KorAP: Find »[drukola/base=pivot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...71 >

1,751 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

universală, definită la nivel semantic, în timp ce pivotul este o categorie specifică fiecărei limbi, categorie definită sintactic. 3.2.1. Limbi cu pivot S/A Limba engleză, limbă cu sintaxă de tip acuzativ, folosește nominalele din pozițiile S și A drept pivoți pentru coordonare și nu manifestă constrângeri sintactice pentru relativizare. Constrângerile de coordonare nu privesc combinarea propozițiilor, ci sunt constrângeri de omisibilitate. Acest lucru înseamnă că oricare două propoziții pot fi coordonate, însă, dacă un nominal se repetă, în cea de-

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
întors și mama(A) a văzut (O)38 (e)* Mother(A) saw father(O) and (S) returned 39 * Mama (A) l-a văzut pe tata(O) și s-a întors 40. Paralelismul exemplelor arată că, din punctul de vedere al pivotului sintactic folosit pentru coordonare, româna funcționează la fel ca engleza, și anume, folosește ca pivot unul dintre nominalele aflate în poziția S sau A, dar nu și nominalul aflat în poziția O. Coordonarea celor două propoziții din exemplele (d) și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
S) returned 39 * Mama (A) l-a văzut pe tata(O) și s-a întors 40. Paralelismul exemplelor arată că, din punctul de vedere al pivotului sintactic folosit pentru coordonare, româna funcționează la fel ca engleza, și anume, folosește ca pivot unul dintre nominalele aflate în poziția S sau A, dar nu și nominalul aflat în poziția O. Coordonarea celor două propoziții din exemplele (d) și (e) se poate realiza numai dacă cea de-a doua propoziție trece la forma pasivă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
d) și (e) se poate realiza numai dacă cea de-a doua propoziție trece la forma pasivă. Una dintre funcțiile pasivului − arată Dixon (1994: 12) − este să așeze un nominal O din structura de bază în poziția S (poziție de pivot, care permite omiterea din a doua propoziție): (f) Father(S) returned and (S) was seen by mother Tata(S) s-a întors și (S) a fost văzut de mama sau (g) Fother(S) was seen by mother and (S) returned

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
S) s-a întors și (S) a fost văzut de mama sau (g) Fother(S) was seen by mother and (S) returned Tata(S) a fost văzut de mama și (S) s-a întors 41. 3.2.2. Limbi cu pivot S/O Spre deosebire de limbile cu sintaxă acuzativă, o limbă cu sintaxă ergativă, cum este dyirbal, folosește drept pivoți sintactici nominale aflate în poziția S sau O. În limba dyirbal, constrângerile de coordonare nu privesc numai omisibilitatea nominalului coreferențial din a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mother and (S) returned Tata(S) a fost văzut de mama și (S) s-a întors 41. 3.2.2. Limbi cu pivot S/O Spre deosebire de limbile cu sintaxă acuzativă, o limbă cu sintaxă ergativă, cum este dyirbal, folosește drept pivoți sintactici nominale aflate în poziția S sau O. În limba dyirbal, constrângerile de coordonare nu privesc numai omisibilitatea nominalului coreferențial din a doua propoziție, ca în engleză și în română, ci chiar combinarea propozițiilor. Acest lucru este explicat de Dixon

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nu privesc numai omisibilitatea nominalului coreferențial din a doua propoziție, ca în engleză și în română, ci chiar combinarea propozițiilor. Acest lucru este explicat de Dixon (1994: 168) prin faptul că discursul din limba dyirbal este construit în funcție de lanțuri de pivoți. Prin urmare, în dyirbal există următoarele posibilități de coordonare: ŋuma banaga-nyu miynda- nyu (apud Dixon: 1994: 161) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviitor) a râde(nonviitor)42 ' Tata s-a întors și a râs' ŋuma banaga-nyu yabu-ŋgu bura-n (apud

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a se întoarce(nonviitor) ' Mama l-a văzut pe tata și s-a întors' ŋuma jaja-ŋgu ŋamba-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) copil(Erg-A) a auzi(nonviitor) ' Copilul l-a auzit pe tata'. În plus, în limba dyirbal, pivotul S/ O are un rol important și pentru relativizare: relativizarea se poate realiza numai dacă propoziția principală și propoziția relativă conțin un nominal comun. Acest nominal poate avea aproape orice funcție în propoziția principală, dar este obligatoriu să ocupe poziția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vedea(nonviit.) ' Mama, care s-a întors, l-a văzut pe tata'. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru coordonare sau pentru relativizare, e nevoie de reorganizarea structurii gramaticale, prin operația de antipasivizare (vezi infra, 6.). Există limbi în care pivotul sintactic este important și pentru realizarea interogației. În unele limbi din familia maya, numai un nominal aflat în poziția de pivot sintactic poate fi interogat. 3.2.3. Limbi cu pivot mixt Dixon (1994: 175−177) înregistrează și limbi cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pentru relativizare, e nevoie de reorganizarea structurii gramaticale, prin operația de antipasivizare (vezi infra, 6.). Există limbi în care pivotul sintactic este important și pentru realizarea interogației. În unele limbi din familia maya, numai un nominal aflat în poziția de pivot sintactic poate fi interogat. 3.2.3. Limbi cu pivot mixt Dixon (1994: 175−177) înregistrează și limbi cu pivot mixt: S/A sau S/ O. De exemplu, limba yidiny, deși se aseamănă sub multe aspecte cu dyirbal, inclusiv sub

