1,012 matches
-
formând iazuri și heleștee în miniatură. O culoare leneșă, păstoasă, de șuruburi ruginite. Cine știe câte bacterii și spirochete își făceau de cap pe-acolo și de câtă vreme, pândindu-te să-ți scufunzi pantalonii în microclimatul lor. Am coborât direct la „Pescărie“, tăcuți și murați. Seara, ne-am îmbrăcat frumos, ca de duminică. Îmi adusesem un rând de haine special pentru întâlnirea cu Lupu. Vremea dirigenției trecuse. Tânărul Lupu nu mai era fostul meu elev, ci-un Anticar respectabil, un colecționar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pantalonii reiați și cămașa atârnându-i pe sub hanorac. Nu-l puteai confunda. S-a prezentat și i-a întins o mână udă lui Andrei. Avocatul i-a strâns-o fără entuziasm și fără să dea drumul la sacoșă. „Mergem la «Pescărie».“, am anunțat, pornind motorul. „Nu, nici vorbă.“, mi-a tăiat-o Mihnea. „Nu mai e sigur. S-a dat sfoară-n țară că sunteți la Constanța. Rapotan și Penciu au adus întăriri.“ „Credeam c-am scăpat de ei...“ „Am scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poartă, pe aripile lor, în urmă cu câteva zeci de ani, pe când locuiam și munceam în orașul Bârlad. La o școală de 7 ani din cartierul Podeni, destul de aproape de centrul orașului situată cam la o sută de metri de Podul Pescăriei, am cunoscut, poate, cel mai grăitor exemplu de urât în ambianța școlară. Clădirea avea mari dificultăți cu paralelismul planurilor orizontale și cu verticalitatea pereților. Podelele aveau găuri umplute cu ciment, sobele de teracotă erau crăpate, ferestrele nu se mai închideau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
veștile circulau rapid, aprovizionarea era liantul comunitar, iar coada - chintesența acestui „liant” în socialismul târziu. Speculai tot ce se vorbea prin oraș - „O să bage mâine la magazinul X...”. Chiar dacă nu se anunța nimic, câte unii se așezau lângă alimentare, măcelării, pescării, lactate ș.a., poate-poate s-o băga ceva, cândva. Veneau și alții să întrebe „Ce se dă aici?”. „Nu știu, să vedem, cică a zis...” Oștenii de nădejde ai cozilor (și, probabil, fanii lor) erau bătrânii, pensionarii, profesioniști ai așteptării. Că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o va da. Nu trecu mult și un creștin, om cu frica lui Dumnezeu, cum se aflau mulți români pe vremea lui Țepeș, se arătă păgubașului și-i zise: Jupâne neguțător, mergând pe cale, la cotitura drumului de la răscrucile din dosul pescăriilor, am găsit punga aceasta. Eu socotesc că e a dumitale, deoarece am auzit strigând că ai pierdut o pungă cu bani. Într-adevăr, a mea este, și-ți foarte mulțumesc că mi-ai adus-o. Neguțătorul, începând să numere banii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ISPIRESCU, Petre (27.XI.1830, București - 21.IX.1887, București), folclorist și prozator. S-a născut în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
împrumutul condensat); rom. cârmâz "oxid de antimoniu sulfurat, preparat de antimoniu folosit în medicină" < tc. [maden] kırmız "idem" (kırmız "colorant natural extras din gogoșile unei insecte sau din fructele unei plante erbacee, numite tot cârmâz", maden "minereu, mineral"); rom. cherhana "pescărie, loc unde se aduce, se curăță, se taie și se conservă peștele prins" < tc. [balıkçılık] kerhane[si] "idem" (balıkçılık "pescărie", kerhane "fabrică, atelier" + suf. de apartenență -si, omis din împrumutul condensat); rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub capra vizitiului" < pol. kielnia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
natural extras din gogoșile unei insecte sau din fructele unei plante erbacee, numite tot cârmâz", maden "minereu, mineral"); rom. cherhana "pescărie, loc unde se aduce, se curăță, se taie și se conservă peștele prins" < tc. [balıkçılık] kerhane[si] "idem" (balıkçılık "pescărie", kerhane "fabrică, atelier" + suf. de apartenență -si, omis din împrumutul condensat); rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub capra vizitiului" < pol. kielnia [wozowa] "idem" (kielnia "ladă, lădiță", woz "căruță"); engl. closet "veceu, toaletă, WC" (v. Wictionary.engl., sensul 3; cuvântul a cunoscut
