57,671 matches
-
Gheorghe Grigurcu * Pericolul capital al definițiilor: "Cel care mă definește, mă asasinează" (Kierkegaard). * Orice înfrîngere nu e decît o abrutizare. Analiza (care uneori posedă o componentă caritabilă) se silește a masca acest adevăr crud. * Rezistăm cu adevărat nu atît prin performanțele originalității, cît
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
Coordonare care, în întregime premeditată (pe baza a numeroase exemple clinice extrase din analizele a 37 de pacienți: 20 de bărbați și 17 femei), recompune dialectica flexibilă a fundării conceptelor în istoriile de caz. Cum, pe de o parte, întâlnim pericolul încremenirii concretului în presupoziții atotștiutoare, iar pe de altă parte, în logica strânsă a acestuia, le vom desistematiza impresionist pe ultimele, Thomä și Kächele aliniază sub fiecare dintre respectivele exemple, într-un index (sau sumar) sui-generis, conceptele atinse în interpretările
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
înainte de orice, e vorba de o anumită toleranță față de comportamentul unui om care nu și-a descoperit de azi, de ieri vocația de terorist politic. Presa l-a tratat de obicei ca pe un saltimbanc, dar nu ca pe un pericol public. Ba chiar, un jurnalist, care nu l-a cruțat cîtuși de puțin, scria cu cîteva săptămîni în urmă că Vadim și ai lui, n-ar fi capabili, dacă ajung la putere, să instaureze dictatura, fiind ei niște simpli neisprăviți
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele stilistice existente între
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
1964. Pînă și Paul Sfetcu, mereu gata să-i ia apărarea șefului său, recunoaște că procesul Pătrășcanu a fost o înscenare politică pentru înlăturarea unui adversar, mai ales după moartea lui Stalin, cînd lui Gheorghiu-Dej îi era efectiv frică de pericolul personalității lui Pătrășcanu, un autentic intelectual. Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au scăpat, în 1952, cu aprobarea lui Stalin, le-a organizat așa-numita deviere de dreapta, Ana Pauker murind repede de cancer, iar Vasile Luca într-o
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
ale ei. Poema fără erou, dedicată "vizitatorului din viitor" în figura căruia mulți îl identifică pe Isaiah Berlin, se citește tot mai greu. Limbajul esopic, cerneala simpatică și imaginile în oglindă constituie o nouă interdicție în receptarea lui. Sesizînd acest pericol, în 1965, Berlin îi propune Ahmatovei să-și adnoteze versurile pentru a le face accesibile și a le asigura astfel posteritatea. Poeta răspunde, aparent sfidîndu-și imortalitatea, că atunci cînd această lume despre care scrie va muri, vor trebui să moară
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
Cristian Teodorescu Voturile căpătate de C.V. Tudor și de partidul lui nu sunt numai opera politicienilor. Mass media au pus și ele umărul în ultimele săptămâni la creșterea peste măsură a acestui pericol extrem pentru viitorul României. în parte, cei care au stat acasă afirmând că n-au pentru cine să voteze l-au împins și ei în sus pe C.V. Tudor. Cel mai dureros sprijin pentru acest candidat aducător de catastrofe vine
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
audiență, au ajuns - tîrziu! - la concluzia că acesta poate fi o uriașă pagubă pentru România, încît au întors foaia. Dar, firește, e mai mult decît bizar ca după ce l-ai tot invitat pe CVT la emisiuni să te sesisezi de pericolul pe care acesta îl reprezintă, pentru democrația din România. Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel atrage atenția că popularizarea limbajului de tip CVT s-a produs la televiziunile care au găzduit și găzduiesc emisiunile Vacanței mari, sau cele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
au cucerit-o, spărgând zidul de mediocritate din jurul lor. Mesajul lui Iona, "E invers. Totul e invers!" și "Răzbim noi cumva la lumină!", a devenit mesajul civic al intelectualilor de mare performanță, care, la rândul lor, și-au pus în pericol carierele, s-au smuls din ispita și confortul și siguranța formulelor de-a gata ale literaturii comuniste, s-au despărțit de drum, spărgând burțile ideologice ale epocii, uneori cu prețul propriilor burți, și și-au individualizat căutările ca vis de
