2,526 matches
-
sunt dornic să aflu lucruri noi, despre care nu am cunoștință încă. --De bine ce ai venit, eu te-aș sfătui să umbli prin cele minunate cărți și să cauți a afla câte ceva despre tot ce a fost dugheană și pivniță în vechiul târg al Iașilor. După aceea, om mai vedea... --Am să-mi adun toate puterile, părinte, și am să le pun la treabă. --Cred că ar fi bine să-ți faci un culcuș colo, sub tufa de iasomie, de lângă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zări... După o vreme, m-a întrebat: --Știai că în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să căutăm în “Letopisețul Țării Moldovei”, izvodit de Ion Neculce, unde, vorbind de “Domnia Ducăi-vodă celui Bătrân a tria în Țara Moldovei”, spune
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod când s-a ridicat la domnia Moldovei, dacă au văzut că sfânta mănăstire cade în mare pustiire, a început să dreagă... și a făcut turn, și chilii, șo trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Cum se vede, de la restaurarea bisericii și ridicarea unor anexe până la “sfânta noastră rugă nou-zidită” este totuși o cale... --Să nu-l judecăm
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată bună de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Cer iertare, sfințite, dar nu pot să nu remarc, cum am mai făcut-o, că o față bisericească de pe cea mai înaltă treaptă... --Ce vrei să spui? --Că la 26 februarie 1800 Maria Androneasa vinde mitropolitului Iacov o crâșmă cu pivniță și casă “la poarta Curții gospod dispre Gunoi”. --Și să mai spui că o față bisericească fuge de crâșmă precum dracul de tămâie - am auzit vorba mormăită în barbă, însoțită de semnul crucii.. A urmat un moment de întristare. Bătrânul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
norocos a fost și Dumitrașco bărbier domnesc, căruia i-a dăruit o moșie și o dugheană cu tot locul lângă biserica Sfânta Vineri. --În vremurile mai liniștite, oamenii își reveneau și cumpărau sau vindeau case, locuri de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de cei ce știau să scrie. Un exemplu deosebit ni-l dă însă “La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul acela foarte bine... să li închidă, drum pe acolo să nu fie”. “1774 septembrie 3”. --Un păgubos dator-vândut - Coste Papafil - se apucă să moară. Vodă, la cererea păgubașilor, a scos la mezat toate acareturile nefericitei văduve “din care... o pivnițe de piatră cu cârciumă deasupra și cu doao dugheni alăture... care sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. Cel care a reușit să achite suma de “cinci mii noao sute lei” a fost “Gavril mitropolitul”. Să nu iei în deșert numele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Să coborâm de pe cai și să vedem ce se întâmplă pe hudița dintre biserica Catolică și Trei Sfetite, loc pentru care a fost multă gâlceavă. --La 2 noiembrie 1743 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat voievod scrie: “Facem știre tuturor... pentru o pivniță cu băutură ce vor avea aici, în târgu Iași, preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
noiembrie 1743 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat voievod scrie: “Facem știre tuturor... pentru o pivniță cu băutură ce vor avea aici, în târgu Iași, preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor dintre cele două biserici. Prima este legată chiar de pivnița catolicilor dinspre zidul Trei Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor dintre cele două biserici. Prima este legată chiar de pivnița catolicilor dinspre zidul Trei Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zidul Trei Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care, la 1 octombrie, a fost ucis, în Beilic, Grigorie Alexandru Ghica voievod - avem dovada limpede privind gâlceava pe seama ulicioarei dintre cele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi, sfințite părinte, că lucrurile s-au pus pe calea cea dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi, sfințite părinte, că lucrurile s-au pus pe calea cea dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778 Locman nu și-a primit locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gata, bătrânul