10,156 matches
-
și istețime, au fața neagră; cele cu roluri secundare, precum haiducii, au fața în albastru sau verde; cele care ilustrează personaje negative, ce exprimă perfidie și răutate, au fața vopsită în galben sau alb; iar sfinții și diavolii au fața pictată în galben și argintiu. Măști la Opera în stil Beijing (Foto: Yang Ying) Roluri din Opera Beijing În Opera în stil Beijing sunt patru categorii de roluri: Sheng, Dan, Jing și Chou. Categoria "Sheng" este divizată în "Laosheng" roluri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
elementele unei piese artistice privite ca întreg. Teatrul de umbre din provincia Shanxi Teatrul de umbre din provincia Shanxi din nordul Chinei este mai riguros și oarecum standardizat. Detaliile acestora, cum sunt micile obiecte de podoabă greu de gravat, sunt pictate. Culorile folosite de artiștii plastici în realizarea acestora sunt în principal roșu, verde și galben-caisă, iar coloranții folosiți pentru obținerea acestora sunt naturali. Figurinele sunt imagini cu un colorit plin de rafinament, dar dincolo de impresia de delicatețe a nuanțelor, picturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
zmeului simbolizează "alungarea ghinionului" și "înlăturarea bolii". Zmeul este răspândit în toate regiunile Chinei, cele mai renumite zone fiind Weifang din provincia Shandong, Beijing, Tianjin și Nantong din provincia Jiangsu. Zmeul din Weifang, provincia Shandong și modul în care este pictat, în special dacă este realizat pentru Sărbătoarea Primăverii, are o semnificație aparte, fiind legat de acest eveniment, printr-un parcurs istoric comun, îndelungat. Realizat într-o formă vioaie, cu o măiestrie aparte, vopsit în culori armonioase, se poate ridica la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dublu, sau chiar cu patru capete etc. Materialele și tehnica de confecționare sunt diverse. Cea mai obișnuită metodă este croirea unei pânze de bumbac sau mătase sub forma unei pungi, care este umplută cu rumeguș sau tărâțe, pe care se pictează, brodează, decupează sau desenează figura tigrului. De obicei, tigrul din pânză are capul, ochii, gura și coada exagerat de mari, imagine care îi conferă un aer curajos și totodată simpatic. Cu ajutorul tigrilor confecționați din pânză, oamenii alungă duhurile rele și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
crezut, dar erau zile în care uitam să joc fotbal, doar pentru că în drumurile noastre spre granițele regatului, bunăoară spre bucla bulevardului Drumul Taberei, poveștile deveneau aievea, eram spionați de la înălțimile blocurilor de zece etaje de tot felul de indivizi pictați în culorile războiului, eram atacați de haite întregi de coioți flămânzi, altminteri doi sau trei câini vagabonzi dispuși oricând să înceteze cu lătratul și să se lase mângâiați, urmăream parada nesfârșită a turmelor de bizoni cu burduf duruind și oprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lor se ridica plăcut spre tavan. Era o după-amiază frumoasă de primăvară, și unii dintre acești oameni fuseseră probabil la o plimbare și se gîndiseră la una și la alta, cînd atenția le-a fost distrasă de un anunț uriaș, pictat cu mîna, din vitrina prăvăliei : REDUCERE DE 30% LA CUMPĂRĂTURILE DE PESTE 20 DE DOLARI. Însă, de fapt, eu n-aveam de unde să știu asta, mai exact ce-i atrăsese În magazin, dat fiind că la ora aceea nu știam nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
tavan. În vîrful stivei celei mai ridicate, Într-o poziție precară, se afla un cărucior roșu de copii, de genul celor trase de un mîner lung, metalic. Lateralele acestuia fuseseră extinse prin adăugarea unor șipci de lemn, pe care cineva pictase de mînă numele E. J. MAGOON, cu litere mari roșii și galbene, ca pe o căruță de circ. CÎteva clipe mai tîrziu, Jerry și-a adus Înăuntru și bicicleta, și a Înghesuit-o și pe ea În mijlocul harababurii generale. