6,187 matches
-
fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. 8. Nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, astfel un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. 9. Pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului.
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
sociologic de Înregistrare și evaluare, receptare și rejectare sau corectare șiatenuare a fenomenului și consecințelor sale. În istoria omenirii există perioade de exacerbare a violenței, dar acestea se particularizează Îndeosebi prin raportarea la un sistem de valori și prin intensitatea perceperii fenomenului. J. Huizinga și M. Bloch atenționează asupra violenței diferitelor epoci, În timp ce J. Given consideră că fiecare societate are caracteristicile sale de comportament violent. În concepția lui A. de Waelhens și D.C. Samitca, violența individuală și colectivă se Întrepătrund În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
Imperiile Centrale a presupus mult mai mult decât o simplă alegere și el trebuie privit Într-o lumină mai nuanțată decât aceea În care Îl Înfățișează rudimentara dihotomie a „simpatiilor” și „antipatiilor” pentru Imperiile Centrale sau puterile occidentale. În realitate, perceperea amenințării ca venind dinspre Rusia nu explică decât motivul pentru care alegerea s-a oprit asupra Puterilor Centrale. Pentru că „atitudinea vrășmașă” a Rusiei - ca să citez (oricât de bizar ar putea părea În acest context) din discursul rostit În 1919 de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Nicolae [I] Pavlovici, dinainte de Războiul Crimeii [...]” <footnote id="5"> 5 Discurs rostit În fața Adunării Deputaților la 16 decembrie 1919, publicat <ref>În România În timpul Primului Război Mondial. Mărturii documentare, vol. I, 1914-1916, București, 1996, p. 26-27.</ref> </footnote>. Pe de altă parte, perceperea pericolului rus În 1878, nu explică, dacă-l interpretăm disociat de „harta mentală” a decidenților români, de ce balansul extern - opțiunea pentru o politică de alianțe - nu s-a concretizat la București decât cinci ani mai târziu. În opinia mea, ideea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
nul, deoarece nu sunt frecvențe ridicate ale răspunsurilor, care să ateste preocuparea excesivă a bunicilor pentru bunuri materiale , în detrimentul preocupării pentru performanța școlară a nepoților. Alte aspecte relevante, pe lângă cele cuprinse în ipotezele de cercetare formulate și verificate, sunt următoarele: perceperea bunicilor de către nepoți, ca persoane cicălitoare, pisăloage, „de modă veche”; bunicii nu țin seama și de părerile lor; au mare nevoie de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
nul, deoarece nu sunt frecvențe ridicate ale răspunsurilor, care să ateste preocuparea excesivă a bunicilor pentru bunuri materiali , în detrimentul preocupării pentru performanța școlară a nepoților. Alte aspecte relevante, pe lângă cele cuprinse în ipotezele de cercetare formulate și verificate, sunt următoarele: perceperea bunicilor de către nepoți, ca persoane cicălitoare, pisăloage, „de modă veche”; bunicii nu țin seama și de părerile lor; au mare nevoie de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de o faptă socială, considerat astfel, prin aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
reducerii capacității de înțelegere a mesajului verbal; Dificultăți ale proceselor de analiză și sinteză, fapt care determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente; Îngustimea câmpului perceptiv, adică perceperea clară a unui număr mic de elemente pe unitate de timp, prin comparație cu un individ normal, fapt care afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur; Constanța percepției de formă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur; Constanța percepției de formă, mărime greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect, la copilul debil mintal se realizează foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor care se realizează relativ mai ușor; În planul gândirii, se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, fapt care justifică existența unei gândiri reproductive și absența elementelor de creativitate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
supune unei duble temporalități (P. Janet). Pe de o parte „timpul exterior” persoanei sau „timpul psihic” care este perceput de aceasta în câmpul conștiinței sale, ca durată, ca derulare sau ca desfășurare internă a propriei mele ființe. Aceste aspecte ale „perceperii” și ale „trăirii” timpului se remarcă prin bioritmuri și ele înregistrează importante și variate transformări în sfera psihopatologiei. Se poate spune, în sensul acesta, că realitatea fiecărui om este concentrată în realitatea orizonturilor sale temporale. 4) Întâlnirea Existența sufletească nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Unamuno). Orice individ este o persoană incarnată. O persoană este concomitent spațiu, în sensul de corp perceptibil, ca prezență fizică și timp, ca durată a existenței sale corporale. Orice prezență a unei persoane este o suită de „continuități” pe care perceperea noastră o înregistrează ca momente ale unor prezențe succesive trupești. Durata existenței unei persoane se constituie din continuitatea prezențelor corporale ale acesteia înscrise în câmpul conștiinței sale precum și în a celorlalți. Prezența individului percepută exterior, se raportează în primul rând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinic care este expresia bolii și reprezintă o „configurație”, rezultat al unei construcții a raționamentului clinico-medical. 