5,726 matches
-
cele ce urmează, intenționez să argumentez că, în condiții de incertitudine persistentă, decidenții reali recurg la strategii de decizie diferite de cele presupuse de modelul analitic, care sunt explicabile tocmai prin factorul incertitudine. Decizia în incertitudine persistentătc "Decizia în incertitudine persistentă" Acest model se bazează pe o cu totul altă presupoziție decât modelul deciziei certe, și anume: PROPOZIȚIA 1.1: În procesul deciziei, incertitudinea inițială nu este în cele mai multe cazuri integral redusă; ea reprezintă un element component al procesului decizional, influențând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
altă presupoziție decât modelul deciziei certe, și anume: PROPOZIȚIA 1.1: În procesul deciziei, incertitudinea inițială nu este în cele mai multe cazuri integral redusă; ea reprezintă un element component al procesului decizional, influențând activ dinamica acestuia. Conform modelului deciziei în incertitudinea persistentă, procesul decizional tinde să treacă prin aceleași faze precum cele menționate în modelele bazate pe calculul cert: formularea problemei, elaborarea listei de soluții alternative, evaluarea și ierarhizarea acestor soluții, alegerea uneia dintre ele și, în fine, acțiunea. De asemenea, procedura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
linii generale, cognitivă (căutarea de cunoștințe relevante pentru decizie) și rațională (cunoștințele sunt prelucrate într-o manieră rațională, cum este cea descrisă în modelul analitic). Diferența constă mai ales în faptul că întregul proces decizional este cufundat într-o incertitudine persistentă: nici una dintre fazele sale nu se încheie cu o decizie certă; mereu subzistă îndoieli în legătură cu corectitudinea formulării și cu importanța atribuită problemei, cu completitudinea listei de soluții, cu criteriile utilizate pentru evaluarea lor, cu probabilitatea atribuită diferitelor semnificații și consecințe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu completitudinea listei de soluții, cu criteriile utilizate pentru evaluarea lor, cu probabilitatea atribuită diferitelor semnificații și consecințe ale soluțiilor examinate, în fine, cu preferințele pentru una sau alta dintre soluții. Există trei particularități ale deciziei în condiții de incertitudine persistentă care, datorită importanței lor speciale, vor fi formulate ca propoziții distincte ale modelului nostru: PROPOZIȚIA 1.2: Incertitudinea face ca, în anumite condiții care vor fi specificate ulterior, metodele analitice de decizie să fie inaplicabile, decidentul trebuind să recurgă parțial
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această presupoziție. Nu poate fi identificată nici o garanție că soluția aleasă va fi cea mai bună posibil la nivelul cunoștințelor de care dispune decidentul și cu atât mai puțin în mod obiectiv. PROPOZIȚIA 1.4: Strategia de decizie în incertitudine persistentă are atât componente cognitive, cât și componente social-psihologice care interacționează multiplu. Incertitudinea generată de procesul decizional nu reprezintă un subprodus neutru, ci un element important ce interacționează cu toate celelalte, fiind de natură să modifice comportamentul decidentului. În literatura de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
neutru al deciziei. Modelul dezvoltat aici, dimpotrivă, consideră procesele psihologice și sociale generate de incertitudine ca parte componentă structurală a procesului de decizie. În realitate, decidentul nu poate ignora faptul că activitatea sa decizională este înconjurată de o incertitudine structurală persistentă. Conștiința acestui fapt este de natură să modifice sensibil comportamentul său. Surprinzător este însă că efectele complexe ale incertitudinii au fost extrem de puțin considerate într-un mod sistematic. Câteva precizări sunt însă necesare. Modelul deciziei în incertitudine nu este încă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încă suficient de cristalizat în literatura de specialitate. Elaborări parțiale și fragmentare pot fi însă tot mai des întâlnite în diferitele discipline sociale și umane ce au abordat procese decizionale în diferite contexte parțiale. În fine, modelul deciziei în incertitudine persistentă are în primul rând o finalitate descriptiv-explicativă. El este orientat spre identificarea particularităților comportamentului real al decidentului în condiții reale de decizie. Din acest punct de vedere, el prezintă un avantaj important: face inteligibilă o mulțime de caracteristici ale comportamentului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conectate: paradigma raționalității și paradigma explicației sociologice prin determinanți obiectivi, Acest model al deciziei prezintă totodată și o funcție normativă. Dacă partea de „calcul” a deciziei este oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mari