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Firește, nucile de cocos lipseau anul acesta, din pricina războiului. Se vedea cît de colo că țara-i În război și după golurile murdare căscate Între casele din cartierul Bloomsbury: din spatele zidurilor dărîmate se ivea cîte o sobă teșită, aidoma sobelor pictate pe pereții căsuțelor de păpuși, precum și o sumedenie de oglinzi și tapete verzi, iar după un colț se auzea, În acea după-amiază Însorită, zgomotul geamurilor sparte adunate cu mătura de pe trotuare, ca murmurul monoton al mării pe o plajă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu o rochie de doliu - sau poate era un veșmînt țărănesc. Glasul puternic, adînc și convingător al doamnei Bellairs Îl surprinse; se așteptase mai degrabă să audă vocea tremurătoare a unei cucoane din genul celor ce-și folosesc timpul liber pictînd acuarele. — Ia loc, te rog, fă-mi o cruce În palmă cu o monedă de argint. — E atît de Întuneric! Dar acum Începea să deslușească prin Întunericul din cort: da, femeia purta o Îmbrăcăminte țărănească, iar pe cap avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Înapoi. Îți plătim un preț rezonabil. Cine sînt „ei“? Știa Însă foarte bine despre cine era vorba. Îi venea să rîdă gîndindu-se la grupul acela caraghios - parcă-i vedea cum vin, pe gazon, Înspre el: bătrîna cu pălăria pleoștită (negreșit picta acuarele În orele libere), cucoana aceea bizară care condusese licitația și uluitoarea doamnă Bellairs. Își trase mîna din strînsoarea celuilalt și spuse, zîmbind: — Ce fel de joc e ăsta? La ce vă mai poate folosi acum cozonacul? Își spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Cost ce este? o Întrerupse Rowe. — Un om de afaceri. Un mare om de afaceri. Lucrează În City. L-am poreclit „omul nostru misterios“. CÎteodată simt că emană o influență ostilă. — Și domnișoara Pantil? — Are un talent extraordinar de a picta lumea lăuntrică, pe care o redă În cercuri dispuse ritmic și invers colorate, sau uneori În forme dreptunghiulare... Ar fi fost o nebunie să-ți-o Închipui pe doamna Bellairs sau pe vreunul dintre invitații ei amestecați Într-o crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o asemenea amenințare planase asupra Parisului; dar faptul că Anglia se afla În război cu Italia Îl zguduise ca o inexplicabilă catastrofă. „Italia?!“ exclamase el. Două dintre mătușile lui - amîndouă fete bătrîne - se duceau În fiecare an În Italia să picteze. Digby Își amintea și de pînzele primitivilor de la National Gallery, precum și de Caporetto și Garibaldi (numele acestuia din urmă servea drept marcă pentru un sortiment de biscuiți). De asemenea, de reclamele agenției de voiaj Thomas Cook... Dar Johns Îl lămurise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
este Lasse Agstrom, întemeietorul Norvegiei. Deși copii cunosc povestea/legenda/mitul din serialul de desene animate Lasse, o ascultă totuși pe femeie. - Acum mii de ani, țara noastră era ca acum; rece și neprimitoare. Oamenii își vedeau de treabă, pescuiau, pictau în gheață, vânau foci și urși. Lucrurile decurgeau de multă, multă vreme pe același făgaș când, dinspre sud, un trib barbar ne-a invadat țara. Erau romanii, popor crud și prost-crescut, plin de scriitori de mâna a doua. Noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
se scurse într-un bidon, pe care Reptigli îl astupă cu niște dop de plută. Gândacul mai privi o dată florile înainte de a le băga în buzunar. Îi aminteau... sau nu... ba da! Își aminti: acel buchet de Bășina Porcului fusese pictat de Van Gogh, conțineau același galben, același verde, același gri. - Auzi, îl întrebă Reptigli pe Mâzgâlici zgâlțâind bidonul, astea le-ai furat dintr-un tablou, nu-i așa? - Nu! Le-am cules din Kiseleff! răspunse Mâzgâlici simulând culegerea florilor. - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu brânză și șuncă, am observat doi domni în costume gri ieșind din pădurea locală și apropiindu-se de mine. Unul era tânăr, celălalt nu. Cel tânăr vorbea, indica: - Aici o să fie biserica, un model canadian cu patru turle, vitralii pictate de Dali, ultimul răcnet, o nebunie, ce mai... Acolo, în dreapta, cam pe unde vine pinul ăla uscat, tragem o tipografie, iar acolo, mai la dreapta, un orfelinat. Pe partea cealaltă, piața cetății și magazine: o patiserie, un Panipat, un patinoar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
vremea ei -, dar acum arăta evident neîngrijită. Fotoliile, cu brațe largi, de lemn, aveau tapițerie roșie, iar pe masa din lemn negru de tec erau un pahar gol și o scrumieră. Pe pereți erau atârnate un tablou înfățișând un munte pictat pe catifea neagră, un cap kudu din lemn și o fotografie mică a lui Nelson Mandela. Efectul e foarte plăcut, își zise Mma Ramotswe, deși, hotărât lucru, are aspectul acela trist, caracteristic unei camere de burlac. — E o cameră frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