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
această activitate profitabilă. Un alt exemplu de inițiativă individuală locală este firma de transport Iași-Bivolari. O parte dintre persoanele cu spirit antreprenorial s-au îndreptat către proiecte de mai mică anvergură, cum ar fi proiectul cu finanțare FRDS pentru o pescărie, nefinalizat deocamdată din lipsă de fonduri. Tot un proiect FRDS s-a desfășurat în perioada 1999-2001 și a avut ca obiectiv crearea unei stupine. Deși proiectul s-a desfășurat în satul vecin Hermeziu, el este menționat de sătenii din Trifești
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
În numele său, Victor Ion Popa a ținut să cuprindă și pe acela al tatălui, institutorul Ion Popa din Bârlad, bine cunoscut în localitate. Tatăl scriitorului locuia pe str. Cuza Vodă nr. 15, dincolo de podul Pescăriei, în mahalaua Podeni. De fapt, istorica vatră a tîrgului o formau străzile Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
podul Pescăriei, în mahalaua Podeni. De fapt, istorica vatră a tîrgului o formau străzile Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi spuneau “turcu”. Era mic de statură, fără pretenții, muncea din greu toată ziua. Avea trei fete. Locuiau cu toții în această lungă prăvălie
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
Magazinele de specialități au ca activitate desfacerea numai a anumitor linii de produse. Oferta lor de produse este limitată dar foarte diversă. În aceste magazine se pot întâlni produse cum ar fi: bijuterii, echipamente de sport, computere sau produse de pescărie. Magazinele pot fi independente sau pot face parte dintr-o rețea de magazine amplasate în locuri sau localități diferite. Vânzarea produselor în detaliu se poate face și în afara clădirilor în care sunt organizate magazine. Principalele forme prin care se desfac
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
foarte activă în mișcarea tineretului. I: Ce vrei să spui exact prin „fata casei”? S: Foarte atașată de casă. De exemplu, în timpul vacanței de vară eram foarte activă, mergeam în tabere, eram antrenată în diferite proiecte, vindeam ziare vechi unei pescării ca să fac bani de buzunar nu mai știu pentru ce chestie. Mama mea s-a căsătorit de foarte tânără, la 16 sau 17 ani, și avea 18 ani când m-a născut pe mine. Casa noastră era foarte... veneau prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Din istoricul Câmpulungului, p. 265-266. footnote>. Acțiunea protestatară a câmpulungenilor a fost sprijinită de locuitorii din Vama, prin impresionanta mărturie din 9 februarie 1843 : „Înainte de ocupația austriacă, locuitorii din Ocolul Câmpulungului aveau dreptul de vindere a băuturilor, adică propinația, vânătoria, pescăria, pășunatul, fânațurile și pădurile... stăpânitori au fost și noi numai pe D-lor i-am apucat strângători sine stăpânitori, nefiind de nimeni supărați” <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Socet, București, 1915, p. 298. footnote>. Nemulțumirile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu gura căscată la ceea ce face domnul Băsescu și cu domnul Tăriceanu (Realitatea TV, 23.I.2008) pierderea pe care a suferit-o Biserica și credincioșii ortodocși din România (Realitatea TV, 1.VIII.2007) a fost amenajată o cherhana, o pescărie și chiar un adăpost (Realitatea TV, 2007) asta crede Nati Meir și Tudor Constantin (Realitatea TV, 4.VI.2007) ceea ce dorește președintele și Partidul Democrat este împotriva interesului național (Realitatea TV, 6.VI.2007) această garanție o poate oferi doar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ani față de cei care aveau... S. Ț.: ...12 ani, 15 ani, 25 de ani... Oameni simpli. Acolo erau puțini intelectuali: era Georgescu-Bârlad9, Mircea Marin, Miluță Iacomi (avocat de aici de la Bârlad, care a fost vecin cu părinții mei pe lângă Podul Pescăriei, că am aflat mai târziu de la părinții mei când le-am spus că am stat cu el la închisoare), unul Țicău 10, pe care l-am bătut. C. I.: Mai țineți minte nume de alți gardieni sau