1,043 matches
-
impresie de schimbare a topicii - dorind, parcă, să respecte anumite norme de paralelism conversațional Bălosu va produce următorul enunț Mă Întâlnii pe la prânz cu Albei. Zicea că mâine dimineață o pornește prin sat după <fonciire>. Pentru a fi sigur de pertinența maximă a enunțului său, el plasează conceptul cu cea mai mare greutate semantică În poziție finală, acolo unde este, de regulă, locul informației noi, pe care locutorul dorește să o scoată În evidență. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pertinent pentru Moromete prin două cuvinte care Îi deschid acestuia porțile unei Întregi istorii a cărei remomorare nu Îi face deloc plăcere: Albei și fonciire, aflate Într-o relație indestructibilă unul cu celălalt În cadrul schemei cognitive referitoare la colectarea foncirii. Pertinența acestui subiect va face ca o serie Întreagă de premise implicitate să fie accesate cu ușurință. Cele mai importante, din perspectiva interpretării enunțului lui Bălosu, ar putea fi Când Albei vine după fonciire imi cere bani. Eu nu am bani
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ateriza În condiții de siguranță, parametrii de zbor trebuie să fie conform manualului de zbor. Conducătorul de zbor are ca misiune, printre altele, dirijarea avioanelor la aterizare. pentru a ajunge la o concluzie implicită suplimentară, mai slabă, Însă, ca forță (pertinență), cum ar fi Conducătorul de zbor Își ia toate măsurile pentru ca eu să aterizez În condiții de maximă siguranță. Având În vedere că În etapele de decolare și aterizare ale zborului - cele mai periculoase - pilotul are foarte puțin timp la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aterizarea fiind etapa finală a oricărui zbor ei aflându-se În zbor), 2) Krugului, pentru care, de asemenea, comanda de a interveni cu indicații În procesul de aterizare a avioanelor este maxim pertinentă (asta este principala sa atribuțiune). Așteptările de pertinență ale lui 326 nu sunt Însă satisfăcute de semnificația lingvistică a enunțului Startului. Așteptările sale au la bază, În principal, următoarea ipoteză aflată În contextul său memorat (ipoteză foarte puternică, rezultată din studiile profesionale și confirmată de practica zborului) Orice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
studiile profesionale și confirmată de practica zborului) Orice secvență dintr-o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe baza semnificației lingvistice a enunțului Startului Startul cere tuturor piloților
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe baza semnificației lingvistice a enunțului Startului Startul cere tuturor piloților să vină la aterizare. Startul cere piloților să vină la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mine, 326. În ultimul meu schimb, i-am comunicat ARK-ul și capul. O concluzie implicitată imediată este Datele pe care le-am dat Startului privind traiectoria și sensul de zbor nu sunt cele la care el se aștepta Optimul pertinenței nu este atins. Concluzia devine premisă și, procesată În coroborare cu Întregul set de ipoteze și premise implicitate, are ca rezultat o concluzie cu efecte cognitive maxime pentru 326 Startul comunică faptul că eu, 326, mă aflu Într-o situație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
are loc În același context general În care s-a desfășurat dialogul dintre președinte și profesoară În perioada inundațiilor, analizat În subcap. 3.6. (ipoteza contextuală principală: este criză economică). Ceea ce Încerc să demonstrez, prin analiza acestui enunț, folosind principiul pertinenței, este faptul că emițătorul urmărește, printr-un singur enunț, atingerea unor obiective multiple (transmiterea unor mesaje diferite), În raport cu diverse categorii de receptori. Teoretic, președintele adresează enunțul său: 1) interlocutorului (cu care se află În situația de comunicare de tip conversație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În noul set de premise, profesorul poate ajunge la următoarea concluzie implicitată Președintele privește simplist, sau nu spune adevărul despre, raporturile dintre munca pe care profesorii o prestează și salariile ce le revin. Aflându-se Într-o zonă de maximă pertinență (salarizarea profesorilor), profesorul nu găsește nici această concluzie optim pertinentă și continuă