1,166 matches
-
parte Stări psihologice ale Părții adverse Stări psihologice ale primei părți Tactici dure utilizate de cealaltă parte A B C D Divergențe de interese percepute Scopuri Comunalitatea scopurilor. Specificitatea scopurilor. Procese Prepararea negocierii. Verificarea dintre utilități și soluții. Modificarea utilității. persuasiunii comunicării. Modificarea soluțiilor posibile cu scopul de a crea noi soluții. Rezultate Claritatea rezultatelor. Criterii pentru evaluarea rezultatelor. Continuarea negocierii. Conditii Cadrul negocierii tipurilor de negociere (secrete și publice). Numărul de participanți. Numărul părților. Informații: estimarea utilității celorlalți. Accentul pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale comunicării pentru societate în ansamblul său și/sau pentru fiecare din membrii săi; 1. Comunicarea ca proces a) Actualmente, comunicarea este studiată prioritar din următoarele puncte de vedere: • atributele emițătorului și efectele comunicării; • conținutul mesajelor și efectele comunicării; • factorii persuasiunii, dependenți de public. Acest punct de vedere behaviorist încearcă astfel să stabilească gradul de credibilitate a emițătorului, forma mesajului, ordinea argumentelor etc. De exemplu, s-a stabilit că un mesaj persuasiv este un mesaj al cărui aspect emotiv prevalează asupra
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile locului: În acest caz, exercită o „autoritate tradițională”; ă personalitatea sa emană farmec, seducție, este expresia unor calități excepționale: autoritatea sa este atunci de natură „carismatică”. Reacțiile Printr-un amestec de represiune fizică și persuasiune ideologică, dominația se menține și asigură relațiilor umane previzibilitatea și durabilitatea fără de care viața În comun ar fi imposibilă. Bineînțeles, această „pace socială” depinde și de modul În care conducătorii Își folosesc influența și autoritatea. Acestea sunt relative și variază
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imitare. În acest caz se insistă, cum fac Gustave Le Bon sau Gabriel Tarde, pe prezența unor lideri carismatici, capabili să subjuge, să Îmblânzească sau să „hipnotizeze” masele. Acestea sunt considerate schimbătoare, credule și iresponsabile. Se valorizează astfel constrângerile și persuasiunea, cutumele și tradițiile. S-au propus și alte accepțiuni. Vilfredo Pareto va vorbi despre „derivații”, Raymond Aron despre „religii seculare” și despre „opiul intelectualilor”, Roland Barthes despre „mituri”, Michel Foucault despre „formarea discursivă”, iar Pierre Bourdieu despre doxa și despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
întâmplat. Studierea vieților prin intermediul povestirilor se axează pe coerența internă a povestirii așa cum a fost trăită de narator, mai degrabă decât pe criteriile externe de adevăr și validitate. Alte posibilități de control ale validității poveștii vieții pot include coroborarea și persuasiunea. Prima se referă la coroborarea subiectivă. Dacă îi oferim povestitorului transcrierea editată spre a o citi, va confirma sau va susține acesta ceea ce a spus la început? Mai sună aceasta la fel ca povestirea inițială? Povestitorul este, de fapt, primul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
spus. Aceasta e o formă importantă de coroborare, iar dacă amintirile diferă poate însemna că ei au perspective diferite asupra a ceea ce s-a întâmplat. Pentru analiza finală, povestirea aparține în primul rând persoanei care a spus-o (Riessman, 1993). Persuasiunea este o măsură obiectivă prin care observăm dacă povestea vieții li se pare credibilă și convingătoare altor persoane. Pe baza experienței noastre, ne atinge povestirea sau o parte a ei vreo coardă sensibilă. Dacă nu este o experiență familiară, pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
atinge povestirea sau o parte a ei vreo coardă sensibilă. Dacă nu este o experiență familiară, pare posibil sau plauzibil ca altcineva să se confrunte cu un astfel de eveniment sau o asemnea experiență (Riessman, 1993)? Un alt aspect al persuasiunii este acesta: ne constrânge, ne stimulează, ne încântă sau ne implică în vreun fel această povestire (Gergen, 1985)? Acesta poate fi mai mult un aspect legat de capacitatea de a povesti decât de cea de a spune adevărul. Iar cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
care asigură unitatea, coerența și distinctibilitatea. Desigur, acest tip discursiv are numeroase specii și varietăți din perspectiva componentelor și a modului lor de structurare, dar aceasta nu presupune imposibilitatea raportării lor la o schemă unică. V. argument, demonstrație, inducție, inferență, persuasiune. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. IO ARHEOLOGIE. Cuvîntul arheologie a fost pus în relație cu discursul și cu a n a l i z a d i s c u r s u l u i de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proceda un expert. Asemenea poziții, exprimate potrivit circumstanțelor comunicării, sînt determinante în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, în care se fac raportări la diferite aspecte ale pragmaticii persuasiunii, fără a neglija mijloacele lingvistice angajate și modul lor de structurare. P. Charaudeau face, în mod legitim, trimiteri la stilul publicistic, dar se poate aprecia că strategiile de credibilitate remarcate de el au întrebuințare și dincolo de discursul raportabil la acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
