1,860 matches
-
întunecat al sărăciei și exasperării: Notele zilnice se deschid, în 1927, cu gândul obsedant al sinuciderii („De altminteri, convingerea mea ultimă e că în anul 1928 nu voi mai intra. Sinuciderea trebuie să-mi vie din ascendență”), umbră care va plana asupra conștiinței scriitorului până dincolo de 1932 - când sunt dezvăluite, în paginile „României literare”, identitatea fictivă a „doamnei T.” și iminenta publicare a unui nou roman. An de an, ingratitudinea plată a autorităților - îi este refuzată angajarea la stat până și
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Convorbiri literare” ș.a. Traduce acum, probabil mai mult din necesități pecuniare, două romane - Regina Cristina de Philip Lindsay și Kitty de Rosamond Marshall -, precum și o piesă pusă în scenă în 1947 - 3 la purtare de P. Laurent. Curând, asupra lui planând acuzații de „naționalism”, activitatea sa publicistică încetează cu totul. Ar fi scris totuși, în 1948, un roman, intitulat Copiii sergentului. Postum, în 1974, i se editează volumul Umbre și lespezi, cu o secțiune de inedite. Prima plachetă a lui P.
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Implicându-se într-o anchetă, nu o face decât pentru a-și dovedi forța, invulnerabilitatea. „Puștiul” delincvent nu are voie să îl înșele, să-i strice planurile, concediul, încrederea în sine. Hristea vrea să îl determine pe tânărul asupra căruia planează suspiciunile anchetei să-și recunoască vinovăția, oferindu-i în schimb eliberarea, numai că puștiul este un pur, asemenea lui Petran din Ultimii, aproape un sinucigaș în hotărârea inflexibilă de a nu se abate de la propriul adevăr. Violența doctorului este răzbunată
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
ea le-ar fi cerut s-o ajute; dar la praznicul de înmormîntare, dau buzna cu atîta pioșenie! O, cumplită lăcomie vulturească a lumii, de care nu scapă nici măcar puternica balenă! Dar încă nu s-a isprăvit. Deasupra cadavrului pîngărit planează duhul său răzbunător, care-i supraviețuiește și care bagă groaza în cei ce se-apropie de el. Cînd namila albă e reperată de vreun sfielnic vas de război sau de vreun neajutorat vas de explorare, de la o distanță ce ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
agățat de palancul ce se legăna ca un pendul, iar nefericitul de Tashtego, îngropat de viu, se ducea la fund! Dar abia se spulberase ceața aceea orbitoare, cînd un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu văzut planînd o clipă deasupra parapetului. în clipa următoare, un plescăit puternic vesti că bravul meu Queequeg se aruncase în mare, pentru a veni în ajutorul înecatului. Marinarii se repeziră buluc la parapet și ochii tuturor se ațintiră asupra apei, urmărindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alt pericol. într-adevăr, am putut vedea în urma vasului un semicerc simetric cu acela din fața noastră și alcătuit parcă din mănunchiuri răzlețe de aburi albicioși, ce se ridicau și cădeau oarecum la fel cu jeturile balenelor, numai că, în loc să dispară, planau necontenit. îndreptîndu-și luneta într-acolo, Ahab se răsuci brusc pe pivotul lui și striga: Ă Sus pe catarge! Pregătiți repede mandare și găleți, ca să stropiți pînzele! Malaiezii sînt pe urmele noastre! Ca și cum ar fi stat prea mult la pîndă înapoia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la oarecare distanță, ni se înfățișă o corabie, ale cărei pînze strînse arătau că lîngă bordul ei se afla o balenă. Apropiindu-ne, am văzut că nava străină arbora culorile franceze, iar după norul de vulturi ce se roteau și planau în juru-i, era limpede că balena de lîngă corabie trebuie să fie ceea ce vînătorii numesc o „balenă crăpată“, adică una care a murit pe mare, fără să fi fost lovită și care plutește astfel, ca o epavă fără proprietar. Vă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înmlădiere atît de bizară și părea veșnic scuturat de un tremur atît de straniu, încît oamenii începuseră să se întrebe dacă era o făptură muritoare sau doar o umbră tremurătoare aruncată pe punte de trupul nevăzut al cuiva. Umbra aceea plana necontenit acolo; nici măcar noaptea nu-l vedeai coborînd în cală sau dormind. Stătea ore-n șir pe punte, fără să se așeze sau să se rezeme de ceva, iar ochii lui galbeni, dar uimitor de vioi, păreau a spune: „Noi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bastonului de pavilion ce se ridică din coca vopsită a unei nave, coada lungă, dar ruptă a unei lăncii de curînd înfiptă acolo; din cînd în cînd, poposea pe acest stîlp cîte o pasăre din norul acelor zburătoare tăcute, care planau ca un baldachin deasupra monstrului: se oprea acolo și se legăna, desfășurîndu-și ca pe-o flamură lungile pene ale cozii. Balena părea însuflețită de o bucurie calmă, bucuria adîncă a unui corp uriaș care se odihnește în plină mișcare. