1,228 matches
-
luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănita. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTÂLNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI LA SOCOLA LÂNGĂ IAȘI (circular), continuată în mijloc, între două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
agricultură, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunica cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Saraga din 1906, iar apoi în viziunea lui St.Grudinschi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Impresionează în mod deosebit măiestria cu care artistul medalier reda pe chipul doctorului Cantacuzino concentrarea caracteristică savantului cercetător. Impresionează, de asemenea, felul în care sunt surprinse și alte elemente de specificitate ale chipului - părul bogat cârlionțat, căzut pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustață și barbișonul - care-i dau o alura inconfundabila. Modelul medaliei este realizat în 1918 la Iași, după o fotografie pe care o găsim reprodusa în monografia consacrată doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate sunt redate trăsăturile chipului: mustăcioara sub care transpare un zâmbet abia schițat, nas ușor acvilin de dimensiuni impresionante, pomeți proeminenți, maxilare puternice, părul pieptănat în bucle supuse, care acoperă partea de sus a urechii și ceafa. Sub gât este inscripționat numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuita
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
așezat-o la fereastră, zicându-i "Draga mamei frumoasă!". Un fecior de împărat i-a aruncat o pungă cu galbeni, fereastra s-a spart, iar păpușa a căzut. Baba a luat banii și i-a dat fetei haine scumpe, a pieptănat-o mai frumos, cu flori pe cap, după care a aranjat-o în aceeași poziție. "În civilizațiile arhaice, păpușa a reprezentat dublul persoanei umane, substitutul ei total în diferite rituri și practici magice [...]. Conotațiile actuale ale păpușii se datorează, în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna în buzunar, să scoată un pumn de aur. Diavolul i-a spus soldatului: "să nu te speli, să nu-ți piepteni barba și părul, să nu-ți tai unghiile, să nu-ți faci rugăciunea. Dacă în răstimpul acesta mori, îmi vei aparține; dacă trăiești mai mult de șapte ani, vei fi liber și bogat pentru tot restul vieții." Blană-de-urs îi povestește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
peste buzele uscate: — Și eu, la fel! În grădină e liniște. Totul e nemișcat, doar creștetele copacilor mai freamătă.“ Taina pare deslușită, dar nu face decât să se adâncească. Se caută fotografii vechi și se povestesc puzderii de-amintiri. Se piaptănă buclele în cozi și cozile în bucle, iar oglinzile confirmă verdictul. Universul uneia devine jumătatea necunoscută a universului celeilalte. Mister numai bun de cercetat pe sfârșit de vară, odată cu un schimb de identități și-o mulțime de peripeții. Pentru că mintea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
care să aibă oarecare trecere pe la Comitetul de cultură și educație socialistă din localitate și, în același timp, înzestrat cu putere de muncă, spre a căuta și anumite date legate de lucrarea în cauză, dar și pentru a o mai pieptăna puțin, aducându-i chiar un aspect mai atrăgător, cu dreptul de a se înscrie ca al doilea autor. Lucrarea ar trebui să intre în planul de editare, cel mai târziu, pentru anul 1981, pentru a putea fi gata în cursul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
usuc). 1713 Pregătirea fibrelor și filarea în fire de lâna pieptănata și tip lâna pieptănata Operații de pregătire a fibrelor din lână (pieptănarea și vopsirea lanei). Fibre sintetice, dărăcite, pieptănate sau prelucrate prin alte mijloace pentru tors; celofibre artificiale dărăcite, pieptănate prin alte mijloace pentru tors. Filarea în fire tip lâna pieptănata și semipieptanata. 1714 Pregătirea fibrelor și filarea în fire de în, cânepă și iuta și tip în, cânepă și iuta Operațiuni de pregătire a fibrelor din în și cânepă
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
prompt, halta Anghelești clădire dezafectată, km 40 cîmp petrolifer, soarele cîmpului de grîu în motoare, greutatea nopții, golul de văzduh stins, mai rea roșeața zării, spre nord diferențele imperceptibile, Grădinari lumina caldă în geam, peretele, Argeșul pe cote de atenție piaptănă arboreturile de margine, țițeiul la ultima sondă și becuri strînse pe rezervoare, satul vegetația nocturnă, profil simbolic emisfera de tablă, uscăciunea culturii din afara Simbolului viu, euharistia, urbanitatea capitală în margine de corpuri opace, fir rutier pe viaduct, est-sud-est în răsărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Literatură pe coasta prelucrată centru civic,11,30 ora trecută la autogara din vale, "Dorohoi Rădăuți-Bucovina", este și Rădăuți-Prut dar și mîndria Bucovinei pe șofer, număr de Suceava, pentru biserică MDCCCCVI anul scrisului în poartă, "Frizerie-coafură" două geamuri, păpușile se piaptănă mai atent, capete linse bălai, ajungi în scris mai mult decît laconicul, dacă te-a prins limbajul este călătoria în care te regăsești, in hoc signo vinces! pe dealul Dorohoiului, steagul pe bornă și flutură în vîrf de catarg, munții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Aluniș Mureș/ Maghiaro, vreți să le punem sus? nem, cheosom! Mureșul gheață la mal, Deda niște întîmplări foarte indiferente în sine, depoul denivelat pe înclinația locomotivei dinainte, truismul lumea se scrie pe sine, bătrînă de 70 de ani și te piepteni de față cu toți! km 227+9 "oprește la lumina roșie!" MS 10 DTU Dacie vișină putredă, fotbal în marcaje cu rumeguș, de la nori în sus au uns cu brumă, halta Borzia bîrne, bisericuță în lemn, în limbajul gata vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
