3,039 matches
-
să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind în câțiva ani, deținătorul unei însemnate părți din proprietatea obștească
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (70): CE A MAI FĂCUT SIMONA ? Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1284 din 07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Am fost plecat câteva zile pe plaiuri nemețene. La întoarcere, citesc, pe FB, interpelarea unui prieten, becher de la Ploiești: „La a câta berică erați la finalul setului al doilea, dle profesor, dacă nu-s indiscret, he, he, he?” E vorba de meciul Simonei cu Sabine Lisicki din
TABLETA DE WEEKEND (70): CE A MAI FĂCUT SIMONA ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371031_a_372360]
-
mai mari emoții le-a avut în turneele din patria istorică. Îl însoțește cu recitaluri de nai pe dr. Vasile Șoimaru, autorul albumului „Românii din jurul României” (în două volume), prin mai multe județe le Țării, fascinat de frumusețile și miracolele plaiurilor românești. În toamnă, admiratorii și fanii sunt așteptați la lansarea monografiei „Păstorul solist sau naiul lui Vasile Iovu”, autor Rodica Iuncu. Profesor universitar, Artist al Poporului din R. Moldova (2000), deținător al Ordinului Republicii și al Ordinului „Meritul cultural” în
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > PARODIA MIORIȚEI Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Parodia Mioriței Pe un picior de plai pe-o gură de răi Au venit ciobănii cu protest sârmanii Să ceară dreptate la ce-l care-o-mparte Dar e ocupat și-nchis în palat . Șapte ore au stat bieții și-au scandat Până a iesit o “doamnă
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
aprilie 16, Sala Senatului României: „Întâlnirea mea cu spiritualitatea română“ - Discurs cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa al Universității din București. (Publicat sub titlul „Personalitatea mea este și va rămâne marcată, până la sfârșitul vieții mele, de cultura acestor plaiuri“. În : George Guțu, Doina Sandu (Hrsg.): „Zur Geschichte der Germanistik in Rumänien (II). Der Bukarester Germanistiklehrstuhl“, Editura Universității din București; Recurs la romanitatea în opera unui neamț (Gedanken über die Rumänität in den Texten eines Deutschen; Essay), George Guțu, in
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
prin lumea largă; rădăcinile mele sunt și rămân înfipte în meleagurile de la nord și de la sud de Carpați, de la Dunăre, Marea Neagră și din Moldova. Personalitatea mea este și va rămâne marcată, până la sfârșitul vieții mele, de amprenta culturală a acestor plaiuri. Vreau să precizez, că mi-am dat seama de acest lucru abia când eram deja departe de România și că, pe măsură ce înaintez în vârstă, devin tot mai conștient de aceasta. Ceea ce nu schimbă cu nimic faptul că, prin naștere, prin
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
și peisajele ei.”/.../ (Hans Bergel, Întâlnirea mea cu spiritualitatea română. Discurs cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa al Universității din București. (Publicat sub titlul „Personalitatea mea este și va rămâne marcată, până la sfârșitul vieții mele, de cultura acestor plaiuri“. În : George Guțu, Doina Sandu (Hrsg.): „Zur Geschichte der Germanistik in Rumänien (II). Der Bukarester Germanistiklehrstuhl“. Editura Universității din București, Bukarest 2005, p. 281-284). Ca atare, dragi prieteni, colegi și confrați de-o simțire, acesta este OMUL -de înaltă ținută
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
foarte important ca elevii, de la o vârstă cât mai fragedă, să înceapă să cunoască atât istoria religiei creștine cât și istoria locului în care s-a născut, fiindcă numai prin aceasta elevii își vor forma o cultură sănătoasă, dragoste față de plaiul natal, patrie.. . și toate acestea depind de măiestria preotului, cum îi insuflă aceasta, cum îi trezește interesul. O vorbă veche românească spune: „Cum îi creștem, așa îi avem”. Această axiomă se referă la educația și formarea obiceiurilor sănătoase pentru copiii
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
