3,974 matches
-
plus, la efectul antiseptic al iodului se adaugă și efectul de detergent prin substanța de bază tensioactivă neionică (din clasa polietilenglicolilor). Datorită acestor calități deosebite se lărgește spectrul de utilizare al iodului ca antiseptic, putând fi folosit și în aseptizarea plăgilor (antiseptic citofilactic), spălarea tegumentelor preoperator ca și pentru spălarea mâinilor chirurgului înainte de operații. 1.3.2.2. Dezinfectanți din grupa metalelor 1.3.2.2.1. Compuși de argint Dintre aceștia cei mai folosiți sunt: Azotatul de argint se folosește
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
1.3.2.2.1. Compuși de argint Dintre aceștia cei mai folosiți sunt: Azotatul de argint se folosește în concentrații de 1-10% ca agent cauterizant pentru dirijarea granulării și în concentrații mai mici: 1-2%o ca antiseptic citofilactic în plăgile infectate, în tratamentul cistitelor și intraconjunctival în profilaxia conjunctivitei neo-natorum. Acetatul de argint coloidal se folosește în creme, pentru tratamentul infecțiilor în arsuri. 1.3.2.2.2. Compușii de mercur Si-au restrâns mult câmpul de utilizare, dintre aceștia
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
practica chirurgicală fiind una dintre principalele substanțe antiseptice la îndemâna chirurgului. Este un antiseptic citofilactic ieftin și foarte eficient care combină în plus un efect dezodorizant și hemostatic, la care se adaugă efectul de efervescență care ajută la eliminarea sfacelurilor din plăgile anfractuoase, cu țesuturi necrotice. În afara utilizării sale în plăgi, apa oxigenată se mai poate folosi în spălături ale cavității bucale, auriculare și nazale. 1.3.2.5. Acizii Acidul boric este un antiseptic bacteriostatic folosit în chirurgie, urologie și oftalmologie
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
chirurgului. Este un antiseptic citofilactic ieftin și foarte eficient care combină în plus un efect dezodorizant și hemostatic, la care se adaugă efectul de efervescență care ajută la eliminarea sfacelurilor din plăgile anfractuoase, cu țesuturi necrotice. În afara utilizării sale în plăgi, apa oxigenată se mai poate folosi în spălături ale cavității bucale, auriculare și nazale. 1.3.2.5. Acizii Acidul boric este un antiseptic bacteriostatic folosit în chirurgie, urologie și oftalmologie. Sub formă de pulbere mai este utilizat pentru tratarea
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
apa oxigenată se mai poate folosi în spălături ale cavității bucale, auriculare și nazale. 1.3.2.5. Acizii Acidul boric este un antiseptic bacteriostatic folosit în chirurgie, urologie și oftalmologie. Sub formă de pulbere mai este utilizat pentru tratarea plăgilor infectate cu bacil piocianic. 1.3.2.6. Alcoolii Alcoolul etilic rectificat 70 grade este folosit pe scară largă ca antiseptic de suprafață datorită penetrabilității deosebite în structurile anexe ale pielii. Nu este indicat în plăgi datorită acțiunii caustice pe
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
este utilizat pentru tratarea plăgilor infectate cu bacil piocianic. 1.3.2.6. Alcoolii Alcoolul etilic rectificat 70 grade este folosit pe scară largă ca antiseptic de suprafață datorită penetrabilității deosebite în structurile anexe ale pielii. Nu este indicat în plăgi datorită acțiunii caustice pe care o are și potențialului de a precipita proteinele în plagă, favorizând astfel proliferarea bacteriilor. Diluat 50-70% și amestecat cu alcool metilic și un colorant (alcoolul denaturat) este folosit în aseptizarea tegumentului și dezinfecția instrumentelor. Alcoolul
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
etilic rectificat 70 grade este folosit pe scară largă ca antiseptic de suprafață datorită penetrabilității deosebite în structurile anexe ale pielii. Nu este indicat în plăgi datorită acțiunii caustice pe care o are și potențialului de a precipita proteinele în plagă, favorizând astfel proliferarea bacteriilor. Diluat 50-70% și amestecat cu alcool metilic și un colorant (alcoolul denaturat) este folosit în aseptizarea tegumentului și dezinfecția instrumentelor. Alcoolul isopropilic și diclorbenzil-alcoolul se folosesc în diverse amestecuri la prepararea unor soluții antiseptice foarte eficace
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
