877 matches
-
colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec compoziției. După cum se poate observa, tematica aleasă nu este una de critică socială cum s-a mai spus în trecut. Similar cu "Balada morții" a lui George Topârceanu, pictorul "cugetă" cu penelul asupra morții, detaliile de ordin social devenind conotații subiacente. Privind racursiul îndrăzneț al lucrării și vigoarea cu care a fost realizată, se pot face apropieri cu pânze celebre ca "" de Rembrandt și "" de Andrea Mantegna. Baltazar a reușit să reproducă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus ca Ștefan și Dumitru, să fi împodobit atunci și pereții străvechiului lăcaș, rămași nepictați din vremile de răstriște, în Transilvania, pentru arta penelului. Deși, în anul 1810, se edificase în apropiere, lăcașul din piatră, cel din lemn, din 1761, a continuat să fie folosit până în 1842. Neglijat după această dată, el se ruinează, în așa măsură, încât, în anul 1918, când nu întâmplător
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
Iconostasul este tot din lemn și pictat în întregime. Ușile împărătești sunt simple, din lemn, pictate , se poate vedea și anul picturii, 1844. Pictura ușilor împărătești reprezintă pe apostolii Petru și Pavel, arhidiaconii Laurențiu și Ștefan, a căror realizare dezvăluie penelul altui zugrav cu mai mult talent. Biserica a fost renovată în anii 2000-2001.
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
meșteri, dintre care 4 femei. Sunt redate și unele aspecte din viața obștii. Pentru importanța sa, redăm mai jos pisania scrisă cu răbdare: Pictura rămasă, în absidă, ca și cea a tâmplei, constituie documente grăitoare ale înfloririi atinse de arta penelului în Munții Apuseni, a formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
amintind structura târnațului de la casa țărăneasca. Amplă tâmpla, a cărei compoziție sintetizează teme de bază ale iconografiei răsăritene, inclusiv dverele împărătești, de o reală valoare artistică, dezvăluie prin realizarea chipurilor, prin cadru arhitectonic, elemente decorative, vesmintele cu broderie de perle, penelul ușor zugravi de tradiție postbrâncovănească. Numele acestora, ca și data realizării, au fost citite de pe epitaful, aflat din întâmplare, pictat „Stan zugravul Filip sin popii Radu, Toma, 1771“. Dacă prin activitatea să artistică Stan zugravul este întâlnit în numeroase monumente
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
O analiză mai pretențioasă, însoțită și de o restaurare pertinentă a celor trei icoane împărătești, ar reda patrimoniului valori artistice specifice secolului al XVIII-lea, din care, în icoana ce o reprezintă pe ,Maria cu Pruncul”, de tip Hodighitria, bănuim penelul lui Toader zugrav.
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
satul Gurișoara. Vechimea construcției depășește probabil cu cel puțin un secol strămutarea ei pe locul actual. Momentul ridicării bisericii în satul Govora, sau cel puțin al înzestrării ei cu toate cele necesare cultului, este sugerat de câteva pisanii însemnate cu penelul pe iconostas, între anii 1837-1839. Pe cantul de jos al ușii diaconești, din dreapta ușilor împărătești, se pot citi următoarele: "„Sau făcut de robul lui Dumnezău, pomenește D[oa]mne, Ioan, Stana, Dumitru, Matei, Mihai, Ana, Nicolae, Dumitra, Păuna, Gheorghie, Floaria
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) menționează lăcașul în dreptul localității “Felso Bucuresd” (Bucureșcii de Sus); în conscripțiile anilor 1805 și 1829-1831 figurează la
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
frescă” la începutul secolului al XIX-lea, se mai păstrează doar câteva chipuri neidentificabile (prooroci, sfinți taumaturgi) în pronaos și o interesantă reprezentare a „Mântuitorului frângând Pâinea” în altar, deasupra proscomidiarului. Registrul împărătesc al tâmplei, montat la finalizarea lăcașului, dezvăluie penelul unui meșter zărăndean. Cu excepția conscripției din anii 1829-1831, nici harta iozefină a Transilvaniei (1769-1773) și nici celelalte recensăminte ecleziastice ale timpului nu menționează existența sa, ori a unei înaintașe.