nostru de a-i cunoaște mai de aproape și mai adevărat pe artiștii Traian și Valeria Ilea, mai cu seamă că întâlnim în persoanele lor doi cântăreți de muzică populară cu o conversație necrezut de caldă, naturală, omenoasă. Din ce plaiuri de patrie și-a sorbit sevele spiritului dovedite a fi aliajul primordial al zidirii unice pentru fiecare artist unit în aproape toate cazurile cu particularitățile locale ale așezării natale, Traian Ilea? Sunt născut pe 8 octombrie 1959, la poalele munților
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
să-l susținem. Așa că n-are decât să și-l caute și adjudece singur printre ceilalți ce nu au trecut ciobănesc și miros de stână, ca noi românii. Mie nu mi-e rușine că mă trag din ciobani, eu iubesc plaiul mioritic cu majoritatea oamenilor lui așa cum sunt. Și-i dau o bere de drum bun, fiindcă tot dă din copite că are să plece din stâna noastră, în alte părți, unde sunt sălașe mai luxoase, cu aer condiționat și trotuare spălate
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
iei de la ai tăi o amintire. Ce-ți dorești? - Dacă-mi este îngăduit, parfumul florilor de tei. - Prea bine! Din acea zi, parfumul se răspândi în Rai, spre fericirea tuturor. Și, tot de atunci, pe pământ, când înfloresc teii pe plaiurile natale ale Marelui Poet, oamenii spun încântați că miroase ca-n Rai - a parfum de Eminescu! Referință Bibliografică: PARFUM DE EMINESCU / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PARFUM DE EMINESCU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369955_a_371284]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ajuns pe pisc Ajuns pe pisc nu pot să mai cobor și-a început de șes să-mi fie dor, să mângâi flori și să alerg pe plaiuri de-al căror farmec iarăși să mă-ncânt, să mă întrec cu păsările-n cânt cu glasurile prefăcute-n naiuri. Ajuns pe pisc m-am bucurat puțin privind vrăjit al cerului senin și zările ce au rămas departe, dar este
AJUNS PE PISC ÎŢI MULŢUMESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370334_a_371663]
-
vorbele și trăirile sale: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi. Doar Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele ca Adevărul să fie scos din apele murdare în
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
Scânteia divină ce-o porți în sine Coboară prin tata și mama, verbine De aceea limba mamei, limba de rai E pentru fiecare împărătescă -n grai. Înțelepciunea , tăcerea, plata răbdării Pe înățimi de sunet din cântecul mării Le asculți, iar Plaiul Muntelui îți va da Trâmbițată de vânt, biruința și gloria. În țara părinților, cu legende și mituri Cu mânăstiri și mulțime de schituri Găsești cărarea ce sigur te conduce Spre Poarta Paradisului, prin Cruce. ------------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 30 August 2014
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu le mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
le mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de Mușatini. Când limba românească-i umilită Pe daco-getic, aspru plai străbun, Noi vom cânta mereu Hora Unirii, Vom aștepta să vină Ceasul Bun. Nu ne mai amăgiți cu baliverne, Nu vrem poduri de flori... Unire vrem! Astăzi ne este scris, prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DOR DE ȚARĂ Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Românie, țară dragă, plai de cântec și visare, Am plecat în lumea largă, te-am lăsat în urmă tare, Am căutat o viață nouă și o pâine îndulcită, Dar mă simt ca rupt în două, ca o casă părăsită, Românie, țară mamă, leagănul prunciei
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
de lumină Străbătută de tainice zămisliri Nu sunt doar munții aceștia Martirizați sub destinul înălțimilor Nici neliniștea apelor Răsfrântă peste ecourile triumfale Sau miracolul săpat În tainice, foșnitoare păduri Nici doar cerul ocrotit De izvorul seninului Ci mai este și plaiul Pe care Tâmpla vremii l-a vrut leagăn Nemuririi lui Decebal Și bulgărele acela Din cremene Înfirbântat cu ideal Sub însemnele tăriei Purtat de Bălcescu la Palermo Și gândul stăpânitor peste mâna ce cioplea La Paris Coloana infinitului, purtată în
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]
-
