1,128 matches
-
și în sufletele cele mai sceptice ori hazlii. Iar ei, din înțelegere, îi treceau cu vedere inexperiența în arta militară și îl iertau când făcea vreo greșeală. Am văzut deja cum colonelul medic Orlandi era binevoitor în a-i dărui permisii speciale. Știa că acele permisii nu i le cerea pentru a merge să se distreze, ci pentru a participa la slujbe religioase ori să-și viziteze familia. Într-o zi, coborând pe scări, s-a împiedicat și a căzut, împrăștiind
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sceptice ori hazlii. Iar ei, din înțelegere, îi treceau cu vedere inexperiența în arta militară și îl iertau când făcea vreo greșeală. Am văzut deja cum colonelul medic Orlandi era binevoitor în a-i dărui permisii speciale. Știa că acele permisii nu i le cerea pentru a merge să se distreze, ci pentru a participa la slujbe religioase ori să-și viziteze familia. Într-o zi, coborând pe scări, s-a împiedicat și a căzut, împrăștiind prin aer coșul cu fiole
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
timp de mai mulți ani, au menținut rapoarte epistolare cu don Calabria, manifestând recunoștința și stima reciprocă. Prietenos și confidențial a fost și raportul dintre soldatul Calabria și colonelul medic evreu de la spitalul militar. Acesta obișnuia să-l beneficieze cu permisii speciale: «Ah, domnul Calabria cere o mică permisie; dar cum să nu, să-i dăm această mică permisie!». Don Calabria i-a fost mereu recunoscător și pentru scutirea din serviciul militar a fratelui Luigi Adami, anterior reformat (respins), care risca
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
epistolare cu don Calabria, manifestând recunoștința și stima reciprocă. Prietenos și confidențial a fost și raportul dintre soldatul Calabria și colonelul medic evreu de la spitalul militar. Acesta obișnuia să-l beneficieze cu permisii speciale: «Ah, domnul Calabria cere o mică permisie; dar cum să nu, să-i dăm această mică permisie!». Don Calabria i-a fost mereu recunoscător și pentru scutirea din serviciul militar a fratelui Luigi Adami, anterior reformat (respins), care risca să fie din nou rechemat sub arme. Cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și confidențial a fost și raportul dintre soldatul Calabria și colonelul medic evreu de la spitalul militar. Acesta obișnuia să-l beneficieze cu permisii speciale: «Ah, domnul Calabria cere o mică permisie; dar cum să nu, să-i dăm această mică permisie!». Don Calabria i-a fost mereu recunoscător și pentru scutirea din serviciul militar a fratelui Luigi Adami, anterior reformat (respins), care risca să fie din nou rechemat sub arme. Cu acest colonel medic a păstrat totdeauna bune relații până la moartea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spre Nistru, dar au dat lupte grele la Tighina și la Țiganca. Mărturie stau, și astăzi, cimitirele pline de cruci (cimitire lăsate acum în paragină de basarabenii pro-ruși). De la Odesa, în primăvara lui 1942, taică-meu a venit într-o permisie de câteva zile, împreună cu moș Ion. Ascultam cu sufletul la gură cum își povesteau unul altuia, la un pahar de vin, cum au scăpat cu zile. Iadul pe pământ, bă! Trăgeau rușii din toate părțile. Ploaie de gloanțe, nu alta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
rușii din toate părțile. Ploaie de gloanțe, nu alta. Da‟ și-ai noștri. ce mai, măcel în toată regula. Cădeau ca muștele și dintr-o parte și din alta. Ghemuit, lângă ei, mă treceau fiorii. Nu împlinisem nici zece ani. Permisia tatei s-a dus ca vântul care bătea uneori cu putere din fundul Racovei. Era prin mai, 1942, tot într-o zi de duminică frumoasă. Am înhămat caii la căruță și am plecat să-l duc pe tata la gara
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
au împușcat-o rușii acum doi ani. Cred că avea peste 200kg. dar dacă o puneam la îngrășat, se făcea peste 300, că avea unde băga! Tu Săndele, ce mai faci, ai venit pentru mai multe zile, sau așa o permisie ? - Am venit în vacanța ce se dă elevilor la școlile militare de sărbătorile de iarnă. Această vacanță o avem până la 10 ianuarie, când trebuie să fim acolo, că se reia programul de învățătură și instruire al tuturor elevilor. Cum te