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
mai mult sau mai puțin bine, așa zisele "palimpseste". Cele mai multe texte care au supraviețuit din antichitate sunt astfel de manuscrise șterse și rescrise. Scribul punea pe genunchi papirusul desfăcându-l din sulurile legate și aranjate cu grijă, apoi își înmuia penelul (o tulpină de trestie macerată la vârf) într-un mic vas cu apă pentru a dilua cerneala sau culorea preparată din elemente naturale prin adăugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru obținerea cernelii negre (folosită la majoritatea
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
de 6 ani, și a rămas până în zilele noastre o veritabilă capodoperă a picturii și sculpturii românești. Pictura bisericii în interior a fost executată de către Grigorie zugravul și fiul său Ioan, în anii 1756-1757. Pisania picturală se află scrisă în penel deasupra intrării în naos: „Această sfântă biserică a fost zidită din temelie de către Dumitru Filișanul, mare pitariu, în zilele marelui voievod Matei Basarab, fiind egumen la această mănăstire Vartolomeu, fiul popei Ioan Hotinescu din Drăgoiești. Acesta luând blagoslovenie de la Prea Sfinția Sa
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
la București era lipsită de perspective, deși era apreciat de contemporani ca pictor, a rămas la Brăila, unde a practicat negustoria până la sfârșitul vieții. Contemporanii remarcau că, pentru a se putea căsători cu femeia iubită, Petre Alexandrescu a renunțat la penel și a devenit un „om serios”. A fost bunicul dinspre mamă al baritonului Petre Ștefănescu Goangă. Lucrări ale lui Petre Alexandrescu se găsesc în galeria de pictură națională a Muzeului de Artă Craiova, și anume portretele familiilor Otetelișanu, Vorvoreanu, Filișanu
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
habitatului altor specii s-a putut determina că toate ciclurile de picturi preistorice cunoscute datează din ultima perioadă a paleoliticului superior, acum 30.000 - 10.000 de ani, când deja apăruse homo sapiens. Pentru a picta se foloseau, în afara degetelor, peneluri primitive din fibre vegetale sau cărbuni de lemn. Se mai foloseau unele materiale moi care puteau absorbi culoarea, ca de exemplu păr de animale sau mușchi vegetal. Ca substanțe colorante se utiliza ocrul cu toate nuanțele sale, de la galben la
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
religioase. De-a lungul întregii civilizații faraonice, cele două forme de scriere (hieroglifică și hieratică) coexistă, fiind folosit ca suport diferite materiale: piatră pe care scribii-dăltuitori scluptau inscripții oficiale, fragmente de ceramică sau calcar (ostraca) folosite pentru notări scurte cu penelul, tăblițe din lemn, uneori acoperite cu un strat de ceară, folosite de obicei pentru exercițiile din școli. În hieratică se foloseau și fâșii din in folosite de obicei la îmbălsămarea mumiilor. Nu a existat niciun obiect sacru sau profan care
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
mai mult sau mai puțin bine, așa zisele "palimpseste". Cele mai multe texte care au supraviețuit din antichitate sunt astfel de manuscrise șterse și rescrise. Scribul punea pe genunchi papirusul desfăcându-l din sulurile legate și aranjate cu grijă, apoi își înmuia penelul (o tulpină de trestie macerată la vârf) într-un mic vas cu apă pentru a dilua cerneala sau culorea preparată din elemente naturale prin adăugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru obținerea cernelii negre (folosită la majoritatea
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
mai vechi decât cele din Mesopotamia. Totuși, pentru că descifrarea inscripțiilor încă nu s-a putut realiza, nu se poate stabili dacă ele reprezintă într-adevăr un text sau protoscriere. Ca și în Egipt, în China s-a folosit la scriere penelul și cerneala, fie pe materiale moi (țesături de obicei din mătase) sau uneori pe materiale mai neobișnuite (os, bronz, carapace de broască țestoasă). Primele inscripții cu scriere chineză datează din 1500 î.Hr. și prezintă un sistem de ideograme diferit ca
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
în 1787 pictura "Lady and Gentleman in a Carriage" (Doamnă și domn în trăsură). Bărbatul și femeia fac probabil parte din familia Hope, de bancheri din Liverpool, una din numeroasele familii cărora le făcea plăcere să se lase pictate de penelul lui Stubbs. Cuplul aste surpins aici în timpul unei plimbări cu faetonul, o trăsură descoperită cu patru roți, trasă de doi cai. Faetonul apare în poezia "Împărat și proletar", a lui Mihai Eminescu:<br> Gheorghe Asachi, în poezia "Soția de modă
Faeton (vehicul) () [Corola-website/Science/327740_a_329069]
-
pictate, caroiate, recunoaște - ca pe niște bune cunoștințe ori vechi prieteni - pe Luther, cel pictat de Cranach, ori pe Rafael, care s-a autoportretizat, ori pe-un personaj fără identitate bine determinată, dar despre care se știe că e datorat penelului lui Rembrandt. Aceeași tensiune pulsatilă - de-o inefabilă natură spirituală - te întâmpină și-n pânzele cele mai recente, ce învie o anume lume a barocului, aceea zugrăvită de părintele Andrea Pozzo pe zidurile bisericii închinate sfântului Ignațiu de Loyola. O
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
1965, îl captivează pictura acrilică aceasta permițându-i să realizeze tablouri viguroase, cu un colorit aprins, așa cum a fost compoziția În doi, remarcată pozitiv la Bienala de la Veneția. Lucrări importante: În țara tușului, Sub foc, Central Park, cerneală la două peneluri, Turnurile, Logograme - desene, Voce mică.