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apă și, o clipă, întreagă această făptură marmoreană se arcui în văzduh, întocmai ca podul natural din Virginia; apoi, fluturîndu-și amenințător coada în aer, magnificul zeu se arătă în toată spendoarea lui, înainte de a se scufunda în adâncuri, făcîndu-se nevăzut. Planînd deasupra locului unde plonjase și atingînd apa cu aripile lor, păsările acvatice zăboviră un timp peste vîltoarea stîrnită de balenă. Cu babaicile în cumpănire, cu vîslele scurte lăsate în jos și cu pînzele în voia vîntului, cele trei ambarcațiuni pluteau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
țîșni cu putere din mare, apoi căzu chiar lîngă mine. Agățat de sicriul acela, am plutit o zi și o noapte pe oceanul catifelat ca un giulgiu. Rechinii lunecau, pașnici, de parcă-ar fi avut boturile ferecate cu lacăte; șoimii sălbatici planau deasupra mea cu pliscurile băgate în teci. A doua zi, am zărit o pînză, care s-a tot apropiat, pînă m-a pescuit din apă. Era corabia Rahila, cea veșnic rătăcitoare: întorcîndu-se din drum ca să-și caute copiii pierduți, găsea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
așa-numitele finaluri-capcană (trick-endings) sau povestiri în cerc închis (closed circle), unde deznodământul nu decurge din logica povestirii, ci din dorința autorului de a-l lua prin surprindere pe cititor: făptașul e, în acest tip de romane, cel asupra căruia planează cele mai mici suspiciuni. Dezavantajul este că astfel de trucuri nu conving pe nimeni. Dar și mai puțin recomandabil e, în viziunea lui Chandler, un scenariu precum cel al Crimei din Orient Expres. În ciuda ingeniozității autoarei, construcția se acoperă de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
până aproape de final drept suspecta numărul unu în comiterea a diferite infracțiuni, Betty se dovedește victima unor circumstanțe împotriva cărora nu poate face nimic. E necesară intervenția providențială a lui Marlowe pentru ca adevărul să fie restabilit. Un adevăr asupra căruia planează, totuși, câteva semne de întrebare. Comportamentul lui Betty nu e nici pe departe cel al unei inocente. Ușurința cu care cedează bărbaților întâlniți (Mitchell, Brandon și Marlowe însuși) ne-o arată capabilă de orice. Încearcă să-l mituiască pe Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
s-a răspuns că lui Țurcanu îi vine să plângă când se gândește ce a făcut la Pitești 1 și că autoritățile au considerat acțiunea lui drept o răzbunare pe legionarii care l-au trimis în închisoare. Sesizând pericolul ce plana asupra lui, Pătrășcanu a dat vina pe Nemeș, care îi citase argumente ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
însele prin provocarea de panică etc. În încheiere, o precizare absolut necesară: lucrarea de față nu se adresează specialiștilor, ci marelui public, având un caracter de informare și atenționare, spre a evita - pe cât posibil - riscul cel de toate zilele, care planează asupra noastră, datorită tulburării “măruntaielor” pământului, care produce tot mai multe și mai dese cutremure mari în întreaga lume. CUTREMURELE DE PĂMÂNT ȘI SEMNELE CEREȘTI În concepția populară, spontaneitatea cutremurelor de pământ, rapiditatea cu care se propagă undele sale de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
pentru a reprezenta și a face elogiul grației feminine. Puiul de căprioară, reia cu o mai mare intensitate semnificațiile de vulnerabilitate și inocență atribuite căprioarei. Pradă ușoară pentru vânător, el este o mărturie pentru situația precară sau pentru amenințarea ce planează asupra subiectului. Gazela, cerbul și, într-o mai mică măsură, antilopa posedă și ele semnificațiile simbolice ale căprioarei. Bou Contrar altor animale, și mai ales taurului, boul, departe de a reprezenta lăsarea în voia simțurilor, simbolizează dominarea pulsiunilor. Dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
