1,057 matches
-
povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei narative? Pornind de la sensurile din antropologie și, respectiv, filosofie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
colegul său au fost net mai superioare. * Filmul se încheie cu happy-end. * A debutat prima oară la 15 ani. * Au conlucrat împreună la realizarea proiectului. * A început inițial cu exerciții mai simple, apoi a crescut gradul de dificultate. * A vorbit persuasiv, cu mare convingere, despre proiectele sale. * Proiectele sale de viitor erau dintre cele mai frumoase. * La petrecere a fost comesean cu tine? * A înconjurat figura cu un contur care să atragă atenția asupra ei. * Am vorbit cu un moș bătrân
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc. 122 Vezi Dimitriu, 1999, p. 745; Gramatica I
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a consensului. Cercetătorul apreciază că noțiunea consensului este crucială, însă deosebit de problematică pentru că ridică semne de întrebare cu privire la legătura dintre legitimitate și consens. Nu este foarte clar de ce anumite idei obțin consensul. O explicație ar fi că acestea sunt inerent persuasive și că statele sunt convinse că e de dorit să subscrie; o alta este că practica legitimității se susține pornind de la un număr de alte norme, precum cele legale, morale și constituționale 124; o altă explicație pentru care anumite idei
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
proiect politic nu poate avea succes în democrație fără sprijinul cetățenilor. Pentru a convinge, este nevoie însă de multiplicarea exercițiului de pedagogie politică. Cu cât vor fi mai mulți cei care vor împărtăși acest proiect, cu cât vor fi mai persuasivi, cu atât vor crește șansele lui de succes. VALERIU STOICA Despre autori ROBERT TURCESCU (n. 1975, Pitești) este licențiat al Universității București, specializarea Jurnalistică (1997); după absolvire, a predat ca profesor asociat la Școala Superioară de Jurnalistică. În prezent, susține
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de vreme ce nu poate fi vorba nici de puterea celui care comandă, nici de vreun "motiv comun" al acestuia și al celui care se supune; temeiul autorității este considerat de Hannah Arendt ca fiind recunoașterea comună a legitimității ierarhiei. Pentru ca forța persuasivă a ideilor sale să crească, Hannah Arendt trimite la "arheologia problemei", la Platon, care consideră autoritatea o alternativă posibilă de rezolvare a problemelor spațiului public al cetății (Platon era nemulțumit și de persuasiune, "ca metodă obișnuită de rezolvare a problemelor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Suceava, Biblioteca „I. G. Sbiera” - Suceava). Promotor al artei militante în suita eforturilor complexe de deschidere a Republicii Moldova către Europa - strategie puternic susținută de Guvernul României și de Președintele Traian Băsescu -, Cezar Secrieru face parte, indiscutabil, din cei care contribuie persuasiv la memoria comună (pe care o producem împreună), iar conexiunile arta politicului și politicile artei se convertesc în tot atâtea spații de armonizare și comunicare, veritabile punți de apropiere prin excelență. Evenimentul artistic de sub cupola Parlamentului, organizat de Camera Deputaților
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
principalii vectori de informație din România”, „Capitalul străin foarte prezent”, „Televiziunea română este ca o adolescentă”, „Media este peste tot dar, de fapt, ea nu există”, „Presa nu educă”, „Fracvențe joase”. Interesul analizei noastre se îndreaptă spre orientarea argumentativă și persuasivă a paratextualității acestui dosar tematic. Paratextul trădează o anumită intenție, o interpretare auctorială sau editorială a căror forță și valoare orientează lectura. Trebuie de menționat că paratextul îți construiește sensul doar în raport cu textul, el fiind, conform lui Gerard Genette, o
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
noiembrie 2008) și campania pentru alegeri europarlamentare (iunie 2009). Se poate observa că, spre deosebire de campania pentru alegerile parlamentare din toamna târzie a lui 2008, cea pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie a fost mai săracă în mesaje cu puternică forță persuasivă pentru cetățean. Să fie oare mult mai motivată clasa politică pentru alegerile interne ? Nu putem deocamdată concluziona că inconsistența discursivă a campaniei pentru europarlamentare a influențat hotărâtor rezultatul, dar am convingerea că este imposibil să-i faci pe români să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
