu provenea din corpurile politice, din senat sau din popor 400. Cum s-a văzut mai sus401, nu puțini dintre opozanții regimului augustan au arătat prin fapte adeziunea lor la ideile pe care le susțineau și au pecetluit aproape cu exilul sau chiar și cu moartea atașamentul lor față de aceste idei. Realitatea, prin urmare, era mai crudă și mai puțin roză decât a văzut-o Boissier. Probabil că aceste convivia stau la baza exilării poetului. Era ușor de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ceea ce arată, mă gândeam că-i mai greu decât este în realitate. Cel care are ochi de văzut și urechi de auzit se poate convinge singur că nu există nici un muritor care să poată păstra un secret. Dacă buzele sunt pecetluite, el vorbește cu vârful degetelor; trădarea răzbate prin toți porii. Și astfel, sarcina de a face conștiente cele mai ascunse lăcașuri ale minții este una foarte posibil de realizat 104. Beneficiind de diferite sintagme pentru a o denumi limbajul trupului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cele două războaie. Ea va deveni în anii imediat următori un element decisiv pentru evoluția democratică a României, cu corolarul participării UDMR la guvernare începând din 1996, pentru prima dată de la Marea Unire din 1918. Din direcția puterii, Târgu-Mureș a pecetluit durabil alianța dintre FSN-Iliescu și grupurile cele mai reacționare ale fidelilor național-comunismului, cu deosebire ale celor din fosta Securitate. Aceștia se supuseseră, de voie sau de nevoie, noii puteri încă din 22 decembrie 1989. Odată însă cu evenimentele de la Timișoara
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lipsit de simțul nuanțelor și de o autentică vocație filozofică, sau măcar de înțelepciunea care să-l fi învățat lecția toleranței (asemeni tatălui său, Luca nu vorbește aproape deloc, comportându-se ca un spectru sinistru, răzbunător). În consecință, sinuciderea Anei pecetluiește victoria "sângelui" asupra cuvântului, triumful impulsului vindicativ asupra discursului "îndrăgostit", ceea ce înseamnă că dialogul însuși lasă impresia unui adaos suspect, făcut a perverti "naturalul", "libidinalul" raport dintre sexe. Or, dacă dezolanta constatare nu e chiar așa greu de admis, oare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
răstălmăcire" freudiană a "salvării" prin întoarcerea la condiția animalică nu sugerează oare ireversibila disoluție a universului tragic, de vreme ce tragedia e și "o lume a eroilor excepționali și a deznodământului catastrofic"? În ce constă excepționalitatea eroilor lovinescieni? Și ce "catastrofă" le pecetluiește destinul? Înainte de a da un răspuns trebuie să mai precizez că, în orice tragedie, dezvoltarea "intrigii", conflictul dramatic se manifestă ca "recunoaștere" (anagnorisis), ca o răsturnare spectaculoasă ce face trecerea de la inocență la conștiința de sine și care atribuie "lecturii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de dragul nostru, ci tot de al moșiilor, sărăcuțele, că dacă pe vodă Șerban îl mazilește, cine urcă pe tron în locul lui îi ia toată averea și, cum scrie mama, ,,îi rămân copiii săraci“. — Și? — Mama dă testamentul mitropolitului, care-l pecetluiește martor fiind... — Constantin Brâncoveanul, spuse călugărul zâmbind. — Îți vine a râde, pentru că nu-l știi pe vodă Șerban și pe nevastăsa, bulgăroaica... Șerban este în stare să o scoată pe mama că și-a pierdut mințile și să ne amenințe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin spătarul Brâncoveanul vorbea cu domnia ei și pe urmă venea la mine și-mi zicea: zice doamna să scrii cutare și cutare, și eu, ca un prost, scriam ce mi zicea dumnealui. Iară pentru pecete nu putea doamna să pecetluiască, ci dumnealui spătarul au luat-o și au pecetluit. Ieromonahul respiră greu ca și cum ar fi cărat o povară și iar ridică privirea spre Brâncoveanu, care îi zâmbi larg și chiar dădu a încuviințare din cap. Era tare amuzat marele logofăt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urmă venea la mine și-mi zicea: zice doamna să scrii cutare și cutare, și eu, ca un prost, scriam ce mi zicea dumnealui. Iară pentru pecete nu putea doamna să pecetluiască, ci dumnealui spătarul au luat-o și au pecetluit. Ieromonahul respiră greu ca și cum ar fi cărat o povară și iar ridică privirea spre Brâncoveanu, care îi zâmbi larg și chiar dădu a încuviințare din cap. Era tare amuzat marele logofăt Constantin de scrisoarea de mărturie a ieromonahului Ștefan. Cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ceară celui ce se spălase pe mâini de orice implicație paza mormântului, profețind că „va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi”, aceasta fiind o apoteoză a celui răstignit. Ultima evanghelie s-a citit, piatra Mormântului s-a pecetluit, diaconii l-au ridicat pe mitropolit să-l ducă în mijlocul naosului, lângă cruce, să binecuvânteze în numele Patimilor lui Iisus și întru nădejdea Învierii Lui. Unul câte unul, primul fiind vodă, veneau spre Theodosie să le înscrie pe frunte cu mir
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
său mai mare. Se ridicară deodată și stolnicul începu să-i spună repede ceva pe grecește, dar spătarul nu-l auzea. Îi încolțise un gând: „Oare cine așteaptă, Brâncoveanu sau neica Dinu?” Se uită la fratele lui și amărăciunea îi pecetlui figura. Neica Dinu are pentru cine aștepta, îl are pe fiu său lofogătul Ștefan, care i-a și făcut un nepot. Brâncoveanu l-a botezat. Dar eu? Feciorul tatii, comisul Mihai Cantacuzino, dacă ajunge domn îl dau jos grecii în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cerul gurii, recunoscând că cei trei erau încolțiți fără nici o ieșire care să le facă cinste - fiecare dintre ei se bucurase de aprecierea și dragostea Brâncovenilor, își petrecuseră viața în preajma lor, iar acum... — Tată socrule, spuneai că soarta lor este pecetluită la Ediculé, se auzi ca venind de departe glasul răgușit al doamnei. Credeam că n-or să poată plăti, îi băgasem în cap marelui vizir că Brâncoveanu are aur nemăsurat de mult. — Și n-are? veni însoțită de un chicotit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dovezile strânse. Vodă zâmbea stânjenit, marele stolnic își revenise cu totul, intrigile și urzelile fiind viața lui, iar spătarul Mihai apreciind că și de data aceasta sforile va trebui să le tragă tot el, se lăsă greoi într-un jilț, pecetluindu-și gândurile în spatele buzelor strânse. Se gândeau cu toții cum să facă. — Banul Constantin Știrbei..., șopti pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]