6,879 matches
-
publică poema Mesaj garoafei roșii de la Cluj, iar în numărul 376/1945, Tudor Arghezi tipărește poezia Plugul. În ultima perioadă a revistei, apar și alte nume: Verona Brateș, Vasile Copilu-Cheatră, Vasile Bucur. În genere, mai ales în perioada în care periodicul s-a transformat în cotidian, nivelul liricii publicate scade. Proza găzduită este modestă. Printre publiciștii revistei se numără Vasile Netea (Note pentru literatura bănățeană), Raoul Șorban (Viață culturală românească în Ardealul de Nord), alături de Ion Groșanu, Ion N. Voiculescu, Livia
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
Ceaușu, Maria Nicolae-Dumitrescu, Victor Nănescu, Cătălin Ionescu, Alina Nour, Dumitru Vacariu. Din anul 1984, publicația începe să cuprindă și traduceri din marea literatură SF a lumii. Sunt tălmăciți Isaac Asimov, Ray Bradbury, Daniel F. Galonye, Frederic Brown, Brian W. Aldiss. Periodicul mai cuprinde fișe istorico-literare, articole de interes general, dar și mărturisiri privind aspecte din experiența literară a marilor scriitori de literatură SF sau polițistă (Georges Simenon, Romancierul este un om care scrie romane; insist asupra pluralului). I.I.
ARGONAUT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285440_a_286769]
-
Buta. Articolul-program, Cuvânt înainte, semnat cu numele publicației, al cărei subtitlu este „Revistă bilunară de ideologie democratică”, afirmă drept finalitate „cultivarea conștientă a naționalismului organic, singura îndreptățită să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
contemporane românești (1980), un compendiu de istorie a literaturii române publicat, în limba germană, la Berlin (1983), un studiu asupra presei literare românești dintre cele două războaie (1984) și o bibliografie, în două volume, a scrierilor lui I. L. Caragiale din periodice (1997). Sub un titlu destinat să înșele vigilența cenzurii, Aspecte de istorie literară (1983), îi apare teza de doctorat, care reconstituie cu minuțiozitate și spirit de sinteză, intuind cu finețe nucleele ideologice, rolul grupării scriitoricești din jurul „Revistei Fundațiilor Regale” în
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
redactează în limba rusă două gazete și mai multe broșuri de propagandă, trecute apoi clandestin în Rusia. După 1876, se stabilește în România, cetățenia română fiindu-i recunoscută în 1881. Contribuie la organizarea unor cercuri socialiste și la editarea unor periodice de aceeași orientare. Cu vremea, s-a îndepărtat de prietenii lui politici, rămânând legat doar de aspirațiile umanitariste ale mișcării; era, ca și alte vlăstare aristocrate, un utopic, teoretizând, printre altele, menirea intelectualului în viața unei societăți, necesitatea unei reforme
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE ȘI ISTORIE, revistă istorică, filologică și literară apărută la Blaj între 1 ianuarie 1867 și 20 octombrie 1870, de zece ori pe an, și, un ultim număr, la 25 noiembrie 1872. După cum indică și titlul, editând acest periodic, pe care l-a redactat și scris aproape singur, Timotei Cipariu nu intenționa să publice literatură. Totuși, în articolele lui, Cipariu îl numește deseori „organ literariu” sau „folia literaria”. Revista continuă să urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
titlul, editând acest periodic, pe care l-a redactat și scris aproape singur, Timotei Cipariu nu intenționa să publice literatură. Totuși, în articolele lui, Cipariu îl numește deseori „organ literariu” sau „folia literaria”. Revista continuă să urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu în 1847 și 1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
cu versuri în „Luceafărul”, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul” ș.a. În 1987 se stabilește în Italia, unde lucrează la Consiglio Nazionale delle Ricerche. Volumul de debut propune o formulă lirică de factură clasicizantă (în sensul clasicității greco-latine), un
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
apogeul carierei între 1944 și 1947, când, general fiind, deține funcția de comandant al Aeronauticii Regale Române. Membru al Societății Scriitorilor Români, a avut și după 1948 unele atribuții în conducerea Uniunii Scriitorilor. Începând din 1908, a colaborat intens la periodicele vremii, între care, în mod susținut, la „Dumineca”, „Universul literar”, „Greierul” (Iași), „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Opinia”, „Tot”, „Cadran” (Iași), unde a făcut parte din redacție, „Aripi românești”, „Poporul” (ca prim-redactor), „Papagalul”, „Aripi noi” și multe altele, cu
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
a scris într-o „carte blestemată” despre „adevărul vieții”. Împreună cu Al. Bibescu, semnează și o insignifiantă dramă în versuri, Ferdinand Catolicul (1929). Cea mai importantă fațetă a scrisului său - umorul - este ilustrată de proză, în mare parte apărută doar în periodice. Cu supratitlul Vacanțele unui trubadur sau separat, el a publicat schițe care tratează, într-o manieră ușoară, glumeață, aspecte ale vieții citadine, mondene. Scrierile adunate în volumul Drumuri albastre (1937) alcătuiesc o evocare nostalgică a începuturilor aviației militare românești, într-