Pierre Alechinsky () [Corola-website/Science/334159_a_335488]
-
sunt aventurieri și, mai presus de toate, fiindcă cel mai puternic aliat al României este răbdarea. Iar faptul că toate acestea se reflectă simbolic în ruinele de bizantinitate din conștiința acestui artist este amuzant, dar și dramatic. Patosul arheologic al penelului lui Sorin Dumitrescu se întâlnește astăzi cu implorarea regelui Mihai către Duhul Sfânt intru răbdare și bunătate. Dacă este adevărat ce spuneți, domnule Dumitrescu, si expoziția de la Palatul Mogoșoaia este cea mai importantă și mai amplă expunere personală de dupa 1980
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
șarjă prietenească. Dacă la Honoré Daumier textele care explicau caricaturile îi erau impuse de către alții, Nicolae Petrescu și-a ales singur subiectele și textele care le însoțeau. Coperta Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25 de caricaturi care fac obiectul albumului încep cu clasica portretizare a lui Constantin I. Stăncescu în chip grotesc, cu joben de bonjurist, cu urechi de faun și cu mâinile băgate în buzunarele pantalonilor. Această
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
la legătura făcută între altarul primei biserici și nava celei de a doua. Pe baza analizei stilistice a fragmentelor păstrate s-a constatat prezența a două maniere diferite de execuție. Frescele din naos, deși grav avariate, lasă să se întrevadă penelul unui meșter cu o bună formație de atelier. Spre deosebire de acesta, zugravul care a lucrat la exteriorul turnului aparține unui mediu artistic rusticizant, utilizând un desen primitiv, cu o linie groasă și egală. Dacă acest al doilea meșter aparținea mediului transilvănean
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
dar care " rămân poveste", în care granițele realului se întrepătrund cu ficțiunea, poezia cu astenia tranziției și cu rutina globalizării. Din primele pagini răzbate un suflu liric, o plasticitate a imaginilor ce se desenează în fața ochilor ca ieșite parcă de sub penelul unui pictor: "După o iarnă posacă, pisăloagă, igrasioasă, cu ninsori jilave, cu zloată și măzăriche și ploi vinete cu cioburi de gheață, ca și când cineva ar fi spart oglinda cerului și nu mai termina de măturat sfărâmăturile ei, în ajunul Sfintelor
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
intimitatea familială și camaraderească, copiii fiind personaje principale în diverse "producții" scenografice. În cazul operei de față pictorul este interesat de inocența și transparența emoțională de care numai un copil e în stare, această onestitate puerilă fiind îmbrăcată de iscusința penelului și registrului cromatic tonitzian. Valoare estimativă: € 40.000 - 60.000 Aceluiași pictor îi aparțin lucrările Gladiole (9.000-15.000 de euro) și Pe malul lacului, estimată la 9.000 - 14.000 de euro. Colecționarii pot regăsi multe nume sonore ale
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. Valoare estimativă: 2.500 - 4.500 de euro Alexandru Ciucurencu, Seră Flori și scoică de Vasile Grigore, despre care istoricul de artă Octavian Barbosa afirma că:”este un colorist care refuză disonanțele, deși tonalitățile sunt adesea contrastante. Difuziunea în lumină
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]