străduțe prăfuite, lângă librăria Mântuirea, care vindea biblii și alte texte religioase și firma de contabilitate Mothobani: Ține Garda Financiară departe. Era un magazin mai curând modest, cu acoperișul verandei înclinat, susținut de stâlpi de cărămidă văruiți. Firma, care fusese pictată de un pictor amator de un talent mediocru, înfățișa capul și umerii unei femei strălucitoare, ce purta un colier migălos lucrat și niște cercei mari. Femeia zâmbea strâmb, cu capul înclinat, în ciuda greutății cerceilor și a disconfortului evident provocat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
suferințelor umane, ohh... - Așa, așa... mai lucrează din adjective. - ’nțeles! Capisci. Se face, scoatem niște lacrimi de la cititori, din stil. Da’ io tot nu pricep: chiar poate cineva folosi așa ceva? Bun, dacă stau în față la Centrală și vreau să pictez natura, să presupunem, bolmojește universul brusc prin mine, sunt un ceas în rezonanță cu tufișurile și pălămida, cu nalba și iasomia, cu rostopasca și podbalul, cu rochița-rândunicii și troscotul, cu romanița și ciuboțica-cucului, cu trifoiul și patlagina, cu loboda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
un pictor prost pe lumea asta, unul care poate ar fi reușit să producă întotdeauna o mână mai lungă și alta mai scurtă la același personaj, poate stânga ar fi avut la el șapte degete. Și dacă i-ar fi pictat pe toți șpanchii, cocoșați și cu urechi verzi, cu nasul în mijlocul burții? Chiar dacă ar fi amestecat total aiurea culorile? Cine știe dacă n-ar fi creat un stil. Până la urmă, aș fi preferat să cumpăr un tablou kitsch semnat Adolf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
văzut la unul de la Bacău, desenase niște păuni de mai mare dragul, cu cozile adunate deasupra ușii. Venea lumea la el să se uite, a trecut și-nvățătorul la o cană cu vin, era tare mândru, pe-un perete se pictase pe el și pe nevastă-sa, stând pe scaune și uitându-se la televizor. Tot timpul mi-era groază să intru singur prin întuneric acolo, întrerupătorul era prea sus, n-ajungeam la el, trebuia să iau un taburet și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lui Eminescu. Nu știa nici el exact cum ajunsese acolo, voia poate să treacă dintr-un balcon într-altul, să nu mai urce și să coboare scările. - Joc în doi e o capodoperă, știu eu că e deosebit, l-am pictat acum un an. M-am izolat și am avut viziunea. Abia când viziunea a pus stăpânire pe mine am început să pictez... Nu l-aș vinde, ar merita să-l dau vreunui colecționar, chiar aș fi preferat să ți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
urce și să coboare scările. - Joc în doi e o capodoperă, știu eu că e deosebit, l-am pictat acum un an. M-am izolat și am avut viziunea. Abia când viziunea a pus stăpânire pe mine am început să pictez... Nu l-aș vinde, ar merita să-l dau vreunui colecționar, chiar aș fi preferat să ți-l dăruiesc, dar n-am bani... E o compoziție la care țin... eram ca-n transă când l-am pictat... Scoate hârtia și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
am început să pictez... Nu l-aș vinde, ar merita să-l dau vreunui colecționar, chiar aș fi preferat să ți-l dăruiesc, dar n-am bani... E o compoziție la care țin... eram ca-n transă când l-am pictat... Scoate hârtia și-mi arată un carton pe care parcă și-a curățat cineva pensoanele. Câteva dungi, pete și rotocoale. Pata aceea lunguiață ar fi îngerul păzitor, îmi explică. Sigur, nu voiam eu maci în glastră, cu fluturi deasupra, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lilieci încălecați, capre cu coarne pe spate, cu șorțuri roșii, în două copite, babe cu două capete, păianjeni cu țâțe, muște cu trompe uriașe răsucite peste mașini, copaci cu cap de mâță... orice poți să vezi aici unde eu am pictat, după toate regulile bizantine, sfinții... - Miluiește-mă, Doamne, că sunt neputincios... psalmodiază ucenicul. Miluiește... - Nimic nu prinde! Așa ceva n-am mai pomenit... - Ostenit-am în suspinul meu... nu înțelege ajutorul lui Leonard să se oprească la timp. Prietenul meu apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pentru litere și le rupe. Toarnă peste bucăți ce era în găleată. - Ce fac eu aici? Nici nu cred... Mă prostituez, asta fac! Mă vând pe niște milioane, da’ nu-n bordel, ci-n biserică! Gata, mă duc să-i pictez căprioare cu troscotu-n bot, pe bunică-sa pe post de baiaderă, cu salbă la gât, cu struguri pe șolduri și nuferi în buric lui Cristinel al doilea, la Ciurea. Poate asta merge! Îi fac palatu’ gigea, să crape fierea-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]