a venit lângă mine. --Hai să ne așezăm colo pe iarbă, să ne hodinim, nu înainte însă... --Și cu cartofii rămași ce facem? --Eu te-am poftit să ne hodinim. Pe ceilalți cartofi îi vom pune mâine în pivniță. Acum fă bine și du-te în bucătărioară și adu coșul cel acoperit cu ștergar... Cu toate întrebările din lume în minte, m-am dus în cămăruța ce ținea loc de cuhne. Pe măsuță se afla un coș. Cu o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Se vede cu ochiul liber... Acum... mai povestește-mi ce știi despre locul acesta. Nu m-am lăsat așteptat. --Apoi la 26 octombrie 1721 (7230), Mihai Racoviță voievod întărește lui Ilie Catargiul vel logofăt stăpânirea unui loc de casă cu pivniță de piatră “Pe Ulița Mare, lângă Mitropolia cea Veche”, loc “ce-au fost mai de mult a lui Iane Hadâmbul”. Această întărire vine după ce vel logofătul “Ilie Catargiul” la veleatul 7226, “au avut pâră... cu... iazovitul leșescu, pentru un loc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
rămână numele de Ulița Cioubotărească. Și această uliță este veche, fiindacă la 18 decedmbrie 1664 (7173) aflăm de “Un zapis de la Andrei Abăza biv cămăraș precum au vândut... niște casă din Iași, pe Ulița Ciubotărească... Și casele sânt gata cu pivniță de piatră” și... “s-au vândut lui Stămatie vel postelnic”. Pentru această afacere, la 20 decembrie 1664 (7173) dau mărturie mitropolitul Ghedeon și marii boieri. --Dacă acele case le-a cumpărat un vel postelnic înseamnă că erau frumoase și bune
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul fiilor lui Enachie din 2 aprilie 1664 (7172), prin care arată că având “nește casi cu pivniță de piatră în târg în Eși, din sus (la nord n.n) de Feredei...” --Îmi place cum scriau grămăticii vremii - a apreciat zâna de lângă mine. --Facem ce facem și ne tot întâlnim cu prea fericiții mitropoliți. De această dată, Anisia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de acareturi, la 22 iulie 1650 (7158) “Io Vasilie (Lupu n.n) voievod, domn al Țării Moldovei”, hotărăște: “Iată acest... cinstit boier al nostru, pan Toderașco mare logofăt,... i-am dat... un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care a fost mai înainte dreaptă cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic, și casele au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, ai băgat de seamă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Nevinovat au fost acest om>... și s-au căit pentru că l-au tăiat”. --Ca să nu rămân dator, am să-ți amintesc că la 20 ianuarie 1664 (7172) Ghinea mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au tăiat”. --Ca să nu rămân dator, am să-ți amintesc că la 20 ianuarie 1664 (7172) Ghinea mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii noastre Prepodobna Paraschevi” - cum spune Alexandru Iliaș voievod la 8 decembrie 1667 (7176) în actul de întărire a stăpânirii de către mănăstire a unor case cu loc de două dugheni și pivniță dăruite de fostul logofăt Pătrașco Dan. Ia să-mi spui tu, a toate știutorule, cine a fost acest “Ureche dvornicul”, ctitorul mănăstirii Sfânta Vineri: --Ce ți-ai zis tu? “L-am prins!” Află, prietene, că nu a dat norocul acesta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Până să mă prinzi, hai la o întâlnire cu Iane Hadâmbul, despre care tocmai am vorbit. Într-un suret găsim: “Zapis din văletul 7187 (1678) octombrie 9, în care scrie Cârste c-au vândut lui Iane Hadâmbul postelnic casele cu pivniță și cu loc cu tot... care case sânt pre Podul Vechiu, în capul uliții dinspre Tri Sfetitele” - a turuit gândul de veghe pe nerăsuflate. --Dintr-un alt suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
armenești, cea de lângă mănăstirea Sfântul Sava, te-aș întreba ce mai știi de Arcari? --Doar că arcarii ne ațin calea și pace. --Așa se face că în vremea lui Neculai Mavrocordat voievod, Cârstea Lafet arcar a cumpărat “niște case cu pivniță ce sânt pe Podul Vechi, în Arcărie, care case sânt între Luca arcariu de peste uliță și locul lui Iamandi, și lângă biserica Armenească”. Asta o aflăm din ispisocul de întărire dat de Grigorie Ghica voievod la 30 mai 1731 (7139
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]