aceasta, utilizează canalul auditiv sau vizual. Informația este codificată și transmisă prin cuvânt. Audierea este nivelul maximei recepții, deoarece persoana nu numai că aude ceea ce i s-a spus, dar și gândește asupra acestui fapt. În comunicarea didactică, atât vorbirea persuasivă, cât și diminuarea agresivității verbale constituie condiții obligatoriu de respectat de către profesor. În dialogul elev-profesor sunt prezente și alte resorturi comunicative, În afara celui verbal. Comunicarea paraverbală folosește canalul auditiv și joacă un rol important În actul didactic. În cadrul ei informația
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
dacă vă puteți imagina, nici măcar de Kotler n-au auzit), au ca atu un soi de viclenie ancestrală și sunt mereu dispuși să manipuleze nepriceperea clienților. Negustorii bărbați sunt cei mai periculoși: abordează problematica gătitului într-o manieră insidioasă și persuasivă și, indiferent ce vând, sunt în stare să convingă o extraterestră să le cumpere toată marfa*. Mai de încredere sunt negustoresele, în special cele în vârstă: fiecare a fost măcar o secundă în viață extraterestră, așa că, din solidaritate, ne pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de oameni umpluse peronul, în așteptarea unui tren care nu mai venea. „Un alt tren va veni peste 30 de secunde“, ne ispitea aceeași voce; „și după el un altul, tot la 30 de secunde“, revenea ea, într-un crescendo persuasiv. Până la materializarea acestor idealuri aflate încă în beznă, ne lungeam cu toții gâturile să vedem cât timp a trecut de la plecarea trenului precedent din stație. Un fleac de zece minute, nu mai mult, fiindcă după ce marchează acest timing, ceasul oficial nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt. Ele atrag, aspiră, se-nvăluie în cețoase fronturi centripete. Cei ce nu le rezistă sînt damnați să coboare în arenele bibliotecilor, unde vorba te duce, seduce, e agresivă, provocatoare, persuasivă, ademenitoare. Fascinantă. Orice bibliotecă e o istorie a cărții; în orice bibliotecă e măcar o Istorie a cărții. Cea pe care o am de cîtva timp pe masă, Historire du livre de Albert Labarre, intră fără preliminarii în definiții și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
nivel al perspectivei comportamentaliste, este situată importanța problemei efectelor comunicării. Studiile de propagandă joacă un rol fundamental în începuturile cercetării comunicării politice, rol pe care astăzi avem tendința să îl uităm. Propaganda poate fi considerată ca o modalitate de comunicare persuasivă care, în general, nu implică un dialog între sursă și țintă și urmărește să pună de acord reprezentările, atitudinile și conduitele audienților cu reprezentările propagandiștilor. Chiar dacă practica a apărut cu mult înaintea marilor tehnici de propagandă, dezvoltarea acestora la începutul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comune prin acțiune reciprocă și care face posibilă imaginarea spațiului public. CAPITOLUL II TEHNICI ÎN SPAȚIUL PUBLIC Comunicarea politică a avut întotdeauna o dimensiune tehnică. În Antichitatea greacă, retorica era manifestarea fundamentală care permitea întrebuințarea strategică a discursului cu finalități persuasive. Pentru mulți sociologi, una din trăsăturile esențiale ale secolului al XX-lea constă în revoluția mediatică și apariția unei societăți a comunicării, în care dimensiunea tehnică tinde spre conturarea unor noi practici. Astfel, mai ales în Statele Unite, în anii '50
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
făcută o distincție între modelul de inițiativă exterioară, modelul de inițiativă interioară și modelul de mobilizare. În ultimele două situații, guvernul trebuie să determine o comunitate politică să accepte o decizie care nu răspunde unei largi cerințe sociale. Comunicarea guvernamentală persuasivă este cu atît mai necesară, cu cît aplicarea deciziei necesită cooperarea populației. Să ne gîndim la o politică a controlului natalității, care nu beneficiază de un acord prealabil, adică fără o muncă de legitimare, la o decizie birocratică. Persuasiunea este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cu definiția psihologică a agresivității atunci când vorbim despre un comportament interpersonal al cărui intenție este de a produce un prejudiciu. Cele două definiții se diferențiază totuși când se referă la alte caracteristici ale noțiunilor în cauză. Fie că se manifestă persuasiv, fie că este defensivă, agresivitatea se poate adapta devenind indispensabilă supraviețuirii individului sau speciei, nu putem spune același lucru despre violență. Nimic nu poate justifica un act de violență. Toate comportamentele violente sunt și agresive, nu toate manifestările agresive sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor informații/opinii, argumentarea altora, definirea unor concepte/cadre de comunicare, exteriorizarea atitudinii față de interlocutor și față de contextul comunicativ, în general, oferire de feedback etc. Toate aceste ipostaze locutoriale implică valorificarea unor tehnici discursive: * informative: Astăzi ne vom întâlni cu...; * persuasive: Este o carte foarte interesantă, pe care am citit-o și eu cu foarte mare plăcere. Ți-o recomand cu mare căldură. Mi-ar plăcea să discutăm pe marginea ei după ce o citești și tu...; * argumentative: Textul este un basm