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de antipasivizare (vezi infra, 6.). Există limbi în care pivotul sintactic este important și pentru realizarea interogației. În unele limbi din familia maya, numai un nominal aflat în poziția de pivot sintactic poate fi interogat. 3.2.3. Limbi cu pivot mixt Dixon (1994: 175−177) înregistrează și limbi cu pivot mixt: S/A sau S/ O. De exemplu, limba yidiny, deși se aseamănă sub multe aspecte cu dyirbal, inclusiv sub aspectul partiției morfologice ergativ/acuzativ 43, folosește pivotul S/A

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sintactic este important și pentru realizarea interogației. În unele limbi din familia maya, numai un nominal aflat în poziția de pivot sintactic poate fi interogat. 3.2.3. Limbi cu pivot mixt Dixon (1994: 175−177) înregistrează și limbi cu pivot mixt: S/A sau S/ O. De exemplu, limba yidiny, deși se aseamănă sub multe aspecte cu dyirbal, inclusiv sub aspectul partiției morfologice ergativ/acuzativ 43, folosește pivotul S/A pentru coordonare, dacă nominalele implicate sunt pronume de persoana 1

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Limbi cu pivot mixt Dixon (1994: 175−177) înregistrează și limbi cu pivot mixt: S/A sau S/ O. De exemplu, limba yidiny, deși se aseamănă sub multe aspecte cu dyirbal, inclusiv sub aspectul partiției morfologice ergativ/acuzativ 43, folosește pivotul S/A pentru coordonare, dacă nominalele implicate sunt pronume de persoana 1 sau 2 și pivotul S/O, pentru restul situațiilor de coordonare și pentru relativizare. Explicația acestei diferențe între cele două limbi constă, potrivit lui Dixon (1994: 220), în stilul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sau S/ O. De exemplu, limba yidiny, deși se aseamănă sub multe aspecte cu dyirbal, inclusiv sub aspectul partiției morfologice ergativ/acuzativ 43, folosește pivotul S/A pentru coordonare, dacă nominalele implicate sunt pronume de persoana 1 sau 2 și pivotul S/O, pentru restul situațiilor de coordonare și pentru relativizare. Explicația acestei diferențe între cele două limbi constă, potrivit lui Dixon (1994: 220), în stilul lor narativ diferit: poveștile din dyirbal au un stil asemănător cu cel european, naratorul fiind exterior

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este vorba mai mult de o anumită obișnuință de a povesti a societății, decât de o regulă de funcționare a limbii. O aplicare a antipasivului în toate aceste situații ar fi complicat mult structura textului narativ. Alte limbi care folosesc pivot mixt sunt: ciukota, eschimosa din Groenlanda, tongana. Manning (1996: 33) a formulat observația că în limbile cu pivot mixt unele proprietăți − numeroase − sunt sensibile la noțiunea de subiect de adâncime, iar altele, la relațiile gramaticale. Autorul a arătat (Manning 1996

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
funcționare a limbii. O aplicare a antipasivului în toate aceste situații ar fi complicat mult structura textului narativ. Alte limbi care folosesc pivot mixt sunt: ciukota, eschimosa din Groenlanda, tongana. Manning (1996: 33) a formulat observația că în limbile cu pivot mixt unele proprietăți − numeroase − sunt sensibile la noțiunea de subiect de adâncime, iar altele, la relațiile gramaticale. Autorul a arătat (Manning 1996: 35) că ergativitatea sintactică oferă o motivație puternică pentru un nivel separat, structura argumentală, și că aceasta demonstrează

