1,200 matches
-
întoarsă din Italia care făcea excelente copii de maeștri și falsuri, desenând și mobile, și cu ajutorul ei și al unui tapițer inteligent realiza interioare somptuoase, cu cachet de epocă. Cărțile vechi, fără interes pentru lectură, îmbrăcate în marochin și în pergament, le lua cu toptanul de la anticari și din familii scăpătate, spre a face cu ele rafturi de volume vechi, exclusiv pentru plăcerea ochiului. Sultana împrumuta la un teatru interioarele sale, având grijă a anunța în program că mobilierul din actul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Tudorel, însă inversată, cam cu aceleași mobile, în plus un fotel de modă veche, capitonat. Dar ce deosebire! Se simțea prezența unei ființe feminine. Deasupra becului simplu cu un abajur conic de tablă emailată, Pica pusese un abajur de pergament pictat. Masa era acoperită cu un atlas de un roșu ca sângele închegat, pe pat își procurase o saltea subțire de creton înflorat, dîndu-i aspect de divan. Încă aerul mai era impregnat de parfum de ambră. Masa era încărcată de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
romane, peruci cîrlionțate și cununi de lauri și își îndemnau caii cu genunchii, pentru că toți țineau o sabie în stînga și o mistrie masonică în dreapta. în fața lor, pe nori aidoma se aflau patru bătrîni venerabili în togi, ținînd în mîini pergamente și bastoane cu o formă ciudată. Ambele grupuri priveau în sus, în mijlocul domului, unde un bărbat masiv era așezat pe un tron. Fața lui, cu trăsături puternice, părea binevoitoare, dar ceva din felul în care se uita printre gene sugera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
auriu și veșminte largi, cu falduri albastre, măslinii la față și-ncercănați la priviri. Nu-ncăpea-ndoială că acolo fusese cândva o biserică frumoasă și vestită. Erau peste patruzeci de sfinți zugrăviți pe cei doi pereți, desfășurând fiecare suluri de pergament cu litere îmbîrligate. Fiecare avea o căsuță a lui, fiind despărțit de ceilalți prin linii groase, stacojii. Și, potrivire curioasă, unul dintre ei avea în locul arătătorului palmei stângi un ciot schilod, aidoma cu al popii. Așa ceva era nemaipomenit într-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scris e doar o proiecție a patului meu. Textul ăsta, care mănâncă tot mai mult, ca un mucegai sau ca o rugină, paginile albe, e sudoarea, sperma și lacrimile ce mânjesc cearceaful unui bărbat singur. Întins ca o bucată de pergament jilav, abia jupuit, pe o ramă de lemn, cearceaful ar putea fi o hartă a vieții noastre secrete, cu mari zone albe și zone îngălbenite, zone-ncrețite și zone arse, nimic altceva decât țări și dominioane cu nume alegorice, delte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
oră de așteptare și neliniște. Vaselina de pe conductori troznea ușor la trecerea curentului electric, ca și când, fierbând, ar fi făcut bășicuțe. Cu ochii închiși, urmăream în imaginație cum fluidul de electroni îmi străbate scalpul, forează osul țestei și sfredelește foile de pergament gros și boțit care înfașă creierul. Se-afundă apoi în măduva complicată și analgică, tatonează circuite și structuri, favorizează emisii de neurotransmițători, stimulează nevro-glnle, trezește prințesele adormite în alcovuri de taină, proliferează căngile de crabi și sarcopți fojgăind prin pivnițe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu pagini de pielițe. În filigranul fiecărei file vedeai o țesătură de vinișoare albastre și roșii, zvâcnind la un singur puls, irigând paragrafele. Nervi arborescenți făceau fiecare literă sensibilă ca un dinte. Greșelile erau atacate de anticorpii din limfă. Căci pergamentul era viu ca pielea abia smulsă a unui martir și mustea de cerneală și sânge. Ce scria însă pe pielea mea, sau ce era tatuat acolo, între sfîrcunle pieptului meu, era deocamdată complet obscur pentru mine. Gândirea și frământarea nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din Garda Națională, ce abia știa cu ce parte trebuie îndreptată flinta-nainte, ce doborâse pe când încerca să treacă prin contrabandă, pe la bariera Rahovei, câteva kile de spirt ascunse într-o tocilă veche) într-o pungă palidă și tare ca pergamentul, la care ținea ca la ochii din cap, că doar venise pe lume cu ea peste față. Cu neputință de spus de ce trăiesc pe lume unii oameni, care mănâncă pe apucate, beau pe apucate, dorm pe apucate și plodesc pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rătăcitor aruncat în lumi goale, străine, absurde. Și totuși era sufletul lui în fiecare, pur și rotund și inalterabil ca un bob de mărgăritar mânjit