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
altă dată despre asta... Locutorul îl inhibă pe interlocutor, îi refuză "dreptul la replică". cuvinte precum fericit, optim, avantaj, a câștiga etc. valorificate în cadrul mesajului Locutorul dorește să centreze atenția interlocutorului pe valențele pozitive ale mesajului (tehnică folosită în cadrul strategiilor persuasive; a se vedea, în acest sens, și cuvintele-cheie din reclame). Ești prea mic, vorbim despre asta când vei fi mai mare.../ N-ai cum să înțelegi asta.../ Nu m-ai înțeles bine...36 Locutorul emite judecăți negative la adresa interlocutorului, face
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2003). Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Sălăvăstru, D. (2000-2001). Convingere și persuasiune în comunicarea didactică. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Psihologie, IX-X, 91-112. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației. Iași: Polirom. Săucan, D.Ș. (1996). Discursul persuasiv. Psihologia, 2, 29-31. Schallert D.L., Chiang, Y-V., Jordan, Y.P.M., Lee, H., Cheng, A.-C.J., Chu, H.-N.R., Lee, S., Kim, T., Song, K. (2009). Being polite while fulfilling different discourse functions in online classroom discussions. Computers
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
terapeutic": "1. funcția de comunicare recreează o bază psihologică care să favorizeze adaptarea socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); 6. funcția de construcție și creație "produsul" artistic
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
maică Veronica a devenit actuala regină a muzicii pop. Interesant îmi pare a fi însă altceva. Faptul că magastarul american dorește cu orice preț să rămână la modă. Calea? Una complexă, dar care mizează enorm pe spectaculos și pe forța persuasivă a șocului provocat de macularea simbolurilor religioase. Cu mare artă și nefirească dezinvoltură, Madonna desacralizează motive și simboluri creștine (crucea, mătăniile, măștile cu chip de leu, îngerii și altele) aducându-le din fireasca intimitate a unei mănăstiri în vacarmul de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
simbolice precum sloganul, cîntecele, încurajările, gesturile expresive, uniformele etc. Deoarece aceste simboluri capătă o semnificație sentimentală care simbolizează sentimente nutrite în comun față de instituție, recurgerea constantă la ele asigură o retrăire comună și o reafirmare a acestor sentimente reciproce"77. Persuasiv în ritual este felul în care descurajează gîndirea critică. Ceea ce este exprimat este și adevărat, fiindcă, prin formalizarea limbajului, ritul a devenit singura alternativă. Directorul penitenciarului este, fără îndoială, cel mai mare actor de ritual și cel mai priceput manipulator
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reciclate și aproape întotdeauna persoane blazate, indiferente, scîrbite de munca lor), calitatea îndoielnică a cursurilor, programarea lor la ore nepotrivite, utilizarea unui limbaj prea greoi, neadaptat nivelului de educație al arestatelor, neîncrederea în utilitatea lor, atribuirea unor scopuri ascunse și persuasive etc. Studiile recente privind bandele de fete, traficul de droguri și de persoane, participarea voluntară la acțiuni violente, folosirea frecventă a alcoolului și drogurilor ca stimulente și specializarea în anumite roluri criminale au schimbat perspectivele de abordare. Promovată de media
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la poziții instituționale ridicate etc. După unii specialiști, "educația este un instrument de putere"218, căci urmărește modelarea personalității fără să țină cont că fiecare individ este singur competent să decidă ce trebuie să facă în viață. Dincolo de acest aspect persuasiv, învățămîntul în unele închisori este adesea în concurență cu munca, arestații beneficiind de un număr redus de ore de instruire. Din acest motiv, doar foarte puțini deținuți au fost înscriși în programele de continuare a studiilor: "La data de 15
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]