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
altele, la relațiile gramaticale. Autorul a arătat (Manning 1996: 35) că ergativitatea sintactică oferă o motivație puternică pentru un nivel separat, structura argumentală, și că aceasta demonstrează disocierea clară a relațiilor gramaticale de structura argumentală. Din punct de vedere diacronic, pivotul este derivat prin gramaticalizare din topic sau din focus. 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional Fenomenul ergativității a fost puțin studiat la nivelul organizării discursului, însă acest tip de studiu poate oferi date importante despre justificările pragmatice și rațiunea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
apar asemenea trăsături, limba are și caracteristici de tip acuzativ. Palmer (2007 [1994]: 172) derivă din ipoteza lui Shibatani următoarele caracteristici suplimentare ale pasivului: implică nemenținerea agentului, din motive legate de context; aduce un nonagent în poziția subiectului, creează un pivot sintactic. Conform ipotezei lui Shibatani, explicația apariției pasivului în sistemele ergative ar fi faptul că pacientul nu poate fi promovat, pentru că este deja primar, dar agentul poate fi marginalizat din poziția de secundar în poziția de oblic. Deși, de obicei

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
numește antipasivul diateză ergativă, iar Coyos (2003) vorbește despre diateza antipasivă. Pasivul și antipasivul par a fi două mecanisme sintactice complementare, care au rolul de a așeza un constituent (O, în cazul pasivului și A, în cazul antipasivului) în poziția pivotului sintactic: de obicei, pasivul îndeplinește acest rol în limbile acuzative, iar antipasivul, în limbile ergative. Polinsky (2005) și Laka (2006: 378) afirmă că antipasivul din limbile ergative reprezintă imaginea în oglindă a pasivului din limbile acuzative, însă interesul celor doi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
absolutivul; verbul primește mărci morfologice specifice antipasivului. Palmer (2007 [1994]: 178) inventariază mecanismele antipasivului: marcarea verbului; promovarea agentului în ergativ în poziția de absolutiv; marginalizarea pacientului în absolutiv în poziția de oblic (dativ, locativ, instrumental), precum și funcțiile acestuia: crearea de pivoți, detranzitivizarea semantică și sintactică. Observații convergente formulează Polinskaja și Nedjalkov (1987: 244), care arată că antipasivul este motivat sintactic: acesta coboară obiectul direct inițial la un statut mai jos, asigurând o coreferință mai bună a "urmelor" în șiruri de propoziții

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
NP V' the man 3 Erg V NP hit ti Limbi ergative Baker (1997: 79) formulează observația că abordarea de tip Principii și Parametri reprezintă o dezvoltare formală a intuiției lui Dixon că "subiectul" este același în toate limbile, pe când "pivoții" variază; subiectul lui Dixon reprezintă subiectul proiecției VP din Principii și Parametri, iar pivotul este echivalent cu subiectul proiecției IP. Ultimul punct al demonstrației autorului constituie un "act de autoapărare": limbile ergative nu sunt contraexemple la UTAH (Baker 1988) − proiecția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
79) formulează observația că abordarea de tip Principii și Parametri reprezintă o dezvoltare formală a intuiției lui Dixon că "subiectul" este același în toate limbile, pe când "pivoții" variază; subiectul lui Dixon reprezintă subiectul proiecției VP din Principii și Parametri, iar pivotul este echivalent cu subiectul proiecției IP. Ultimul punct al demonstrației autorului constituie un "act de autoapărare": limbile ergative nu sunt contraexemple la UTAH (Baker 1988) − proiecția de bază a argumentelor este identică în cele două tipuri de limbi, dar diferă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Sunt aceste concepte aplicabile la descrierea limbilor ergative și, dacă da, se poate formula o definiție universală, care să acopere realitățile din cele două tipuri de sisteme lingvistice? Există o relație între subiect și alte concepte folosite în descrierea limbilor − pivot, agent, topic? Există mai multe tipuri de subiect? Relația dintre subiect și obiect poate fi descrisă ca fiind simetrică sau asimetrică? − acestea sunt întrebările la care voi încerca să răspund în această secțiune, folosind soluții propuse de lingviști de diferite

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în accepția curentă). Dixon (1994: 111) arată că pentru limbile acuzative, subiectul este acel nominal susceptibil de a fi agentul care inițiază și controlează o activitate. De obicei, este obligatoriu. Primește cazul nemarcat și se poate acorda cu verbul. Este pivot pentru operațiile sintactice de coordonare și de subordonare. Pentru limbile ergative aplicarea acelorași criterii dă însă rezultate divergente. Și Dixon (1994: 113−127) își propune să formuleze o definiție universală a subiectului, subliniind că orice încercare de a stabili universalii

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
127) atrage însă atenția că această definiție privește numai subiectul din structuri nederivate, ceea ce înseamnă, de exemplu, că subiectul pasivului nu e o categorie universală, ci trebuie (re)definit în raport cu S, A și O derivate. Pentru a clarifica distincția subiect/pivot sintactic, Dixon reia discuția lui Keenan (1976) asupra subiectului, aducându-i următoarele critici: (a) unele dintre proprietățile identificate de Keenan derivă din definiția pe care a dat-o anterior Dixon subiectului; (b) cele mai multe dintre criteriile lui Keenan definesc categoria pivotului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]