1,342 matches
-
trăsăturile eliberatoare ale culturii postmoderne, manifestate cu precădere în cultura pop. Discursurile negative ale postmodernismului sunt conectate la ideea de criză postulată în lumea occidentală, criză care se conturează în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel oferit de francezul Baudrillard (dar doar din perioada luată în atenție, după care discuțiile sunt mult mai nuanțate). Și după 1980 a continuat această diviziune a discursurilor referitoare la postmodernism, între conservatorii care deplâng noile condiții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fundamentale atât la nivelul societății, cât și la cel al discursivității, iar ele nu pot fi explicate corespunzător prin apelul la conceptele și teoriile moderne. Chiar dacă provoacă sentimente de incoerență, destabilizare, fragmentare, panică și produce discursuri apocaliptice, hiperbolice și chiar pesimiste, susținătorii acestei interpretări consideră că diferențele sunt mult prea importante pentru a rămâne într-un stadiu cultural epuizat, care nu va putea fi apt să producă răspunsuri la noile provocări. De altfel, cei care susțin mutațiile de ordin paradigmatic (în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
idei, dar și la influențele sau teoriile cu care a făcut înainte corp comun. Relația dintre primele sale lucrări și teoriile Școlii de la Frankfurt a fost, de asemenea, intens discutată. Kellner, de pildă, consideră că analizele gânditorului francez sunt mai pesimiste decât cele ale reprezentanților Școlii, însă teoria consumului dezvoltată de Baudrillard este "mai activă", în sensul în care consumul reprezintă o manipulare activă a semnelor, spre deosebire de teoria consumului portretizată de Școala de la Frankfurt, care este văzut sub semnul unui mod
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a mai produs un paradox: în pofida eforturilor deconstructive și a radicalismului, metanarațiunile și unele idei cu valoare de fundament continuă să reapară după acest exercițiu critic extrem. Prin urmare, ceva tot continuă să se construiască, chiar și în cel mai pesimist scenariu cu putință. Bibliografie ADAM, Jean-Michel, BONHOMME, Marc, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, trad. de Mircea Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 2005. ALEXANDRESCU, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, trad. de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rata dobînzii este mai Înaltă cu atît procesul investițional este inhibat. Rata dobînzii, În teoria lui Keynes, ca și de altfel și Înclinația spre investiții, este un fenomen preponderent de ordin psihologic. Profitul care se scontează este sensibil la așteptările pesimiste și acestea pot cauza apariția unor crize economice majore. În cercetările sale Keynes depistează că Într-o economie dinamică tendința de creștere a economiilor cu mult depășește tendința investițiilor. Din aceste considerente, Keynes evidențiază problema stimulării investițiilor. Diminuarea cheltuielilor investiționale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
criză atunci când semnalele se deteriorează. Acest lucru poate determina țările să adopte principii de bază sănătoase și sta bile, deși acest proces este de durată. Mai mul t, investitorii pot exagera, fiind mult prea optimiști, în vremuri bune, și prea pesimiști, atunci când este greu. Prin urmare, chiar și unele schimbăr i n esemnificative în aceste princ ipii de bază pot cauza schimbări bruște în dori nța de a risca a investitorilor. În al doilea rând, globalizarea financiară poate duce la crize
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
restrâns de analiști au an ticipat criza ce avea să urmeze. Pierderea suferită de Société Générale păr ea să fie, deja, cea mai răsunătoare știre financiară a anului, însă cee a c e a urmat a depășit și cele mai pesimiste așteptări. Veștile negative părea u s ă nu se mai sfârșească, Bear Sterns, Lehman Brothers, Merril Lynch, AIG , B ernard Madoff, Gene ral Motors reprezintă nume ce spun totul despre un ul dintre cei mai dra matici ani din istoria
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
teroarea somnambulică, obsesia morții violente care transcende orice formă de control rațional. Trubadurul (1887)56 reprezintă o confirmare a acestei propensiuni auctoriale. Pe tot parcursul nuvelei, după cum observă și Al. Săndulescu, "elementele naturaliste sunt aproape indisolubil legate de cele romantic pesimiste" (1964: 129-30). Dacă este adevărat, după cum demonstrează Al. Niculescu 57, că stilul lui Delavrancea este inspirat, în mare măsură, de frazarea naturalistă a lui Alphonse Daudet și, în mai mică măsură, de acea écriture artiste a Fraților Goncourt, nu este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nevalorificate din creștinism, islamism, religii orientale, șamanism siberian ori amerindian. Tot mai insistente sunt și revenirile la religiile proprii în