orizontul retoric dar nu mai puțin din cauza stilului clar și stimulativ al profesorului Dumitru Isac. Fiul scriitorului ardelean Emil Isac, profesorul nostru de logică era un bărbat în floarea vârstei, plăcut la înfățișare, cu părul presărat de fire cărunte, dar pieptănat cu multă grijă și îmbrăcat în costume de culori calme, cusute de cei mai buni croitori din oraș. Isac avea o voce caldă de bas-tenor care, când vorbea, parcă mângâia auzul interlocutorilor și se putea, oare, să fie altfel? prelegerile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
e aceea naturală, care vine și se reglează de la sine. E eficientă, de neclintit și ne scutește de grija - enormă - a reglajelor, comenzilor și monitorizării rezultatului. Într’un cuvânt, ca’n vorba românească: „ai barbă, să ai și foarfece; sau pieptene“. Dacă ne place orașul, să fim destul de civilizați ca să-l locuim. Nu de altele, dar altminteri vom păți ca Romulus Augustulus... - Miau! Nu știu de ce, dar Înțelepciunea sau generozitatea ta Îmi pare un reflex al neputinței... „Meridian“, 18 mai 2001
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta prin simpla-i prezență. Seara la culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os, după care își împletea din nou coada, așezând-o circular la spate. Băsmăluța era nelipsită, mereu curată și netedă, niciodată înflorată excesiv. Urma apoi rugăciunea de noapte spusă șoptit, în picioare și cu ochii închiși
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fiecare dată când intram în camera bunicii mă ruga să mă așez pe genunchii săi, singurii care poate mai răspundeau unor impulsuri nervoase. Mă cuibăream în poala bunicii, îi masam genunchii și stăteam acolo preț de câteva minute. Uneori o pieptănam, avea bunica un pieptene special din os și-mi tot spunea s-o fac lent și apăsat, ca și cum ar fi fost un masaj al capului. Rând pe rând a cedat fiecare parte din corp, stătea doar culcată și zilnic părinții
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
răbdare, de care pomenește prietenul său Ștefanelli, toate acestea la un loc îl fac să nu-l intereseze toate materiile predate în școală, dar să exceleze la cele care-i plac și-l atrag. Mic și îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte spre ceafă, cu fruntea lată, fața lungăreață, umerii obrajilor puțin ridicați, ochii nu mari, dar vii, colorul feței întunecat prin care străbătea însă rumeneala sănătoasă a obrajilor, cum să nu-l iubească Raluca, mai ales că era totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în cenușă,/ Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă,/ Prin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă/ Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă;/ Hârâe-n colț colbăită noduros râșnița veche,/ În cotlon toarce motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac147. La fel sunt creionate amănunte din decorul pe care și-l alcătuiseră frații în joaca lor: Și la margine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria țiganca , dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătână-său . Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un fel de mândrie , rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bogată în boli, de abia mă mișc, dar nu mai dau atenție și mă lupt cu toate. Îmi este tare greu dimineața când mă scol, îmi este greu să mă deplasez, dar merg cum pot la baie, mă spăl, mă pieptăn că am părul scurt și ondulat natural, vin frizerii și ne tund, îmi dau cu cremă pe față, cu ruj să nu par dusă de pe lume, îmi fac patul frumos cu mare greutate, mă îmbrac elegant, masa mi-o servește
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
niște cuie. Reușesc să mă strecor și să urc la vreo 7-8 metri de pământ fără să-mi pese că tălpile, mâinile, picioarele, obrazul sunt zgâriate și sângerează, ca și când aș fi îndrăznit să mă strecor printre niște ragile, cu care piepteni fuiorul de cânepă, să iasă de-o parte puzderia, să rămâie firul curat. Ursu se oprise. Și se tolănise lângă tulpina cacadârului. Părea nepăsător, stătea liniștit, suflând ușor, fără să-i pese câtuși de puțin de lighioana care venea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
scuipă scârbit Într-o parte, ai, zici că-i văr-tu? Și chiar n-aș avea la ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după o găleată de apă. Lasă-l, zic. Acuma lasă-l să se pieptene, că se duce el. — Ăștia ie olteni, vere, face Laur. El are casa asta cu toate acareturile de pe-aicea, și-a făcut-o Unitate de Producție. Și mai are două apartamente În Drumul Taberei, și Încă o gospodărie țapănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
numai note de doi. „Data viitoare, domnilor, vom examina..!”, și ieși din clasă. Din clipa aceea, toți intram ca într-un tremur.. care ne ținea până la lecția următoare, când se desfășura „pocitania”... Profesorul Popescu de fizico-chimice... înalt, cu păr negru, pieptănat într-o parte, cu mustață neagră, mică, fiindcă „aducea” cu Hitler.. era poreclit.. „Hitler”. Drept, exigent, sever dar fără răutate, și numai indolența și mediocritatea îl făceau să-i fulgere privirea. Făptură înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu pasul hotărât, ochii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]