interpretarea. Pentru asta, el accesează alte premise. Primele și cele mai puternice (care derivă, Într-o mare măsură, și din maximele lui Grice) sunt În comunicare nu poți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este neadevărat. Procesate În contextul celor de mai sus, aceste premise produc o altă concluzie implicitată Președintele sfidează profesorii și Își arată public disprețul față de ei. Concluzie care are o multitudine de efecte cognitive. Și, cu toate acestea, așteptările de pertinență ale profesorului nu sunt satisfăcute. Pornind de la faptul că un enunț nu are un scop În sine, că prin el se urmărește atingerea unor obiective legate de secvența de viață reală din care enunțul face parte, profesorul caută răspuns la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
optim pertinentă a doua concluzie și pune astfel capăt procesului de interpretare. În mod evident, procesul ar putea continua pe alte direcții semantice În funcție de premisele implicitate pe care interpretul ar putea să le mai acceseze și de nivelul lor de pertinență. Analiza de mai sus generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar putea să le mai acceseze și de nivelul lor de pertinență. Analiza de mai sus generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din semnificația literală a enunțului este determinant În recuperarea mesajului locutorului, rezultă că fiecare interpret va
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În raporturile sale cu profesorii Președintele privește simplist, sau nu spune adevărul .... Președintele sfidează ... și Își arată disprețul... O concluzie defavorabilă este derivată din ipoteze și premise defavorabile. Dar ipotezele și premisele implicitate sunt accesate / construite doar pe criterii de pertinență! Atunci, cum se face că toate concluziile au această componentă semantică fundamentală: atitudinea ostilă față de locutor. Pare de bun simț să suspectăm faptul că selectarea unei anumite ipoteze / premise din mai multe posibile nu este doar În funcție de pertinența ei În raport cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
criterii de pertinență! Atunci, cum se face că toate concluziile au această componentă semantică fundamentală: atitudinea ostilă față de locutor. Pare de bun simț să suspectăm faptul că selectarea unei anumite ipoteze / premise din mai multe posibile nu este doar În funcție de pertinența ei În raport cu enunțul; apartenența ei la grupul celor defavorabile este o condiție prealabilă. Așadar, din această perspectivă, conținutul enunțului nu este foarte important; chiar dacă ar fi fost altul, ipotezele și premisele contextuale ar fi fost accesate/construite În funcție de același criteriu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Întregii sale experiențe de viață În relație cu un anumit referent (obiect sau stare de lucruri din lumea reală), prin care el se raportează la acesta; având un caracter istoric, ea este anterioară oricărui proces de interpretare. În termenii teoriei pertinenței, această matrice nu ar fi altceva decât un segment din contextul memorat al interpretului. Adică, tot un set de ipoteze,dar foarte puternice, foarte durabile și care nu pot fi eliminate În competiția cu alte ipoteze cu care intră În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Înainte de procesarea efectivă a enunțului. Problema care se pune este următoarea: cum afectează acest dat al trecutului interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea prezentă a unui fapt? Sau, ne putem Întreba, există interpretare fără prejudecăți? Dacă privim conceptul de prejudecată prin prisma teoriei pertinenței, ca pe o ipoteză cu o forță maximă (a cărei valoare de adevăr este indubitabilă), existentă În mod necesar În memoria de lungă durată a individului (formată și Întărită În experiența sa anterioară), În legătură cu un anumit obiect, eveniment, stare de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Prejudecata nu poate lipsi din procesul de interpretare/Înțelegere /cunoaștere; nu putem Înțelege decât un eveniment care conține În structura sa elemente de legătură cu trecutul, elemente care accesează cu necesitate prejudecățile existente În mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței). La prima Întrebare, am putea răspunde că Înțelegerea unui fapt este Îngrădită/limitată