numele turnătorilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ani Școala de Arhitectură din București. Fire nestatornică, se perindă prin tot felul de slujbe, fiind corector de ziar, desenator tehnic, învățător de țară, custode de moșie, agent veterinar, funcționar în construcții, conductor tehnic, inspector de vânătoare, funcționar în domeniul pescăriilor, apoi într-un minister, membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune ș.a. Începe să scrie în 1895, în timpul stagiului militar, când debutează cu o schiță umoristică în „Moș Teacă”, revista lui Anton Bacalbașa. La Iași, va edita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
să verifice paza. Vasile, care era pe post de comandant, mergea în spatele lui. Domnule, eu nu știu ce s-a întâmplat, că vine Malâhin la mine și-mi zice: "Eu îl omor pe ăsta!". Mergând ei spre lac, acolo unde aveam noi pescăria aia, dincolo de el pe lângă depozitul de muniție, pe lângă gard, Vasile a luat pistolul mitralieră, că-l avea la el, și a început să tragă pe deasupra. Ceilalți, în fața lui, s-au culcat. Norocul lor! Bineînțeles că au început să strige la
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fi întâlnită nicăieri în casă. Bucătăria, cu plita ei cu gaz, e pardosită cu cele mai mari plăci de gresie pe care le-am văzut vreodată. Bineînțeles, nu există frigider, ceea ce-i un lucru foarte trist pentru un amator de pescărie. În schimb am o cămară spațioasă, plină de gărgărițe. Toată lemnăria de la parter e umedă. Am dezlipit o bucată din linoleumul din hol și apoi l-am pus la loc, cutremurându-mă. Din podea se degaja un miros de sare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
românești. Reprezintă pentru noi o datorie de onoare punerea în lumină a contribuțiilor de excepție ale lui Grigore Antipa în știință: punerea bazelor hidrobiologiei ca știință în România; organizarea pisciculturii pe baze științifice; aplicarea principiilor ecologice și economice în organizarea pescăriilor statului român; punerea în aplicare, ca prioritare pe plan mondial, al unui nou concept în organizarea muzeelor de științe ale naturii. Material publicat, dar folosit și ca Răspuns la Discursul de Recepție al domnului prof.dr. Ionel Miron la Academia Oamenilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cât și în orașul Constanța, a fost asigurarea necesităților de apă potabilă ale populației. Aceeași problemă era întâlnită în numeroase localități din Delta Dunării. Un accent deosebit s-a pus pe înființarea și dezvoltarea, în localitățle din Delta Dunării, a Pescăriilor Statului având ca scop valorificarea potențialului piscicol al zonei, un rol determinant avându-l, în acest sens, ministerele Domeniilor și Agriculturii. Totodată, coloniștii sosiți în Delta Dunării erau încurajați să inițieze lucrări de îndiguire și desecare a bălților pentru a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anexeze acest teritoriu și nici insulele din Deltă, Rusia își rezervă posibilitatea de a le schimba cu partea Basarabiei, detașată la 1856, și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari Stanbul. Chestiunea împărțirii apelor și a pescăriilor va fi reglementată de o comisie ruso-română într-un interval de un an de la ratificarea tratatului de pace"269. Guvernul român nu a acceptat prevederile tratatului de pace de la San Stefano, oficialii români protestând pe lângă guvernul imperial rus și pe lângă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se termină la Marea Neagră la miazăzi de Mangalia"298. Totodată, se preciza că traseul graniței de sud a Dobrogei "se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"299. Articolul 47 al tratatului prevedea că "împărțirea apelor și a pescăriilor se va supune deliberării Comisiunii Europene a Dunării"300. În timpul negocierilor privind prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin, contele Șuvalov s-a opus extinderii graniței românești spre sudul Dobrogei afirmând că Rusia a făcut destule sacrificii cedând Dobrogea către România
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]