reprezentanți mai cunoscuți Cetazolina (Bromocet®) și Clorura de benzalconiu. Sunt antiseptice citofilactice cu puternică acțiune tensioactivă și efect bactericid remarcabil. Bromocetul se folosește în soluție hidroalcoolică 10-20% ca dezinfectant pentru instrumentarul chirurgical. În soluție 1% se folosește ca antiseptic pentru plăgile supurate și mai ales în tratamentul arsurilor dar și pentru aseptizarea mâinilor. 1.3.2.9. Substanțele tensioactive de sinteză Sunt ultimele intrate în arsenalul antisepticelor folosite în practica chirurgicală, dar sunt considerate dintre cele mai valoroase. Ca structură prezintă
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este conferit atât de tipul traumatismului cât și de eventuale erori în terapia acestora: Tipul traumatismului inițial este variabil: plăgi: minore (după grataj, înțepături, escoriații, manichiură de obicei neglijate) și majore (contuze, cu distrucții tisulare importante care pot interesa toate planurile, cu contaminare masivă de la început); contuzii, cu dilacerări și hematoame subcutanate sau subunghiale care se pot suprainfecta; arsuri de
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
subcutanate sau subunghiale care se pot suprainfecta; arsuri de diverse etiologii, profunde și cu potențial de epitelizare scăzut. în tratamentul traumatismelor mâinii se pot produce următoarele erori: toaletă chirurgicală primară incorectă sau incompletă; folosirea excesivă a pulberilor de antibiotice în plagă conduce la formarea de cruste sub care se poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
în tratamentul traumatismelor mâinii se pot produce următoarele erori: toaletă chirurgicală primară incorectă sau incompletă; folosirea excesivă a pulberilor de antibiotice în plagă conduce la formarea de cruste sub care se poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
către osteită falangiană; comunicările dintre diversele regiuni ale mâinii explică posibilitățile de propagare a infecției, uneori aceasta ajungând până la antebraț. b. Prezența tarelor asociate constituie factori favorizanți care uneori capătă o importanță deosebită: diabetul zaharat favorizează instalarea infecției, iar vindecarea plăgilor este dificilă la acești bolnavi; alcoolismul cronic intervine prin scăderea generală a rezistenței organismului, deficitele metabolice și modificările polinevritice de la nivelul extremităților c. Tratamente și afecțiuni imunosupresante: SIDA, cancerul etc. d. Gradul de contaminare a tegumentelor în momentul traumatismului influențează
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
generală a rezistenței organismului, deficitele metabolice și modificările polinevritice de la nivelul extremităților c. Tratamente și afecțiuni imunosupresante: SIDA, cancerul etc. d. Gradul de contaminare a tegumentelor în momentul traumatismului influențează direct instalarea și severitatea infecției. Au potențial mare de infectare plăgile cu conținut teluric (anaerobi), precum și altele cum ar fi: accidente casnice, de laborator, înțepături cu oase de pește, spini, mușcături cu inoculare de salivă umană sau animală. De asemenea, s-a constatat o creștere a incidenței unor infecții foarte severe
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
De asemenea, s-a constatat o creștere a incidenței unor infecții foarte severe ale mâinii și degetelor apărute la cultivatorii de plante folosite la obținerea drogurilor [3].Un potențial mai redus de evoluție spre infecție se pare că-l au plăgile survenite pe tegumente murdare de var, tencuieli, uleiuri [1]. 10.1.3. ANATOMIE PATOLOGICA În ordine descrescândă a frecvenței, localizarea infecțiilor este [1]: ultima falangă, mai ales al nivelul pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Este o colecție purulentă dezvoltată între derm și epiderm, acesta din urmă fiind decolat; rezultatul este o flictenă care prezintă în jur un halou congestiv. Poate apărea pe orice regiune digitală, pe fața dorsală sau volară, ca urmare a unor plăgi înțepate (Fig.10.3). Tratamentul constă în excizia flictenei, ocazie cu care se poate evidenția un abces în „buton de cămașă” (flictena fiind doar porțiunea superficială care comunică printr-un orificiu mic cu o zonă de necroză profundă care impune
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
situațiile în care la examenul radiologic se constată dispariția cvasitotală a structurii osoase, singura soluție terapeutică este amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu de vecinătate: deformarea regiunii
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
un tratament adjuvant. Excepție fac anumite forme de tuberculoză viscerală în care chirurgia tentează radicalitatea. Tratamentul chirurgical al abcesului rece dacă acesta este nefistulizat, limitat de exemplu la un ganglion, el va putea fi excizat în totalitate, în țesut sănătos, plaga operatorie suturându-se per primam. Dacă abcesul este fistulizat sau pe punctul de a fistuliza, asociat terapeuticii medicale se va proceda la instilarea de tuberculostatice în cavitatea abcesului: SM, HIN sau PAS. În abcesele voluminoase care nu răspund la tratamentul