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
și pentru sine, în care "planificarea" îmbrăca formele ctitoririlor legendare ale lui Ștefan cel Mare; unde pica săgeata lui, acolo se înălța lăcașul". Gura păcătosului! Tulburați de imprevizibila dedublare a lui Titus Popovici (e drept, manifestată scriptic atunci cînd toate pericolele au trecut), nu-l putem măsura pe nefericitul fericit prozator, decît cu două măsuri, așa cum ne propune el însuși: o dată în calitate de nomenclaturist obedient, de stipendiat de lux al sistemului căruia i-a plătit cu "sînge intelectual", cu sîngele operei sale
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite arătând dificultatea demersului nostru: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea noastră. Ne revizuim când argumentele noastre sunt în pericol de a fi demontate; suntem consecvenți când nu mai avem nici o șansă. Ne revendicăm de la tradiție când prezentul ne depășește și clamăm urgențele timpului nostru când nu avem operă. În ambele cazuri, ne erijăm în guru intelectual care se pricepe
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
violent tocmai naționalismul (de sorginte legionară) a lui Dan Botta. Acesta din urmă, în numele patriei în primejdie, voia să acrediteze opinia că filosofia blagiană a culturii era nici mai mult nici mai puțin decât anti-românească: gândirea lui Blaga e un pericol public! (pe această notă alarmantă se încheia articolul). Furios pe o astfel de speculație aberantă, Blaga riscă atacul la persoană, întrebându-se cine este cel care cutează să vorbească despre românism. De aceea avertizează insidios din primul paragraf: Un fapt
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
persecuta numai ceea ce el numea "caricatura deal-vale" ca simbol spațial. Dan Botta repetă, în concluzii, convingerile sale: prima - mioriticul și sentimentul destinului sunt "reflexe" ale studiilor sale și a doua - "opera domnului Blaga e un instrument de corupție publică, un pericol social". Ultima e de-a dreptul stupefiantă. Volumul Cazul Blaga atestă, în anexele sale, că în mai 1941, deci simultan cu articolul rezumat anterior, Dan Botta declanșează preparativele provocării la duel a lui Blaga, ca ultima formă de a-și
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
curînd că datoria sa patriotică și internațională pe termen lung este să recurgă la măsuri mai radicale, și anume să transforme fundamental tipul de cultură și mentalitate regională ce zămisliseră în trecut și, inevitabil, aveau să producă și în viitor pericole incalculabile pentru ansamblul lumii civilizate și democrate. Guvernarea Bush a stabilit o analogie între islamismul radical/ fundamentalist și fascismul în faza sa inițială, de germinare, și a decis ca, mai curînd decît să aștepte deplina maturizare a unui sistem care
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
fost incluse în jocul democratic. Să ne amintim că vreme de peste 40 de ani (1950-1990) lumea a trăit sub norii întunecați ai unui posibil dezastru nuclear mondial. Știm prea bine că arme nucleare continuă și azi să existe: în schimb, pericolul lor a scăzut radical de îndată ce posesorii au adoptat forme de funcționare cît de cît democratice. Recurgînd la opțiunea a treia, era limpede că vor fi dificultăți. O seamă întreagă de guverne sau de electorate (fie ele chiar nominal aliate) erau
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
un birou sau dintr-un buzunar își amintește și vorbește. Sau rămîne cenușa care, răscolită, face ca hîrtia arsă să reînvie. Astfel că, în romanul Muschetarilor, pentru a evita să reapară o scrisoare - care, odată cunoscută, ar fi pus în pericol multe vieți -, Athos îl pune pe valetul său cel amuțit să o mestece cu grijă și să o înghită. Este mai mult un truc de prestidigitație, cum singur recunoaște. Pentru că, dacă adversarul ar avea ideea să caute în măruntaiele valetului
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
astfel ne căruțam. Cred că era periculos, ne mai agățam și de camioane, nu aveau prea mare viteză, era drum denivelat, dar dacă fiul meu s-ar juca în acest fel aș fi foarte indignată privindu-i lipsa simțământului de pericol, aș sta cu ochii tot pe el. Ce surpriză! Motociclistul veni chiar la noi, trase în curte sub privirile noastre stupefiate, își scoase casca după ce-i de zlegă curelușa de sub bărbie - Doamne, ce cască frumoasă, albastră și rotundă ca o