tipuri de modele drept alternative reale. Există mecanisme de tip cibernetic, după cum există și mecanisme de tip decizional. Ele se întrepătrund, se completează reciproc, unul putând fi dominant. Strategii de decizie în incertitudine persistentătc "Strategii de decizie în incertitudine persistentă" PROPOZIȚIA 2.1.: În condiții de incertitudine persistentă, decidentul are de înfruntat două probleme distincte: cum să ia o decizie suficient de bună în condiții de cunoaștere cronic incompletă și nesigură și cum să facă față surplusului de incertitudine care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mecanisme de tip cibernetic, după cum există și mecanisme de tip decizional. Ele se întrepătrund, se completează reciproc, unul putând fi dominant. Strategii de decizie în incertitudine persistentătc "Strategii de decizie în incertitudine persistentă" PROPOZIȚIA 2.1.: În condiții de incertitudine persistentă, decidentul are de înfruntat două probleme distincte: cum să ia o decizie suficient de bună în condiții de cunoaștere cronic incompletă și nesigură și cum să facă față surplusului de incertitudine care îi afectează negativ propria funcționare. După o primă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Două tipuri de strategiitc "Două tipuri de strategii" În teoriile normative ale deciziei există presupoziția tacită că singurul mod rațional de decizie, indiferent de gradul de incertitudine, este cel prescris de modelulanalitic. Am văzut însă că, în condiții de incertitudine persistentă, modelul analitic impune exigențe care nu pot fi satisfăcute. În condiții de incertitudine persistentă, sistemele au la dispoziție două strategii de decizie structural distincte: strategia optimalității tendențiale și strategia satisfăcătorului. Strategia optimalității tendențiale. Modelul analitic se caracterizează prin încercarea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
presupoziția tacită că singurul mod rațional de decizie, indiferent de gradul de incertitudine, este cel prescris de modelulanalitic. Am văzut însă că, în condiții de incertitudine persistentă, modelul analitic impune exigențe care nu pot fi satisfăcute. În condiții de incertitudine persistentă, sistemele au la dispoziție două strategii de decizie structural distincte: strategia optimalității tendențiale și strategia satisfăcătorului. Strategia optimalității tendențiale. Modelul analitic se caracterizează prin încercarea de a integra toate cunoștințele existente într-un proces decizional coerent care să ducă la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care să ducă la identificarea celei mai bune soluții. Fiecare fază a procesului decizional este parcursă integral: definirea problemei, explorarea alternativelor, evaluarea lor, alegerea uneia din ele. Dacă modelul analitic nu poate fi aplicat ca atare în condițiile unei incertitudini persistente, este posibilă însă utilizarea unei variante modificate a lui pe care am numit-o aici strategia optimalității tendențiale. PROPOZIȚIA 2.2.: Strategia optimalității tendențiale se caracterizează prin aplicarea tehnicilor analitice de decizie la o imagine cognitivă provizoriu structurată; incertitudinea deciziei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rațională care, la limită, nu dă rezultate mai slabe decât strategia optimalității tendențiale, ci echivalente. O asemenea propoziție pare destul de curioasă. E nevoie de aceea de oargumentare mai detaliată. Să presupunem un decident care, în condiții de incertitudine accentuată și persistentă, adoptă o procedură de tip analitic. El știe destul de bine ce problemă are de soluționat. Începe să exploreze posibilul acțional și reușește să formuleze o primă soluție care, examinată, i se pare satisfăcătoare. În acest moment, apare o primă incertitudine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și provoacă o izolare afectivă și socială, dificultăți în ceea ce privește găsirea și păstrarea unui loc de muncă, sau în a se simți bine acolo... Criterii diagnostice In prezent, cele mai utilizate criterii sunt cele ale DSM-IV. Criteriile DSM-IV (rezumat): 1. Teamă persistentă și intensă față de una sau mai multe situații sociale în care subiectul poate fi expus observației atente a celuilalt. 2. Subiectului îi este teamă să nu acționeaze într-o manieră jenantă sau umilitoare. 3. Expunerea la o situație socială de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Derularea terapiei cognitive Avantajele terapiei cognitive Cazul doamnei Y 4. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Tulburarea obsesională și compulsivă se definește prin prezența obsesiilor și a compulsiilor: - obsesiile sau gândurile intrusive sau gândurile obsedante sunt gânduri, imagini sau impulsiuni persistente care pătrund în conștiința subiectului. Ele sunt, în general, surse de angoasă; - compulsiile sau ritualurile sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care individul se simte obligat să le săvârșească ca răspuns la o obsesie, chiar dacă acesta recunoaște că sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sine scăzută, angoasă de performanță...), departe de imaginile care, propuse ca model societății, creează o generație de frustrați cu performanță scăzută și conduc la disfuncții erectile (DE). Definiții DSM-IV R dă o definiție eficientă tulburării de erecție la bărbat: „incapacitate persistentă sau repetată de a atinge, sau de a menține până la încheierea actului sexual, a unei erecții adecvate”. Mai rămâne de identificat cauza... DSM-IV R definește tulburarea de orgasm la bărbat ca fiind „absența sau întârzierea persistentă sau repetată a orgasmului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
erecție la bărbat: „incapacitate persistentă sau repetată de a atinge, sau de a menține până la încheierea actului sexual, a unei erecții adecvate”. Mai rămâne de identificat cauza... DSM-IV R definește tulburarea de orgasm la bărbat ca fiind „absența sau întârzierea persistentă sau repetată a orgasmului după un episod de excitare sexuală normală, în timpul unei activități sexuale pe care clinicianul o consideră adecvată, în intensitate, durată și în ceea ce privește orientare sa, ținând cont de vârsta subiectului”. Ori, o absență a orgasmului sau un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de carne per soldat? Oare calitatea cărnii și tipul contează? Oare ar trebui să fac distincția între carnea consumată de către trupele propriu-zise și cea consumatăde armată în general? Oare carnea consumată de către comandanții de luptă contează? Oare efectul cărnii este persistent și astfel trebuie luat în considerare și volumul de carne consumat de către tineri înainte de a intra în armată? Toate aceste întrebări, și altele, trebuie să-și găsească răspuns pentru ca să pot specifica la ce mă refer atunci când spun „consum de carne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
schimbare de stare. Argumentația respectivă nu a susținut că o sporire rapidă a sărăciei ar fi cauzat revoluția. Acest lucru ar fi legat o variabilă de o alta. Tot așa, nu a susținut că frustrările cauzate de nivelul înalt și persistent al sărăciei s-ar fi acumulat în mod gradat. Nu a susținut că sărăcia a constituit o condiție de bază exploatată brusc de un lider politic. Schimbarea de comportament la momentul t, de la non-revoluție la revoluție, nu putea fi cauzată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezentată printr-un patern în mulțimea perechilor ordonate. Atunci când o observație a variabilei independente ia o anume valoare, Xi, este de așteptat că variabila dependentă, Yi, să ia o valoare asociată matematic cu aceasta, iar asocierea matematică respectivă să fie persistentă pentru toți X și toți Y. Rolul modelului este acela de a preciza cât se poate de exact funcția care să fie utilă descrierii tiparului de covariație direcțională așteptată pentru aceste valori. Foarte adesea găsim, chiar dacă nu în literatura de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceea fiecare este în război cu ceilalți, într-un joc continuu de agresiune și protecție. Situația nu este sigură și nici satisfăcătoare pentru nici unul dintre jucători. Chiar și cei care sunt considerați învingători se simt în pericol sub o amenințare persistentă. Totuși, nici unul dintre jucători nu este dispus să-și asume de bunăvoie costurile cooperării. Dacă ceilalți cooperează, sunt în siguranță dacă nu mă supun, pentru ca să îmi pot maximiza astfel câștigul meu personal. Dacă ceilalți nu reușesc să coopereze, ar fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
victime unor hărțuitori lipsiți de scrupule, care uneori se căiesc, alteori nu, și atunci își primesc pedeapsa sortită de o instanță mai presus de legile omenești. Presărat cu ingrediente de acest soi, romanul Crime sociale abundă în considerații pretențioase, cu persistent iz moralizator. Răul care domnește în societate, întreținut de prejudecăți, e pus pe seama mediului păcătoșit, care încurajează proliferarea „vițiului”; în unele cazuri, vinovată ar fi ereditatea nesănătoasă sau, pur și simplu, slăbiciunea de caracter ce duce la „pierzanie” și, în
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
sociale privilegiază încă bărbații și împiedică accesul proporțional al femeilor la poziții de putere și la exercitarea drepturilor de alegere și control ale propriilor strategii de viață. Conflictul dintre genuri persistă. Ce facem cu el? Egalizarea tendențială și inegalitatea încă persistentă dintre bărbați și femei în familie și pe piața muncii atrag atenția asupra faptului că structura și ordinea socială a modernității noastre actuale continuă să se confrunte cu acel conflict care este indus de însuși modul de constituire a relațiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]