angajate și modul lor de structurare. P. Charaudeau face, în mod legitim, trimiteri la stilul publicistic, dar se poate aprecia că strategiile de credibilitate remarcate de el au întrebuințare și dincolo de discursul raportabil la acest stil. V. etos, strategie discursivă, persuasiune. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CRITERIU DE REALITATE. Criteriul de realitate este o componentă principală în reprezentarea lingvistică a realității, unde se manifestă sistemul lingvistic pe două planuri: al construcției limbii și al actualizării discursive. Pe de o parte, discursul recurge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de-a doua activitate trebuie plasată în perioada Greciei clasice și a Romei lui Cicero, cînd necesitatea de a organiza viața cetății și de a rezolva conflictele comerciale au făcut din adresarea în public un instrument de deliberare și de persuasiune juridică și politică. Deși stabilită în raport cu situațiile de comunicare specifice Greciei clasice, tipologia actuală a genurilor de discurs este rezultatul unei combinări de elemente diverse ale situației discursive. Noțiunea "gen" este prezentă atît în spațiul literaturii și al criticii literare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un punct de vedere cu valoare în sine, prezentarea ei ca o opinie personală (cred că..., sînt convins că... etc.), atribuirea ei unui personaj etc. Atunci cînd ideologia este propusă într-o manieră militantă, se uzează de mijloacele discursive specifice persuasiunii, care au fost studiate în mod deosebit de retorică. Dacă se consideră ideologia ca fiind orice ansamblu de idei ce se unesc într-o concepție, iar limba ca reprezentînd o concepție despre lume, atunci orice discurs este marcat de ideologie, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
folosește pentru a trimite la formele distincte pe care le ia discursul în funcție de scopul lui: discurs descriptiv (sau descriere), în care se prezintă scene sau personaje, discurs narativ (sau narațiune), în care se relatează întîmplări sau incidente, discurs persuasiv (sau persuasiune), folosit cu intenția de a convinge, discurs dialogal (sau dialog), alcătuit din replicile interlocutorilor, și discurs poetic, format prin folosirea trăsăturilor estetice sau artistice ale limbii. V. act de vorbire, apreciere, polifonie. BALLY 1932 ; DUCROT - SCHAEFFER 1972; FLEW 1984; GREIMAS
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s c u r s u l u i este îndreptățită să folosească termenul personaj, cu o semnificație similară aceleia din teoria literară, dar cu restricțiile impuse de naratologie. V. enunțător, polifonie, punct de vedere. MOESCHLER - REBOUL 1994. RN PERSUASIUNE. Produs al influenței, persuasiunea a constituit obiectul de interes al studiilor dezvoltate de școala americană de psihologie socială, de după 1940. Problematica fundamentală a persuasiunii, formulată de acești specialiști, vizează în primul rînd decriptarea mecanismelor de articulare discursivă din perspectiva raportului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i este îndreptățită să folosească termenul personaj, cu o semnificație similară aceleia din teoria literară, dar cu restricțiile impuse de naratologie. V. enunțător, polifonie, punct de vedere. MOESCHLER - REBOUL 1994. RN PERSUASIUNE. Produs al influenței, persuasiunea a constituit obiectul de interes al studiilor dezvoltate de școala americană de psihologie socială, de după 1940. Problematica fundamentală a persuasiunii, formulată de acești specialiști, vizează în primul rînd decriptarea mecanismelor de articulare discursivă din perspectiva raportului dintre efectul vizat și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dar cu restricțiile impuse de naratologie. V. enunțător, polifonie, punct de vedere. MOESCHLER - REBOUL 1994. RN PERSUASIUNE. Produs al influenței, persuasiunea a constituit obiectul de interes al studiilor dezvoltate de școala americană de psihologie socială, de după 1940. Problematica fundamentală a persuasiunii, formulată de acești specialiști, vizează în primul rînd decriptarea mecanismelor de articulare discursivă din perspectiva raportului dintre efectul vizat și efectul produs sau dintre destinatarul ideal și cel real. Devenită obiect de studiu pe terenul mai multor discipline umaniste, persuasiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