3) În al treilea rând, experiența clinică se identifică cu o anumită stare de sensibilitate. Privirea medicală nu are numai un caracter intelectual, de percepere a fenomenelor clinice morbide. Ea este, concomitent, și privirea sensibilității concrete, o privire care merge de la „persoană la persoană”, situându-se în spațiul „manifestării sensibile” a suferinței care este etichetată ca boală. În felul acesta, în final, orice adevăr al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiința care le reflectă” situându-se între acestea ca o „legătură logică”. Limbajul apare o dată cu „surprinderea” completă a obiectului în câmpul conștiinței reflexive. El corespunde cu ceea ce E. Husserl denumește „noeză”, prin care „conștiința percepe și integrează obiectul cunoașterii”. Actul perceperii conștiente a obiectului este pentru E. Husserl, „noemă”, iar exprimarea lui „noeză”. Acest aspect apare deosebit de pregnant dacă vom compara termenii psihologici cu termenii psihopatologiei, așa cum se poate vedea în continuare, în lista comparativă a termenilor grecești desemnând normalitatea și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mobilă, bolnavul nu-și poate concentra atenția asupra unui lucru, persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate concentra atenția asupra unui lucru, persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect real exterior, de tipul halucinațiilor. d) Aprecierea unor tulburări în sfera gândirii bolnavilor se va referi la următoarele aspecte: - asociații ideative: lente, incoerente, fugă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realitate, ci în mod deformat. Iluziile se datorează unor tulburări de percepție asociate unor stări afective speciale (frica din timpul nopții, iluziile optico-geometrice, iluziile de greutate etc.). La bolnavii psihici convingerea că iluziile au un caracter autentic și nu „o percepere deformată a realității” le conferă o latură patologică specială de factura delirantă. După modalitatea lor perceptivă, iluziile pot fi de mai multe feluri și anume: a) Iluziile vizuale, când forma și imaginea vizuală a obiectului apare complet schimbată. Ele se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar în legătura cu perceperea deformată a spațiului și ele pot fi de două feluri: - micropsii, constând în reducerea dimensiunilor spațiului sau a obiectelor; - macropsii, constând în creșterea dimensională a spațiului sau a obiectelor cuprinse în acesta. Iluziile spațiale sunt întâlnite de regulă în cursul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de el. d) Mitomania este construcția imaginară a bolnavului prin care acesta modifică sau înlocuiește voit realitatea existentă în virtutea tendințelor proprii. Mitomania este normală la copil care nu poate să facă încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau înțelegerea, realității externe. La bolnavii psihici, mitomania este fie rezultatul unei regresiuni infantile (debili, isterici, sociopați), fie o formă particulară de fabulație. E. Dupré consideră tendința la mitomanie ca fiind o trăsătură specifică a „construcției patologice” pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter pozitiv de tipul halucinațiilor polisenzoriale, în special vizuale, delir oniric și o stare de agitație anxioasă. Tulburările psihopatologice întâlnite în sindromul confuzional, au fost grupate de K. Jaspers, în următoarele tablouri clinice; 1) Îndepărtarea de lumea reală caracterizată prin perceperea imprecisă a mediului înconjurător, dificultatea sau chiar imposibilitatea fixării atenției, reflectarea realității înconjurătoare sub o formă fragmentară, fără o legătură. 2) Dezorientarea în timp și spațiu, în raport cu situația sau circumstanțele, cu propria sa persoană sau nerecunoașterea persoanelor din jur, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
halucinator, cu o încărcătură afectivă variabilă de factură penibilă și anxioasă sau chiar terifiantă, declanșând reacții diferite din partea bolnavului. Delirul oniric este, de regulă, asociat cu confuzia mintală, rezultând dintr-o disoluție a stării de conștiință, cu ștergerea facultății de percepere a realității (Chaslin, Charpentier). El apare în mod frecvent în cursul intoxicației alcoolice, în care delirul oniric halucinator este deosebit de intens. Delirul oniric prelungit, cu o mare încărcătură anxioasă, poate duce la o slăbire intelectuală și o stare de disociație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viața individului starea de anormalitate. Persoana resimte această schimbare și va dezvolta o anumită atitudine față de starea de boală. Trăirea bolii sale de către individ reprezintă, în primul rând, o „atitudine” de ordin psihologic și moral, care depinde de modul de percepere a „alteralității”, a schimbării regimului de viață normală, dar, în egală măsură, ea este și o elaborare a unor „strategii” prin care persoana respectivă caută să stabilească niște raporturi între ea și boală. Ne găsim în fața a două situații. Pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anal (S. Freud). Vom prezenta în continuare aspectele caracteristice ale fiecărei forme de mai sus. Personalitatea psihastenică se caracterizează prin tendința la scrupule și inhibiție afectivă. Orice fel de decizie legată de realitate sau de concret, precum și orice activitate privind perceperea realului reclamă un efort psihologic important, resimțit în mod penibil de către subiect. Aceștia sunt persoane scrupuloase și permanent înclinate către introspecție. Orice acțiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac într-un moralism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală profundă (imbecili, idioți) sau în cursul fazelor terminale ale stărilor demențiale. Glischroidie: lentoare sau vâscozitate ideativă, afectivă și motorie, adesivitate cu bradipsihie specifică stărilor epileptoide. Halucinație: percepție fără obiect. Tulburare psihopatologică majoră și specifică. Heautoscopie: tulburare psihică constând în perceperea de către individ a propriului său corp în afara acestuia, ca o „dedublare” sau ca o imagine „în oglindă”. Hiperestezie: exagerarea sensibilității, a percepțiilor senzoriale în general și în special a celei tactile. Hiperstenia: creșterea stării de tensiune psihică manifestată prin creșterea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]