blestemată Condamnați la moarte - orbiți de lumină Mareșalul cu ai săi, din oastea creștină. Mândri, tineri ofițeri din garda regală Ce-au purtat pe front drapelul cu fală Apoi cu partizanii in munți, pe coclauri Seamănau speranță prin luptă, pe plaiuri. Scoși pe rând din carceri de la întuneric Sub soare de iunie, dezmierdând feeric, Demni înfruntă moartea - eroi adevărați Sub ochii înlăcrimați ai foștilor soldați. Unde erau piersici? Azi e mare bozul Miroase a moarte , auzul și văzul Sunt învăluite sumbru
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
fel este aspru interpelat și cel care consimte să uite propria sa limbă română, vorbind doar limba cea impusă de asupritor. Dau citire poeziei ,, Nefericitului călău”. Vedem în altă poezie intitulată ,,Au vrut”, tragedia unor români scoși cu forța din plaiul în care s-au născut. Aci se amintește mult acuzator exilul crud impus de comuniști, răpirea proprietății celui exilat, impunerea steagului roșu, distrugerea personalității românului din Basarabia și a neutralizării culturii române din acest teritoriu. Arta , talentul poetei constă în
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
trist” ,,Balada sorții” este o alegorie. Ființele umane sunt legate de locul nașterii lor, precum păsările călătoare. Dorul de cuib le readuce de peste mări și țări, chiar cu sacrificiul vieții. Se întrevede cât de mult sufere o persoană smulsă din plaiul ei natal. ;;Balada sorții” Într-o poezie plină de sensibilitate, spusă în versuri pline de iubire, poeta adresează o întrebare lui Dumnezeu, despre mama sa plecată la El. Poezie emoționantă prin formulările pline de iubire adresate indirect mamei. Este subiectul
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe date autoreferențiale[...]este un gest de reverență firesc”, comuna natală și locuitorii ei fiind surprinși într-o „frescă veritabilă a începutului de secol XX”. În desele reveniri pe plaiurile natale are posibilitatea de a constata că și aici există „o emulație intelectuală[...]o activitate plină de însuflețire[...]care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii române”, că „se scrie mult[...]din dorința de a îmbrăca gândurile și
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
ȘI PRĂJITURI DE LA MAMA ȘI BUNICA”, Editura Curtea Veche, București; 2003: „VACANTE, VACANTE”, Editura Curtea Veche, București; „VACANȚE-ANGLIA, VACANȚE-ITALIA”, „VACANTE- GRECIA”, „VACANȚE-ISRAEL”, „VACANȚE-SPANIA”; „SĂNĂTATE ȘI FRUMUSEȚE”, Editura ANAMAROL, București; 2004: „VACANTE, VACANȚE-DRUMURI PRINTRE AMINTIRI” vol. I și ÎI, „VACANTE, VACANȚE-ROMÂNIE, PLAI DE DOR”; „PRĂJITURI ȘI SFATURI DE LA MAMA ȘI BUNICA” ediția a doua, „GLASUL INIMII” român, „TIMPUL JUDECA ȘI PLĂTEȘTE” român, Editura ANMAROL, București; 2005: „MÂNA DESTINULUI” român, „MIRACOLUL VIEȚII” român, „ETERNĂ POVESTE” român, „O UMBRĂ DIN TRECUT” român; „IEFTIN ȘI
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
2008: „VOI TRĂI...CLIPĂ” poezii, „REGASIRE” poezii ediție bilingva română-maghiară, Editura ANAMAROL, București. 2009: „ALFABETUL POVEȘTILOR”; „AUTOPORTRAIT” poezii limba franceză, „DAR” poezii, „LUCKY” român, Editura ANAMAROL, București. 2010: „CU IN-CE-TI-NI-TO-RUL” poezii; poezii pentru copii: „ALFABETUL POEZIILOR”, „NUMĂRĂM ȘI POEZII ÎNVĂȚĂM”, „PLAI DE DOR”, „PRIETENIA”; „AUTOPORTRET-SELBSTPORTRÄT” poezii ediție bilingva română-germană; CLIPA-THE MOMENT poezii ediție bilingva română-engleză; “AUTOPORTRET-AUTOPORTRAIT” poezii ediție bilingva română - franceză; CÂT MAI E VREME- ? CUÁNTO TIEMPO QUEDA? poezii ediție bilingva română-spaniolă, Editura ANAMAROL, București. 2011: „CLIPĂ / ÎL MOMENTO” poezii ediție
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
pe la trup. Mi-au sunat bine, sensibilele: “Clipă”, “Iarbă”, O îmbràțișez pe poeta și o re-salut pe editoarea mea preferată. Paul GOMA, Paris, 2007 În raport cu proza realistă și cu poezia de notație, "reportajele eseistice" ale Rodicăi Elenă Lupu (din "Românie, plai de dor" (2004), mai cu seamă) interesează prin îndepărtarea de un canon și o neobișnuită "vorbire în două limbi" sufletești. Impresia este în afară de comun. Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o fericire a diversității ei fiind evident că
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]