persuasiunii, formulată de acești specialiști, vizează în primul rînd decriptarea mecanismelor de articulare discursivă din perspectiva raportului dintre efectul vizat și efectul produs sau dintre destinatarul ideal și cel real. Devenită obiect de studiu pe terenul mai multor discipline umaniste, persuasiunea este abordabilă și din din perspectiva actelor de vorbire, fiind integrabilă temelor pragmaticii. Activitatea persuasivă constă în principiu din antrenarea de către enunțător (sau emițător) a tuturor mijloacelor pentru a-l determina pe interlocutor (receptor) să accepte o relație enunțiativă, astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva actelor de vorbire, fiind integrabilă temelor pragmaticii. Activitatea persuasivă constă în principiu din antrenarea de către enunțător (sau emițător) a tuturor mijloacelor pentru a-l determina pe interlocutor (receptor) să accepte o relație enunțiativă, astfel încît comunicarea să devină eficientă. Persuasiunea are două moduri de a se concretiza: ca un act cognitiv (cînd este un proces semiotic ce constă în realizarea unui act credibil, producînd o fundamentare ontologică) și ca un fapt perlocutoriu (cînd provoacă o acțiune și se apropie de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentative cu care locutorul aplică un cîmp topic sau asigură legătura argumentativă în reformulare, marcînd o relație de tip ascendent sau descendent (de ex., chiar și, cel puțin, de altfel etc.). Plasată sub semnul celor trei noțiuni fundamentale, argumentativitate -argumentație - persuasiune, reformularea își găsește relevanța în special în interacțiune, unde aspectele ei sînt legate de o organizare secvențială ce ține seama de asumarea enunțării de către locutor, de reacția alocutarului, dar și de inițiativa pe care o are unul sau celălalt în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dumnezeu" (ormat hașhem utebunato; talattuf fi allahu)92 în Călăuza șovăielnicilor (Moreh Nevukhim). Națiunile lumii doresc să distrugă poporul lui Israel a cărui alegere o invidiază. După ce au dat greș în încercarea de a distruge adevărata religie prin forță sau persuasiune (elenizare), ele au recurs la un vicleșug. Dacă Legile au fost stabilite de "viclenia lui Dumnezeu" astfel încât să utilizeze imagini și ritualuri politeiste cu intenția abolirii lor, creștinismul și islamul, prin chiar monoteismul lor, ajută împotriva voinței lor la propagarea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ales după 1964-1965, atunci când raporturile între putere și societate au suferit o mutație majoră, putem într-adevăr verifica succesul, chiar și parțial, al tentativei mobilizării sociale întreprinse de comunism și efortul de identificare a statului cu societatea. Acum manipularea și persuasiunea înlocuiesc dominația și violența astfel încât anumite grupuri de interes nepartizane (de tip tehnocrat) se văd, dacă nu reprezentate, măcar luate în considerare cu prilejul elaborării politicilor publice 41. În plus, oficializându-și orientarea naționalistă și introducând anumite poceduri participative preluate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asemănător, emițătorul, plasat sau nu în poziția receptorului, este luat în considerație și prelucrat în mod real42. Fie că este vorba încă de teoreticieni marxiști ca H. Shiller, care denunță imperialismul comunicării prin mass-media, sau de lucrări de succes, ca Persuasiunea ascunsă de Vance Pakard, preocuparea constantă rămîne controlul exercitat de către emițător asupra populației. Cum afirmă Lasswell, funcțiile emițătorului sînt esențiale: supravegherea, punerea în acord a ceea ce trimite emițătorul cu ceea ce gîndește receptorul, transmiterea moștenirii sociale noilor generații. E cît se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de ce n-a creat școală de imitatori precum, să zicem, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Structura strofică, așezarea în pagină, acele semne de mirare având rostul unei "rame'' supratextuale, concentrarea versurilor (având contrapondere în gustul pentru amplu), repetițiile de o persuasiune neobișnuită, incantatorie, stilizarea maximă a formelor populare și a celor culte, limbajul popular-arhaizant cu asprimi, dar și catifelări dulci-otrăvitoare, mergând până la sugestia scoasă din jumătățile de cuvânt (și aceasta o inovație), ingerințele vag-baroce și de ev mediu baladesc (iar, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mult asupra poetului incomod, decât asupra operei acestuia, observațiile fiind exacte, atât tematic cât și stilistic, unde, în descindere bacoviană, Cezar Ivănescu "se dovedește a fi poetul înzestrat cu cea mai mare capacitate de a transforma monotonia în mijloc de persuasiune" (p. 79). Petru Creția îl numește "poeta magnus" și-i recunoaște, vorbind de Sutrele muțeniei (1994), reprezentativitatea canonică. Constantin Ciopraga subliniază lipsa de hiat între om și operă și afirmă că niciun alt poet contemporan, exceptând-o pe Ileana Mălăncioiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Duhovnicească), L. Blaga (Eonul dogmatic), pe care îi discută în confruntare directă cu textul bacovian, Georg Trakl, Ch. Baudelaire, Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Gray) sau M. Sadoveanu (Baltagul). De fiecare dată, textul critic se îmbogățește, iar discursul câștigă în persuasiune. Așa cum era de așteptat de la un autor care a realizat pagini performante despre stilistica eminesciană, acesta face observații pertinente legate de ritm, rimă obsesivă, repetiție obsesivă și diferență, metaforă și muzica bacoviană, explicând mecanismul de seducție al textului, anulând câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]