de toate gunoaiele lumii, căci, suprapuse unele peste altele, cum ai împături o foaie de pergament străveziu, viețile se completau între ele și construiau un desen minunat, o mandala simetrică și plină de energie. O dată-i dăduse o palmă mamei sale, și peste opt vieți fusese făcut fărâme de-un trăznet pe o câmpie întunecată de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o parte își iveau labele musculoase, pântecele umflate. Cameleoni uriași înșfăcau căprioare cu limba. Coleoptere cât bivolii răpeau vitele, zdrobindu-le oasele în mandibule. Toate se reflectau livid în ochii lui Maarten, bile de cristal greu între pleoape uscate ca pergamentul. Pereții se-apropiau treptat, drumul șerpuit se făcea tot mai îngust, corabia, înclinîndu-se ușor, mai lingea cu flamurile din vârful catargelor stâncile de ivoriu. Crabi uriași, în întregime transparenți, prin coaja cărora li se vedea inima pulsând și hrana din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dar nu știau cum să scape de el. Sfântul Augustin însuși a fost prizonierul acestui gen de logică. El spunea că nu putem măsura trecutul și nu putem măsura viitorul și că nici măcar prezentul nu-l putem înscrie pe un pergament. Singurul loc în care acest lucru este posibil este mintea umană care avea capacitatea de a da timpul înapoi, de a-și imagina viitorul și totodată de a trăi prezentul. Pe de altă parte, principiul care ține legate trecutul, prezentul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de condiție umilă, iar cei care aveau mai multe bagaje - uneori puse de-a valma, în grabă, pe spinarea vreunui catâr îndărătnic - căutau să mărească pasul. Diferitele comunități se adunau, de regulă, în spatele diaconilor, care mergeau ținând deschise Psaltirele de pergament și intonând, acum urmați doar de câteva glasuri din mulțimea epuizată, psalmi ce implorau îndurarea divină. Cât despre nobilitas, se deplasau mai ales pe cai ori în care de călătorie și, de multe ori, ajutați de servitori și gărzi înarmate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
într-o clipă, Vitalius se repezi printre brazi, până în poiana unde ascunseseră caii, ceva mai sus de locul unde se aflau acum. Desprinse de la șa caseta cu cele necesare scrisului, o deschise febril, fără să ia seama la sulurile de pergament, sticluțele cu cerneală și tăblițele de ceară pe care astfel le împrăștia prin iarbă. Culese, în schimb, o tăbliță și un stil; azvârli apoi caseta și se întoarse în goană la comandantul său. Sebastianus, încordat și întunecat la față, întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
formule de încheiere, Sebastianus îi spuse scurt. — Dă-mi-o încoace! Imprimă de îndată sigiliul inelului său pe ceara tăbliței; era conștient că ar fi fost mult mai oportun, ba chiar și mai elegant, să trimită un mesaj scris pe pergament, dar nu era vreme pentru finețuri. îi înmână din nou tăblița lui Vitalius. — Acum fii foarte atent: încalecă pe cal și îndepărtează-te de aici cât de repede poți. Alege un punct de unde să observi cum se desfășoară lucrurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-l reprezenta pe împărat, îl priveau cu o fixitate neliniștitoare, iar de-a lungul pereților, fresce în culori vii alternau cu dulapuri de bibliotecă, pe ale căror rafturi se puteau întrezări, prin crăpătura vreunei uși întredeschise, codice și cărți din pergament aliniate perfect de secretari scrupuloși. Perdele lungi, de fabricație orientală, permiteau, la nevoie, ca ferestrele să fie acoperite. încă de când intrase, Sebastianus fusese subjugat de atmosfera austeră a acelui loc, iar acum își înșela așteptarea, imaginându-l pe marele împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acolo, caută cumva să faci să ajungă un mesaj la Anianus și la Sangiban, asigurându-i că armata mea nu va lipsi de la întâlnire. Se întrerupse un moment pentru a se întoarce și a lua de pe masă un cilindru de pergament și o altă foaie, împăturită simplu în patru — Uite. Acestea - spuse, întinzându-i cilindrul - sunt acreditările tale, cu sigiliul meu, pe care Anianus va ști să-l recunoască. Aici, în schimb - adăugă, dându-i foaia -, vei găsi numele și adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