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
față de maculatură, unde zac uneori cunoștințe ciudate, Filosoful Veșmintelor nu consideră nedemn să-și arunce privirea. Cititorii Își pot da seama de uluirea lui când, pe o asemenea foaie decolorată și răzleață, probabil vreun exemplar aruncat la gunoi al vreunui Periodic englezesc, pe care ei Îl numesc Magazine 2, apare un fel de Dizertație tratând chiar problema Noutăților Mondene! Ea se prezintă singură, Într-adevăr, mai ales din punct de vedere Laic; nu fără asprime, ia atitudine Împotriva unui individ de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aproximativ patruzeci de publicații, unele cu un tiraj de mai multe mii de exemplare. Și În ț...rile baltice, mai ales In Estonia și Lituania, editarea clandestin... a fost În acea perioad... foarte activ..., orientat... spre difuzarea programelor politice (prin intermediul periodicelor Democratul estonian, Raz... de libertate, Aurora, Calea adev...rului, Perspective, Acoperișul, Cavalerul, Viitorul, Calea națiunii, Vocea Lituaniei etc.) și Îndeosebi a manifestelor religioase, cum ar fi Cristos Providența, Dumnezeu și Tar... și faimoasa Cronic... a Bisericii Catolice din Lituania, difuzat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
utilizarea unui personal calificat, de Înaltă competență și probitate morală etc. Alte clasificări iau În considerare următoarele caracteristici<footnote V. Olteanu, Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2003. footnote>: • forma de concretizare a prestației (servicii tangibile sau intangibile); • frecvența livrării serviciului (periodice sau continue); • gradul de rigiditate (flexibilitate) a ofertei de servicii (cererea poate fi satisfăcută fără Întârzieri majore, sau vârful cererii depășește capacitatea ofertei); • gradul În care contactul prestator-client asigură personalizarea (grad Înalt sau jos); • natura interacțiunii clientului cu prestatorul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
contact cu clienții doar periodic, ocazional sau Întâmplător și tocmai de aceea, la nivelul instituțiilor financiar-monetare, personalul poate fi grupat În următoarele categorii<footnote V. Olteanu, Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2003. footnote>: • personal de contact (contactorii); • personalul care intră periodic În contact cu clienții (modificatorii); • personalul care intră rar În contact cu clienții (influențatorii); • personalul care, de regulă, nu intră În contact cu clienții (izolații sau indiferenții). 1) Personalul de contact sau contactorii - reprezintă, În general, personalul de execuție, parte
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Miclău, préface par Ștefan Augustin-Doinaș, Minerva, Bucarest, 1981. VOICULESCU, Vasile, Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginara/Leș derniers sonnets de Shakespeare. Traduction imaginaire, traduction et préface par Paul Miclău, Paralelă 45, Pitești, 2005. 2. 10. Bibliographies Bibliografia analitică a periodicelor românești, Editura Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967 ; vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971. Bibliografia istorică a României, editata de Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 . Bibliografia românească modernă, Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996. Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967 ; vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971. Bibliografia istorică a României, editata de Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 . Bibliografia românească modernă, Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996. Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944, Saeculum, București, 1999, 2 volume. RĂDUICĂ, Georgeta, RĂDUICĂ, Nicolin, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic, Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1981. 2. 11. Autres ouvrages consultés Le bon usage, Grevisse, Duculot, Bruxelles, 1975. Lexique des règles typographiques en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'Académie Roumaine ; le catalogue de la Bibliothèque Métropolitaine de Bucarest ; l'ouvrage Bibliografia istorică a României (Bibliographie historique de la Roumanie), édité par Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 ; l'ouvrage Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944 (Bibliographie des relations de la littérature roumaine avec leș littératures étrangères dans leș publications périodiques : 1919-1944), Saeculum, București, 1999, 2 volumes ; l'ouvrage Bibliografia analitică a periodicelor românești (Bibliographie analytique des publications périodiques roumains), Editura Academiei R.S.R., București vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