de finitudinea prejudecăților interpretului; sau, am putea spune că prejudecățile nu permit rațiunii să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dar numai printr-un proces de adaptare la modul de existență și ființare a lucrului Însuși la momentul interpretării sale. Prejudecata ne apare astfel ca o ipoteză veche, perimată, care necesită “updatare”; ideea este În acord cu pricipiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței, adică de reconfigurare permanentă a trecutului prin prezent. Gadamer, În nota dată deja de mentorul său, Heidegger, nu numai că reabilitează prejudecata, dar Îi conferă acesteia un rol capital. Problema
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
existență și ființare a lucrului Însuși la momentul interpretării sale. Prejudecata ne apare astfel ca o ipoteză veche, perimată, care necesită “updatare”; ideea este În acord cu pricipiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței, adică de reconfigurare permanentă a trecutului prin prezent. Gadamer, În nota dată deja de mentorul său, Heidegger, nu numai că reabilitează prejudecata, dar Îi conferă acesteia un rol capital. Problema contracarării prejudecății nu se mai pune, deoarece ea este parte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
parte din obiectivele mele. 3) Măsura În care fiecare dintre teoriile la care am făcut referire În lucrare Își găsește aplicabilitatea În demonstrarea relației context semnificație este diferită de la caz la caz. Cea mai aplicată este, fără nici o Îndoială, teoria pertinenței, care este, În același timp, teorie și metodă de analiză a enunțului În context. De aceea, cred că exemplele supuse analizei În subcapitolul respectiv scot În evidență cel mai bine mecanismele descriptive și explicative ale modului În care contextul, ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretării), interacționează continuu cu enunțul, pe Întreg parcursul actului de interpretare, generând semnificații cât mai apropriate de ceea ce am numit speaker’s meaning. Un alt aspect pe care am dorit să-l scot În evidență, tot În relație cu teoria pertinenței, este acela că „vinovată” de diferențele care apar Între mesajul transmis de locutor și cel recuperat de interpret se face componenta subiectivă a contextului (psihologic). Cred că am reușit să demonstrez că experiența individuală anterioară, setul de atitudini, prejudecăți și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Cred că am reușit să demonstrez că experiența individuală anterioară, setul de atitudini, prejudecăți și ideologii atașate fiecărui frame În parte, precum și interesele de moment ale interpretului se constituie În cea mai „radicală” componentă a contextului care trasează direcția de pertinență pe care se Încadrează interpretarea. Orice alte ipoteze contextuale, construite pe baza enunțurilor anterioare sau a mediului fizic imediat, ipoteze care intră În contradicție cu atitudinile, prejudecățile și interesele interpretului la momentul respectiv sunt „lovite de nulitate”. S-ar poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
alte ipoteze contextuale, construite pe baza enunțurilor anterioare sau a mediului fizic imediat, ipoteze care intră În contradicție cu atitudinile, prejudecățile și interesele interpretului la momentul respectiv sunt „lovite de nulitate”. S-ar poate afirma că există un gen de pertinență optimă predictibilă: acele ipoteze contextuale consonante cu matricea individului (configurată de atitudini, prejudecăți, ideologii și interese oarecum stabile). De unde și posibilitatea unor enunțuri ca: Nu vorbi cu X despre ... Nu te va Înțelege. Vorbește-i despre ... Te va Înțelege perfect
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pref. edit., Piatra Neamț, 2003; Mihai Eminescu, Poemele Ondinei. Caietul vienez și alte poezii ale începuturilor, Piatra Neamț, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, F, 1981, 2; Laurețiu Ulici, Structurile imaginarului, RL, 1981, 9; Dan C. Mihăilescu, Pertinența metodei, LCF, 1981, 16; Dan Mutașcu, Epica spațiului poetic, SPM, 1981, 531; Sorin Pârvu, Critică antropologică, CRC, 1981, 18; Mircea Muthu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, CREL, 1982, 2; Ion Simuț, „Scene din viața imaginară”, ST, 1983, 7; Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]