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și a fost condusă de regretatul nostru frate Gheorghe Pivin. Am recunoscut printre cei peste 50 de participanți, pe Mircea Vlad, pe Silviu Săveanu și pe sublocotenetul Mihai Frumosu. LA EXAMENE În luna februarie a anului 1945 am obținut o permisie de opt zile pentru a mă prezenta la examenele de la Teologie. Facultatea de Teologie din Cernăuți era refugiată în orașul Râmnicul Vâlcea. În câteva zile am trecut toate examenele cerute în anul I de studii. Aveam oarecari cunoștințe din seminar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
decât ceaiul, o liniștește. Farul începe iar să sclipească la intervale regulate pe deasupra mării fără lună, despicând și închizând iute noaptea la loc, peste un mister de nepătruns. În fine, e considerată suficient de "restabilită" ca să i se dea o "permisie" de 15 zile. I se propune să meargă să se odihnească într-o clinică din Nanterre. Georges nu e de acord. De ce să nu se întoarcă acasă? S-ar simți acolo mai bine decât în clinica cea mai performantă. Bărbatul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încremenită a nopții, de trupurile lor ghiftuite, topite unul în altul, muiate în sudoare și spermă, și de groaza Isidorei, trezită brutal din somn, și de vocea lui, somnoroasă: "Ioane, ai înnebunit?.." "Nu, domnule locotenent. Veniți repede, s-au suspendat permisiile!" Și așa s-a făcut că o forță necunoscută îl ejectase, încă amețit de dragoste, din brațele Isidorei în răsuflarea grea, urâtă a unui tren arhiplin, care își croia tunelul mizer prin noaptea sufocantă de august. După tensiunea care domnea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ba lui Tizian, Venus pudica mai bine zis, cu somnul ei atât de gingaș, încât căderea unei frunze de plop tremurător ar fi putut s-o trezească. Atunci... După o perioadă de întrerupere, locotenentul îi scrise Isidorei (Dragostea mea, nicio permisie în perspectivă, sunt mereu pe picior de război. Te mai gândești la nebuniile noastre?) și se duse să pună scrisoarea la poștă fără să mai zăbovească. Găsi câteva de la ea, care îl așteptau de o vreme la post-restant unde își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
oameni care se ocupau cu activități ilegale, sau ilicite cum se spune în termeni juridici. Nu erau ținuți să trândăvească în penitenciare, li se asigura hrană și dormit, ba mai confortabil de cât aveau acasă, pentru unii, deoarece primeau și permisii la sărbători, sau zile festive. Această clădire se aseamănă cu Casa Poporului, dar este de dimensiuni mai mici, adică de 280 m. lățime la fațadă, 260 m. pe laterale, 96 m. înălțime, iar cu antenă peste 105 m, suficient să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
foarte triste:părtaș la înfăptuirea visului de veacuri al neamului românesc, sub comanda căruia cucerise și Budapesta pentru motivele cunoscute din istorie. A sosit în București, singur, fără nici o primire, neașteptat de nimeni, ca un simplu soldat întors dintr-o permisie. Era firesc ca un astfel de om cu atâtea merite să nu stârnească invidia unora, să nu aibă dușmani ascunși, în afara celor cu care luptase pe față în război.Este o trăsătură nativă a neamului nostru moștenită și-n zilele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ordin, „a inventaria și transporta Tezaurile mănăstirilor din țară liberându-mi-se într-acest scop permisele de liberă circulație și înlesnirea mijloacelor pentru executarea însărcinării". A doua zi m-am prezentat generalului Prezan, comandantul Armatei de Nord, la Bacău, primind permisiile de circulație în limba română și rusă, precum și un soldat vorbind limba năvălitorilor, spre a nu fi expus să mi se rechiziționeze automobilul, pus la dispoziție de Minister. Din referatul prezentat la 8/21 nov., șefului M.S.M.G. de la care emana
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
inamicului. Urmând înaltele indicațiuni date, de a proceda cât mai neîntârziat și a începe cu salvarea Tezaurelor mănăstirești din Moldova, m-am și prezentat a doua zi, chiar d-lui general Prezan, comandantul Armatei de Nord, la Bacău, de unde, primind permisiile rusești și românești de circulație, am pornit spre Mănăstirea Slatina din jud. Suceava, trecând apoi la Agapia, Văratec, Secu și Neamțu. Revenind la București, am pus în siguranță Tezaurele adunate și aprobindu-mi-se procedeul, am trecut în Oltenia, ale cărei părți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și-mi face formele de Întoarcere În Franța. Propunerea mă ispitea. Am venit amândoi În decembrie 1943, dar postul lui se clătina și nu se mai putea interesa de mine. În plus, războiul continua și rușii au atins Nistrul. Orice permisie