R.S.R., București, 1974 ; l'ouvrage Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944 (Bibliographie des relations de la littérature roumaine avec leș littératures étrangères dans leș publications périodiques : 1919-1944), Saeculum, București, 1999, 2 volumes ; l'ouvrage Bibliografia analitică a periodicelor românești (Bibliographie analytique des publications périodiques roumains), Editura Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967, en trois parties, vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971, en trois parties ; Bibliografia României. Articole din periodice (Bibliographie de la Roumanie. Articles des publications périodiques), 1953-1989 ; Bibliografia românească
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Saeculum, București, 1999, 2 volumes ; l'ouvrage Bibliografia analitică a periodicelor românești (Bibliographie analytique des publications périodiques roumains), Editura Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967, en trois parties, vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971, en trois parties ; Bibliografia României. Articole din periodice (Bibliographie de la Roumanie. Articles des publications périodiques), 1953-1989 ; Bibliografia românească modernă (Bibliographie roumaine moderne), Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996 ; Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic (Calendriers et publications périodiques roumains : 1731-1918 : Dictionnaire bibliographique), Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
paradoxul, pastelul neoclasic, catrenul umoristic. Produce, cu elan artizanal, pantume în special (ceea ce speră, cu naivitate, să-l singularizeze în peisajul literar), rondeluri și sonete, modeste altfel și departe de turnura impecabilă ce o pretinde genul. De regăsit frecvent în periodice, pseudonimul favorit, Cridim, e preluat și pe coperta culegerilor editate compact întrucâtva după 1900, apoi la intervale tot mai mari; excepție face întâia carte, Florile iubirei, semnată Christ N. Dimitrescu, în 1901, an fast și pentru umorist, care ieșea la
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
, publicație-anuar apărută la Roma, neregulat, între 1925 și 1939, în patru volume, ca periodic al Școlii Române din Roma. Director: Vasile Pârvan, apoi Emil Panaitescu. Publică în general documente și material inedit privitor la români, descoperit în arhive din Roma, precum: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII-XVIII (G. Călinescu), I Paesi
DIPLOMATARIUM ITALICUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286792_a_288121]
-
maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1962) și câteva nuvele (Ochi de urs, O mică cercetare, Hoțul, 24 iunie), publicate întâi în diferite periodice sau volume, apoi adunate în ediția operelor alese ale lui M. Sadoveanu, ediție realizată în selecția și sub redactarea traducătorului în colaborare cu V. András János, sub titlul Válogatott művek (I-III, 1966). Din opera lui Mihail Sebastian a tălmăcit
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
redacția acestora se împrietenește cu Sergiu Dan, cu care scrie Viața minunată a lui Anton Pann (1929; a doua ediție, din 1934, se intitulează Nastratin și timpul său). La sfatul lui N. Titulescu, D. intră, după un scurt stagiu la periodicele politice „Dreptatea” și „Vlăsia”, în redacția ziarului „Curentul”, în care, cu timpul, va ocupa un loc important. Semnează acum cronici literare, teatrale și muzicale, recenzii, tablete și articole social-politice. Prin apariția romanelor Adorata (1930), Nopți la Ada-Kaleh (1932) și a
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Universitatea din București, de unde se va pensiona în 1975. Între 1967 și 1973 este și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Debutează în 1922 la „Universul literar” cu un articol despre simbolism. Face parte din conducerea periodicelor „Datina” din Turnu Severin (seria 1924-1932), „Provincia literară” din Sibiu (1932-1934) - aici a îndrumat Gruparea intelectuală „Thesis” -, „Transilvania” (1934-1940), „Iașul literar”, „Cronica” și „Revista de istorie și teorie literară” (1965-1973). A fost membru corespondent al Academiei (din 1964) și, de la
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
titlul de doctor în drept. Trece apoi la Paris, unde, pe cât se pare, va fi susținut și licența în litere, iar după unele informații, chiar doctoratul. Dar perioada pariziană îi oferă și ocazia unei activități publicistice. Scrie destul de mult în periodicele moderniste, debutul său fiind legat de revista „La Société nouvelle” (1907). Pentru a-și iscăli colaborările recurge la semnăturile A. Boumy, Marc Heina sau Konowalow. În țară, primul său text va fi tipărit în cotidianul „Adevărul”, în 1908. După primul
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]