va ști să-l recunoască. Aici, în schimb - adăugă, dându-i foaia -, vei găsi numele și adresa unui om un barcagiu de pe Loira în care el are încredere deplină: la nevoie, el o să fie intermediarul vostru. Sebastianus luă cele două pergamente fără să întrebe nimic. în vreme ce comandantul său îi vorbea, căutase să se arate impasibil, dar nu putuse să nu clipească din ochi de câteva ori: „Comes și Prim-consilier“. Etius pronunțase acele două cuvinte, apăsându-le într-un anume mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bărbat îndesat, pe la patruzeci de ani, făcu un pas înainte: — Eu sunt, răspunse. — Numele tău? — Mă cheamă Rutilius. De vreme ce spui că vii din partea lui Magister militum, îmi închipui că ai și acreditări. Sebastianus scoase de sub vesta de piele sulul de pergament pe care i-l dăduse Etius. înainte de a i-l înmâna, însă, trase puțin mâna înapoi și-l întrebă dacă știa să citească. Celălalt se încruntă: — Bineînțeles! Altfel nu aș avea comanda, răspunse orgolios Rutilius. Luă sulul, îi cercetă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
trase puțin mâna înapoi și-l întrebă dacă știa să citească. Celălalt se încruntă: — Bineînțeles! Altfel nu aș avea comanda, răspunse orgolios Rutilius. Luă sulul, îi cercetă mai întâi sigiliul lui Magister militum, apoi îl rupse, după care desfășură micul pergament, al cărui conținut se ivi în lumina felinarului, și începu, cu voce scăzută, să silabisească: ș...ț Purtătorul a-ces-tui mesaj ac-ți-o-nează din or-di-nul meu și tre-bu-ie să primească tot ajutorul de care are ne...ne-voie. Comandantul gărzii, înfășurând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cărui conținut se ivi în lumina felinarului, și începu, cu voce scăzută, să silabisească: ș...ț Purtătorul a-ces-tui mesaj ac-ți-o-nează din or-di-nul meu și tre-bu-ie să primească tot ajutorul de care are ne...ne-voie. Comandantul gărzii, înfășurând la loc pergamentul încuviință cu gravitate și tocmai se pregătea să pună din nou întrebări; dar Sebastianus nu avea de gând să-și piardă vremea cu personaje secundare. îi ceru, așadar, să-i urce imediat pe cei patru tovarăși ai săi, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ajunseră în fața episcopului de Aureliana. 13 Trecând printr-o ușă cu arcadă, Sebastianus și Dubritius se găsiră într-o încăpere slab luminată, care - gândi prefectul - părea a fi un birou sau, judecând după mulțimea de cărți și a codicelor de pergament aliniate ori adunate în cilindri de piele pe rafturile a două dulapuri mari înzidite, o bibliotecă. în mijlocul localului îi aștepta un om bătrân, ce își sprijinea mâna lungă și descărnată pe o masă nepretențioasă, neagră, ornată sumar cu picturi simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
după 1830. 14. Care este prima carte tipărită de Gutenberg? R: Prima carte tipărită de Gutenberg a fost Biblia (1455). Prima ediție cu 42 de rânduri pe pagină, a doua cu 36 de rânduri. Se mai păstrează exemplare scrise pe pergament, dar și pe hârtie. 15. Cine este primul tipograf român și ce cărți se tipăresc în atelierul său din Târgoviște? R: În atelierul lui Macarie se tipăresc: Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Evangheliarul (1512). 16. Unde și când se tipărește prima
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
extrem de moale pentru a nu-mi expune fața la „atacul” mânuțelor rebele. Era pricepută bunica la toate, extrem de înțeleaptă, lucra manual toate tipurile de broderie, dantelă la croșet, tricota și făcea bucate excelente. Mi-am petrecut copilăria între „sulurile” de pergament ale bunicii, pe care mă punea din când în când să i le rulez ordonat, uneori făceam copii și mă minunam de mulțimea detaliilor prinse în dantelele și broderiile sale. Mama, plecase cu mult prea devreme de acasă, de acolo
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
extrem de moale pentru a nu-mi expune fața la „atacul” mânuțelor rebele. Era pricepută bunica la toate, extrem de înțeleaptă, lucra manual toate tipurile de broderie, dantelă la croșet, tricota și făcea bucate excelente. Mi-am petrecut copilăria între „sulurile” de pergament ale bunicii, pe care mă punea din când în când să i le rulez ordonat, uneori făceam copii și mă minunam de mulțimea detaliilor prinse în dantelele și broderiile sale. Mama, plecase cu mult prea devreme de acasă, de acolo
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
un mers înapoi până la copilăria din București, dar nici acolo nu avea voie să rămână, trebuia să coboare în istoria omenirii, adânc, tot mai adânc, la începuturile vieții. Iar respirația ei suna ca frecarea unei unelte de piatră pe un pergament, care, zgâriind uniform, șterge toate caracterele scrisului neîntrerupt și definitiv - până când nu mai rămâne decât o suprafață albă ca zăpada. XXVIIItc "XXVIII" Noapte geroasătc "Noapte geroasă" Drumul vieții lui Hans Saner s-a desfășurat la fel de lin ca drumul de creastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]