cadrul eforturilor de regăsire a identităților culturale ale popoarelor ori ca reacții față de laicizările prea forțate față de relativismul moral tot mai pesimist ori față de tendințele accentuate ale oamenilor de a fi nepăsători cu ei și cu restul tot mai vidat de speranțe ale omului. Nu întâmplător, etica noului timp este dominată de preocuparea pentru valori și virtuți morale tonifiante, care să redeștepte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu "date științifice" debusolante, înțelegem gravitatea deturnărilor ideologice ale științei. De la încrederea în puterea constructivă a științei, cultivată în secolul al XIX-lea și în mare măsură și în cel de al XX-lea secol, se alunecă adesea spre vederile pesimiste dezarmante. Ele îndeamnă pe tot mai mulți suferinzi să se adreseze vrăjitoarelor abile în escrocherii rămase nesancționate chiar și atunci când se pierd nu numai averi, ci și vieți omenești. Apropiate de aceste practici sunt sfaturile unor astroloage pricepute în stabilirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
TV" din anii '90 ai secolului XX, dar va stânjeni și manifestările constructive ale Uniunii însăși. Tranziția nu poate să constea doar în suite de alternări între realizări care degajă optimismul și multe eșecuri, stagnări ori regresiuni însoțite de stări pesimiste, pline de descurajări. Prima atitudine este dezirabilă față de secunda, acolo unde credința se însoțește cu o metafizică a ființei, nu a neantului, a unei apocalipse aducătoare de înnoiri, a unor extratereștri cooperanți și alte scenarii SF. Oamenilor, de la vârsta copilăriei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Chavannes este mult mai "săracă", dar și mult mai accesibilă, pictorul mizând tot mai mult pe dimensiunea monumentală a decorativismului său. Deși o parte din temele sale, au o dimensiune narativă, sensul nu este numaidecât recuperabil, ci unul difuz. "Trilogia pesimistă" cum numește Rapetti cele trei pânze, Fiul risipitor (1879), Sărmanul pescar (1883), Orfeu (1883) conferă picturii sale nota simbolistă printr-un efect de atmosferă. Simboliștii refuză impresionismul, contestându-i aplicarea spre observarea realului și interesul canalizat exclusiv de redarea luminii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
surprinde pictorul rus, Konstantin Somov, în tabloul său Terror antiqus (1908), care înregistrează scufundarea Atlantidei în urma unui imens cataclism menit să facă aluzie la fragilitatea civilizației moderne. Arnold Böcklin împărtășește cu Klimt o viziune dacă nu apocaliptică, atunci cel puțin pesimistă cu privire la civilizația modernă, de care primul se separă printr-o deliberată și consecventă insolitare. Hans Henrik Brummer consideră că despărțirea de filologul și istoricul de artă Jakob Burckhardt în 1869, reprezintă punctul de inflexiune al artei lui Böcklin, distanțarea de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei. Anumite noțiuni relevante în acest context, au avut sursa lor în ideea de istorie ca un proces ciclic, a înălțării și căderii culturilor, și în analogia dintre ciclurile de viață a organismelor și natura ciclică a artelor. [...] Dacă metaforele pesimiste ale momentului erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură vârstă a artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din perspectivă decadentă invazia barbarilor, rol încredințat maselor proletarizate pe care mișcări precum Aesthetic Movement (Mișcarea Estetică), în Anglia, încearcă să le domesticească prin artă. Numai că Böcklin va prelua și ceva din sensul acestei crize a artei, ca viziune pesimistă asupra lumii căreia doar arta îi poate fixa un model, conferindu-i un echilibru. Încă odată, paralelismul cu Klimt se poate dovedi fertil pentru înțelegerea unui spirit nu neapărat iconoclast, dar deschis spre o altă viziune și o altă sensibilitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rândul lui cu privire la tablourile lui Burne-Jones. Dacă descrierea tablourilor acestuia are o notă naivă, în schimb, pictorul identifică câteva locuri comune ale criticii cu privire la arta lui Burne-Jones, pe care el o definește drept melancolică, dar căreia îi sunt atribuite note pesimiste, decadente. "Burne Jones este poate cel mai sentimental liric al veacului nostru, și cu toate că i se impută un temperament bolnăvicios, că operele lui au o tendință pesimistă, nesănătoasă, decadentă (s.n.). Cu toate acestea cunoaștem acest decadentism, suntem buni prieteni cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care el o definește drept melancolică, dar căreia îi sunt atribuite note pesimiste, decadente. "Burne Jones este poate cel mai sentimental liric al veacului nostru, și cu toate că i se impută un temperament bolnăvicios, că operele lui au o tendință pesimistă, nesănătoasă, decadentă (s.n.). Cu toate acestea cunoaștem acest decadentism, suntem buni prieteni cu acest sentimentalism; este al nostru, al epocei