sau plecare era suprimată și am rămas În țară. Astfel, o invitație și câteva pahare de vin schimbă complet destinul și drumul vieții unui om. A fost gestul intenționat sau Întâmplător de prezentarea exemplarului atașatului militar, numai veșnicia va putea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca să scape de această soartă, a luat-o peste munți călare, îmbrăcat în mocan, părăsindu-și soldații. Ceilalți, cu părintele Justin, au fost duși la Târgoviște. El a îngrijit de răniți și de bolnavi în spitalul militar. Acum era în permisie la Cernica, visând numai cum să poată răzbi peste front în Moldova. Era foarte simpatic și noi foarte emoționate auzindu-l povestind cu foc și încredere. [Într-adevăr la 21 octombrie, /3 noiembrie, 4 luni în urmă, maica stariță, ducându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă. Am alergat acasă și am trimis pe Gefreiter-ul Lan dowski să obțină de la păzitorii lor - etapa ar fi refuzat-o - permisia de a i ajuta. Probabil a promis o mâncare bună și sol daților. Toată mănăstirea și amândouă satele, Burdușani și Piteasca, erau într-o fierbere. Ca prin minune, s-a găsit carne, bucă tarul Liei și toate servitoarele au gătit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luau drept neîntreg la minte când, zâmbind de unul singur cu gura până la urechi, arătându-și gropițele, părăsea castelul pentru a se plimba pe lângă Kiyosu. Când cutreiera orașul, era bine dispus. În ziua când datoriile sale se schimbară, primi o permisie de cinci zile. Trebuia să-și aranjeze gospodăria, să-și găsească o servitoare, poate și un valet, deși presupunea că locuința pe care urma s-o primească se afla pe vreo stradă dosnică, avea o poartă oarecare, un gard viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vederea superbă peste toată priveliștea. În sfârșit, Hideyoshi spuse: — Nagahama e pe coastă, la miazănoapte de-aici. Ambarcațiunea mea e acostată În apropiere, așa că, ce-ar fi să stați la mine o noapte, două? Mi s-a acordat o scurtă permisie și mă gândeam să mă Întorc la Nagahama. Ekei profită de această invitație pentru a se retrage grăbit: Nu, poate am să te vizitez eu altă dată. Te rog să-i transmiți salutările mele Seniorului Koroku sau, mai degrabă, Senior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
1945. Dezertorii aveau în majoritate asupra lor armament și muniții, fiind reținuți numai în urma amenințării cu folosirea armelor. Nu se înregistrau doar soldați care dezertau din unitățile aflate în drum spre câmpul de luptă. Existau numeroși militari care, aflați în permisie, refuzau pur și simplu să se mai întoarcă la unitățile lor. Mai mult, ei încercau să îi convingă și pe alți soldați să rămână în localitățile lor, întrucât, susțineau ei, „nu vor avea nimic de suferit, deoarece autoritățile române nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
precizarea că încă din timpul campaniei din răsărit Avramescu era însoțit de familia sa pe front. întrucât generalul Avramescu era subordonat direct sovieticilor și „foarte bine văzut de aceștia”, generalul Sănătescu a solicitat telegrafic mareșalului Malinovski să-i acorde o permisie comandantului Armatei a 4-a, motivând că avea nevoie de el. Oricum, suspiciunea sovieticilor față de români a crescut și prin faptul că superiorii lui Avramescu îl chemaseră subit pe acesta în țară, iar la plecare el nu se mai prezentase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consilierilor domniei sale, care-i spuneau că sunt prea mulți doctori și academicieni în România. S. B.: Numai ea trebuia să fie. D. T.: Numai ea trebuia să fie academician "de renume mondial", nu toți. Țin minte că eram într-o permisie din armată, în vara lui '76, și m-am dus la Facultate pentru că eram pe listă să mă înscriu la doctorat la domnul Botezatu, la logică. Domnul Botezatu mi-a zis câteva lucruri pe care nu pot să le uit
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
logică. Domnul Botezatu mi-a zis câteva lucruri pe care nu pot să le uit: "Măi, Tompea, vezi că termină D.N. Zaharia și trebuie să se înscrie următorii. Tu ești primul pe listă". "Domnule profesor, eu acum sunt într-o permisie". "Lasă, măi, dosarul, că am auzit lucruri rele, că vor ăștia să blocheze doctoratele". "Domnule profesor, dar eu în două zile trebuie să mă întorc la unitatea militară". Nu m-am înscris. Dar Botezatu avea informații bune. În '77, de la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]