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
prin erori de diagnostic, datorită aspectului tumoral al gomei în faza terțiară a bolii. 7.3.1. ETIOLOGIE Sifilisul este o afecțiune infecțioasă, cu transmitere veneriană, rar ereditară și extrem de rară prin transfuzie de sânge sau contaminare directă a unei plăgi. Agentul etiologic este reprezentat de Treponema pallidum, descrisă de Schaudinn și Hoffman. Acest spiril lung de 6-14µ și efilat la extremități, poate fi examinat în stare proaspătă, prin examenul direct, pe lamă, a unei picături din serozitatea unui șancru la
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
gesturi minore ca: incizii, chiuretaje, debridări, în asociere cu tratamentul medical. 7.4.2.2. Maduromicoza (piciorul de madura): Etiologie: Este o afecțiune frecventă în țările tropicale sau în regiunile unde încălțămintea este rar folosită. Inocularea se face la nivelul plăgilor cutanate ale picioarelor, produse prin așchii de lemn, spini, sau orice alt corp traumatizant. După o perioadă de latență care se poate întinde de la câteva luni la câțiva ani, încep să apară primele simptome de boală. Simptomatologie: Simptomele apar la
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
diferențial cu alte afecțiuni cum ar fi: tuberculoza, sifilisul și alte paramicetoame al căror puroi nu conține grunji. Tratamentul medical respectă aceleași principii ca în celelalte micoze. Tratamentul chirurgical se poate impune în diferite etape pe parcursul bolii, prin: realizarea toaletei plăgilor plantare, extragerea corpilor străini plantari. În situații grave, cu deformări profunde ale anatomiei și funcției piciorului se poate ajunge până la amputație. 7.5. BOTRIOMICOMUL Reprezintă o formațiune tumorală de dimensiuni mici, rar depășind mărimea unei alune, dezvoltată pe o plagă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
plăgilor plantare, extragerea corpilor străini plantari. În situații grave, cu deformări profunde ale anatomiei și funcției piciorului se poate ajunge până la amputație. 7.5. BOTRIOMICOMUL Reprezintă o formațiune tumorală de dimensiuni mici, rar depășind mărimea unei alune, dezvoltată pe o plagă minim contaminată septic și care nu are tendința la cicatrizare. Poncet și Dor l-au descris pentru prima dată, ca o masă tumorală muriformă, de culoare roșie, ulcerată și acoperită de o crustă care sângeră ușor. Tumora se dezvoltă rapid
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
ușor. Tumora este localizată cel mai adesea la nivelul degetelor, palmei și în mod excepțional la nivelul porțiunii mijlocii a buzei inferioare. Denumirea de botriomicom provine de la asemănarea sa cu o formațiune tumorală de etiologie micotică, dezvoltată la cai pe plăgile de castrare contaminate cu botriomices. La om, din punct de vedere anatomopatologic și microbiologic, specificitatea acestui așa-zis botriomicom este contestată. Astfel, histologic el este asemănător cu un burjon cărnos dar cu aspecte de hipervascularizație și prezența din abundență a
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
populația lucrativă de vârstă adultă [15]. Multe cazuri apar primăvara și vara la lucrătorii agricoli. De asemenea, se constată o incidență crescută la toxicomanii ce folosesc droguri injectabile. Rata mortalității se situează între 25-85%. 9.1.2. CAI DE INFECTIE Plăgile mai ales cele contaminate cu pământ și bălegar (bacilul fiind prezent în flora intestinală a calului); Catgut preparat din intestin de oaie incorect sterilizat, producând tetanosul plăgii operatorii; Cordonul ombilical infectat după ligatură și secțiune, producând tetanosul nou-născuților; Tetanosul idiopatic
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
injectabile. Rata mortalității se situează între 25-85%. 9.1.2. CAI DE INFECTIE Plăgile mai ales cele contaminate cu pământ și bălegar (bacilul fiind prezent în flora intestinală a calului); Catgut preparat din intestin de oaie incorect sterilizat, producând tetanosul plăgii operatorii; Cordonul ombilical infectat după ligatură și secțiune, producând tetanosul nou-născuților; Tetanosul idiopatic fără prezența unei plăgi ca poartă de intrare (aceasta a fost minoră sau neglijată) [13]; Tetanosul post-abortum sau post-partum poarta de intrare fiind cea uterină, mai ales
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]