infantil și la autoritatea parentală sau are o dimensiune sexuală, bătaia la fund constituind pentru unii o puternică forță erogenă. Pușcă, pistol Totul depinde de cine ține arma. Dacă cel ce visează este țintit, pușca sau pistolul reprezintă amenințarea ce planează asupra lui. Este supus unor presiuni, este redus la neputință (vezi Agresiune). În schimb, dacă el este cel care ține revolverul, visul evocă faptul că alegerile ori atitudinile sale pot fi interpretate ca agresive de către cei din jur. Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Încalcă. De fapt, În final, totul se reduce la a opta Între Bine și Rău. Orice acțiune este urmată de o sancțiune a supraeului. Acțiunile pozitive, Binele, reprezintă „succese”, pe când acțiunile negative, Răul, reprezintă „eșecuri”. În ambele cazuri, responsabilitatea morală planează asupra rezultatelor acțiunilor mele. Binele Îmi va da mulțumire și sentimentul acțiunii ca datorie Împlinită din punct de vedere moral. Răul Însă, dimpotrivă, va duce la nemulțumire, la sentimentul de vinovăție și la cel de neîmplinire a datoriei mele din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vibrații, petrisaj, efectuate pe zonele de inserție tendinoasă și ligamentară; d) tehnica masajului transversal va fi utilizată cu predilecție pentru structurile ligamentare dureroase; e) ședința de masaj se încheie prin întinderi globale ale membrului inferior (efect sedativ deosebit de agreabil). COXA PLANA (latinism) - Necroza capului femural care se manifestă prin dureri, șchiopătare și o limitare semnificativă a mișcărilor. Afectează îndeosebi băieții cu vârste între 4 și 10 ani. După vindecare, capul femural rămâne adeseori aplatizat (în formă de „tampon de vagon”), dar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
țin coapsele în flexie și abducție. După opt luni: extensia continuă în abducție progresivă, la care se adaugă spre sfârșit rotația mediană. Tratamentul chirurgical este orientat spre: osteotomia de varizare, în coxa valga cu cotil normal; osteotomia pelvisului, în coxa plana sau insuficiența sprâncenei acetabulare; acetabuloplastia, în cazurile de cotil format, dar cu sprânceana slab dezvoltată. M MACROBRAHIE (< fr. macrobrachie, cf. gr. makros - mare, lat. brachium - braț) - Dezvoltarea excesivă a brațelor; persoana are membrele superioare mai dezvoltate, creându-se o disproporție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un uruit de betonieră iar, noaptea, aureola becurilor, iată tot ce se oferea curiozității vecinilor de deasupra maidanului. în raza vederii lor nu se legăna decât un scripete iar sus, sub cer, ca niște grațioase aeroplane de hârtie, pluteau zboruri planate de porumbei. Când primăvara s-a sfârșit, în buza râpii, roșii, s-au ivit niște ziduri de cărămidă. De atunci, de la fereastra casei cu grădina mărginită de salcâmi, se putea privi minunea subtilă a muncii. întocmai unui mușuroi de cârtiță
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
femeie atârna un tablou. ― Eu sunt sora Wanda, spuse femeia fără să se Întoarcă. Comandanta Supremă la Templul Nr. 1. Purta un chador cu totul diferit, cu vipușcă și cu epoleți. Tabloul pe care-l atârna Înfățișa o farfurie zburătoare planând deasupra New York-ului. Din ea izbucneau raze. ― Venit pentru slujbă? ― Da. Sunt mătăsar. Am multă experiență. Știu să produc mătasea, să fac crescătoria de viermi, să țes... Sora Wanda se răsuci În loc. Îi scrută chipul Desdemonei. ― Avem o problemă. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
său cufundat În lumina de la birou, proiectându-și În afară buza de jos, umedă, și explorând o limbă moartă. În ciuda caracterului lor secret, ca În Războiul Rece, fragmente de informații mai ajungeau și la noi, copiii. Amenințarea din ce În ce mai mare care plana asupra situației noastre financiare se făcea cunoscută sub forma unui rid adânc, apărut ca un fulger Între sprâncenele mamei mele de câte ori ceream ceva scump prin magazinele de jucării. Carnea Începuse să apară mai rar pe masa noastră. Milton raționaliza curentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Încinse - se derulau fără ca el să le conștientizeze oficial. Și nu era singurul din generația lui care se comporta așa. Existau o mulțime de părinți care țipau când le era teamă sau care Își certau copiii ca să abată vina ce plana asupra lor. Se prea poate ca asemenea calități să fi fost indispensabile pentru generația care a câștigat războiul. Lipsa introspecției era bună pentru susținerea curajului, dar În ultimele luni și săptămâni Îi făcuse rău lui Milton. De când dispărusem eu, Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
asupra cezarilor, să-l judece zeii! Fulcinius simte cum îi fuge pământul de sub picioare. Face cu ochii turul amorașilor zugrăviți pe pereți. Izolați, sau câte doi pe panou. Cei mai mulți, liberi de orice ataș terestru și de orice suport, zboară ori planează prin spațiu. În alte condiții ar fi apreciat finețea și măiestria urmelor de pensulă. Acum însă, capul i s-a golit de orice frântură de gând coerent. Se lasă tăcerea. După un timp, împăratul adaugă cu un oftat: — Eu nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]