noastre"76. Decadentismul este definit prin opoziție cu sentimentalismul și lirismul, pe care le evidențiază în pictura lui Burne-Jones, însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte la cadrul familiar al unei sensibilități tipice epocii, delimitându-și doar spațiul de rezonanță. Sunt decelabile aici și reziduurile unui pozitivism vulgarizator, recuperat ca degeneraționism în linia lui Max Nordau, însă fără radicalismul concluziilor acestuia. Ștefan Popescu sesizează nota "pesimistă", întunecată, a acestei picturi și-i opune nota romantic-idealistă cu reflexe tonfiante a tablourilor cu figuri mitologice ale lui Arnold Böcklin, însă opoziția rămâne doar în registrul estetic, fără reflexul clinic al patologiilor estetice. Într-un cadru mai larg, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o meditație sumbră, cu o difuză atmosferă tragică, subliniată de adâncirea trăsăturilor în jocul inefabil de lumini și umbre pe care-l dirijează convexitățile și concavitățile modelajului. Reflecția devine la Boambă o sursă de angoasă, o proiectare într-un orizont pesimist a unei viziuni, fapt accentuat de postarea acestui cap pe un bloc inform, din care se desprind ca un suport mâinile cu aspectul unor gheare, sugestie poate a Sfinxului paciurian. Devine evident ceea ce S. Maur remarca, și anume o vibrație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei prin reflecție. De asemenea, mâna joacă un rol important în economia simbolică a compoziției, ea constituie suportul acestui chip care preia gesticulația dubitativă într-o crispare reliefată prin cuta dintre sprâncene și comisura buzelor, menită să sugereze o judecată pesimistă, rebarbativă. Și aici, literaritatea titlului constituie protativul temei simboliste ghidând lectura. Filip Marin făcea obiectul unor contestări vehemente în epocă din partea unor critici de artă precum Tudor Arghezi, care-l punea pe același loc cu Kimon Loghi și Costin Petrescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
12-lea înainte de debarcare s-au ivit mari dileme: comandantul șef al aviației, Leigh-Mallory, considera inoportună debarcarea diviziilor americane aeropurtate în Peninsula Cotentin din cauza terenului nefavorabil și împotrivirii inamicului. Reflectând asupra situației, Eisenhower a considerat că nu era justificată ipoteza pesimistă a colaboratorului său [2, p. 339]. Imensa tabără militară din sudul Angliei, cu instruirea făcută, mai aștepta decizia debarcării în momentul în care, la ședința cu comisia meteorologică, se va constata vremea favorabilă sau cel puțin acceptabilă. După renunțarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
această piață și nu sunt ajutați să o facă, există riscul ca documentarele despre cultura și istoria noastră, pe care le vedem la televizor, să fie produse de către occidentali sau de către un grup foarte mic de producători. Este o perspectivă pesimistă, mi-ar plăcea să cred că lucrurile nu stau așa. Cum putem să ieșim din această situație? Est-europenii ar trebui să facă așa cum încercăm să facem noi în România, să ne organizăm în structuri: asociații, fundații, institute etc., care să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
XVIII-lea, la cote scăzute. Pentru finalul acestui secol, cele mai optimiste estimări sunt plasate în jurul cifrei de 200 de persoane (condica liuzilor din 1803 menționa pentru târgul Bacău un număr de 58 de evrei liuzi - aproximativ 230 persoane). Sursele „pesimiste” - este vorba de recensămintele populației Moldovei, realizate în perioada 1772-1774 de către funcționari locali numiți de Divanul Moldovei - menționează pentru orașul Bacău existența unui număr de numai cinci negustori evrei. Înlăturarea monopolului turcesc asupra economiei Moldovei și Țării Românești, consfințită prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a tînărului Emil Isac care îi solicita în anii 1911 o prefață: "O fată, intrînd în bal împodobită cu toate grațiile frumoasei vîrste, nu mai are nevoie de recomandația unei mătuși." Unii contemporani au notat despre Caragiale impresii contradictorii ("June pesimist, sceptic și cinic" Iacob Negruzzi, "totdeauna vesel, sarcastic, glumeț" Pantazi Ghica) sau l-au stigmatizat ("Caragiale, ăla, berarul") așa cum la rîndu-i a procedat nu de puține ori: "Nu-l mai da în gazetă îi scria lui Zarifopol despre un critic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
terorizare și de demoralizare a unor populații întregi și de împiedicare a lor de a se angaja într-o rezistență organizată și premeditată. Tocmai acest caracter antropofag al formelor moderne de violență i-a făcut pe unii observatori să tragă pesimista concluzie că societățile civile nu pot scăpa de puterile monopoliste ale statului suveran, în umbra căruia, după cum reiese din umilitoarea relatare a lui Elias, fiecărui copil nou-născut i se va cere în cîțiva ani să facă ceea ce este practic imposibil
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]