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor, dar lăsînd "alinturile", de început și de final, în franceză, au
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
prezentare, ci că, astfel, permite confiscarea discursului ei avangardist de către dreapta. Și astfel ajungem la substratul real al criticii lui Marius Babias: pierderea aderenței artei la ideologia de stânga. Nu depolitizarea artei sau inexistența dizidenților capitalismului din câmpul cultural, ci pericolul orientării artei în sens invers pe fondul criticii de dreapta a globalizării ("imboldul de dreapta" e criticat drept conformist), pe care teoreticianul german, visând la o revitalizare a stângii socio-politice, o persiflează. "Dreapta recunoaște valoarea strategică a mobilizării și a
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
De ce? Poate pentru că sînt mai mici și nu se pot apăra. Sau pentru că, în graba omului de a se îndestula, dumicații mai reduși sînt mai simplu de înghițit: ca măslinele, chifteluțele, chips-urile, fursecurile. La fel și prepozițiile! Există un pericol pe care îl semnalez îngrijorat. Vînate și mîncate fără milă, prepozițiile s-ar putea să dispară. Eu propun prin acest articol Parlamentului o lege de ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
și dinamica ei complexă punctată de amintire, uitare, respingerea amintirii, se relaționează cu alte două teme majore: timpul și identitatea umană. În special în poezie și în romane, scriitorul conturează o soteriologie a memoriei în confruntarea cu timpul și în fața pericolului alienării individului. Recursul la memorie este inevitabil pentru menținerea legăturii vitale cu timpul istoric, mai mult sau mai puțin îndepărtat, care este nimicit de timpul ca proces ireversibil, dar în care se află rădăcinile identității individuale și colective. Memoria este
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
tranziției postfranchiste. Pornind de la conjunctura istorică (represaliile din perioada dictaturii lui Franco), autorul se concentrează asupra mecanismului psihologic care explică schimbările și perturbările din comportamentul uman (animalizare, alienare) în condiții de viață inumane (clandestinitate, precaritate, izolare, dezrădăcinare, agresiune, amenințare și pericol permanent), asimilabile coșmarului, anormalității și irealității. Fundalul istoric și realismul circumstanțelor îi permit autorului să semnaleze ceea ce consideră a fi problema fundamentală: aceea a violenței, care afectează grav identitatea individului, degradează ființa umană, o reduce la instinctul primar de supraviețuire
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
rău decât bine. Era o tânără suplă, înaltă, îmbrăcată într-o ținută sport. Reuși să o scoată prinzându-i mijlocul subțire cu mâna dreaptă și trăgând-o cu ceva dificultate pe fereastra spartă. Mașina se legănă punând viața amândurora în pericol. Putea să-i angreneze pe amândoi în rostogolirea sa spre fundul râpei. Când scoase definitiv victima din mașină, o așeză pe un strat ud de frunze, și verifică dacă mai are puls. Nu-și putea da seama dacă îl are
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
Credea că s-a tăiat în vreun ciob când a tras fata pe fereastră sau când a alunecat în alergarea spre mașină. Rana nu era atât de periculoasă să necesite o îngrijire mai specială sau să-i pună mâna în pericol. Reveni cu gândurile la tânăra care-i lăsase pe buze gus tul plăcut al rujului. Oare ce marcă de ruj folosește de are un gust așa de deosebit? Nu-i venea să creadă că în loc să se gândească la viața fetei
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
de munte, pe un timp ploios de sfârșit de mai. Își propuse ca după terminarea afacerilor din Poiană să caute fata la Spitalul de Urgență din Brașov. Va găsi el unde a fost dusă. Măcar să știe dacă este în afara oricărui pericol. Chiar dacă nu a văzut-o bine din cauza întunericului din râpă, se gândea la ea ca la cineva de care se simțea legat sufletește. Doar i-a salvat viața punându-și propria viață în pericol. I se părea firesc să procedeze
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]