2,526 matches
-
dă totodată acestei discipline puterea sa explicativă. O altă premisă privește logica tuturor științelor și se desfășoară în două etape. Mai întâi propunem lumii anumite afirmații și apoi aplicăm convențiile, pentru a permite lumii să răspundă dacă afirmațiile noastre sunt plauzibile, sau nu. Știința se compune astfel, atât din modelare, cât și din testare, acestea fiind două activități la fel de necesare, chiar dacă diferite. Faptele fără teorie sunt oarbe, teoria fără fapte este goală. Dar această argumentație merge mai departe: înțelegerea se desfășoară
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
susținut că o aserțiune oarecare referitoare la relațiile umane nu poate fi acceptată doar pe baza unei asocieri statistice. Trebuie să existe o premisă practică ce decurge din aceasta astfel încât comportamentul în studiu să aibă sens, să constituie o reacție plauzibilă a unor indivizi umani care acționează în condiții specifice. Ba mai mult, am susținut că ar fi un lucru bun dacă am putea elabora o știință socială care să se constituie pornind de la micro-fundațiile alegerilor umane; în acest scop am
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
găsirii de teorii alternative. În plus, meșteșugul cercetării implică mai mult decât simpla obținere a unui rezultat ce poate fi susținut. Scopul este să se ajungă la rezultat bine, adică folosindu-se modelele cele mai elegante și testările cele mai plauzibile care pot fi găsite. Adesea, cercetătorul repetă studiile de câteva ori, folosind de fiecare dată specificări de modele diferite, precum și modele de testare diferite, pur și simplu spre a-și demonstra sieși din nou și din nou că argumentația sa
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și justificate în lucrarea pe care acesta o prezintă. Lumea nu ne vorbește niciodată în mod direct; nu ne spune nici ce, nici cum să studiem. Cunoașterea ni se dezvăluie doar în măsura în care reprezentările abstracte pe care le propunem se dovedesc plauzibile, sau implauzibile în raport cu strategia de cercetare pe care o aplicăm. Un design riguros al cercetării poate reduce gama de influențe și de erori sistematice. Convențiile testării științifice ne ajută să dezvoltăm credibilitatea și validitatea rezultatelor noastre. Buna credință ne cere
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ideii sale - că electronul se comportă fundamental că o undă și că aspectul de particulă apare numai în animite condiții. Dar s-a dovedit că nu era așa. Analizând ecuațiile lui Schrödinger, Born a inteles ca o explicație mult mai plauzibilă o constituia reprezentarea că „undă de probabilitate”. Electronul nu este nici o simplă particulă care poate fi localizată precis în spațiul tridimensional și nici o undă tridimensională. În consecință, rezultatele corecte ale problemelor din fizica cuantică trebuia să incorporeze această,noțiune statistică
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
după criterii tematice. Corespondența purtată de K. cu editurile bucureștene la care i-au apărut tălmăcirile ilustrează migala cu care lucra. Punctele sale de vedere sunt bine argumentate, opțiunile de traducător cu experiență și de stilist încercat al limbii germane, plauzibile. În general, el a fost un susținător al autenticului în textura traducerii, al preluării nealterate a originalului, fără a deveni partizanul textului împestrițat cu elemente străine spiritului limbii germane. E lesne astfel de înțeles că scriitura atât de particulară a
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
străduit să învețe și, atunci când a reușit, să descopere o astfel de înnoire. Efortul lui nu ar fi zadarnic, dacă măcar unii cititori ar căuta noi argumente sau chiar le-ar înlătura pe cele prezentate, pentru că altele ar fi mai plauzibile. Partea I. Tranziții în modernitate Tranziția și modernitatea sunt pe cât de complementare, pe atât de coextensive. Istoria demonstrează că una o presupune pe cealaltă. Astfel, dacă sintetizăm caracteristicile societăților moderne, care au început să se formeze mai ales după secolul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
amânate de alte rigori sau exigențe ale vieții? Răspunsul se găsește - măcar în parte - în urzeala anilor noștri de formare. Contactul timpuriu cu școala este atât de important și totuși prea puțin subiect de reflecție teologică. În aceste împrejurări, rămân plauzibile mai ales comentariul autobiografic și arheologia unor memorii coextensive. Te ghidezi după experiența proprie și, la fel de puțin sistematic, după mărturia amicilor care vorbesc despre natura profundă a cunoașterii într-un orizont postsecular. Mai întâi, observ că memoria copilăriei reține impresii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înapoi, în general mai lungă și, datorită congestionării autostrăzilor, mai greu de prevăzut ca durată în California); știrile internaționale sunt principala atracție a cititorilor de presă scrisă. Aceste tendințe de consum mediatic par să se consolideze în California și sunt plauzibile pe termen mediu în alte state federale. Pe o scară mai modestă, fenomenul nu e necunoscut nici în Europa Occidentală. Mi se pare inevitabilă, în lumina acestor date de sondaj, adaptarea „culturală” și mai specializată a corporațiilor, care luptă tot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu i se opun -, căutând modalități de reinstituire a rădăcinilor comunitare printr-o privire îndreptată înainte, nu îndărăt (cum li s-a reproșat). Victoria liberalismului „la orașe și sate”, nesigură și incompletă chiar la începutul secolului XXI, a rămas puțin plauzibilă până la jumătatea secolului precedent: organicismele radicale de dreapta (corporatismele, autoritarismele, populismele, fascismele și nazismul), ca și mesianismul de stânga (leninism-stalinismul), precum și derapajele sistemice ale puținelor democrații parlamentare funcționale din perioada interbelică, lăsau puțin loc pentru speranță. Din păcate, partizanii liberalismului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să-și definească astfel un modus vivendi (ca să fac aluzie la credința lui John Gray în negocierea pe baza unui pluralism axiologic acceptat)? Alchimia combinatorie a consensului fortuit nu exclude această ipoteză, dar mi se pare că o face puțin plauzibilă. Contradictorii și confuze sunt, am mai spus-o, și multe dintre categoriile cu care operează Amitai Etzioni și alți cercetători ai societății americane, de la studenți și profesori până la operatorii și analiștii giganticului Census Bureau, responsabil pentru arhitectura, aplicarea și interpretarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fuseseră actori sau simpatizanți ai organizațiilor și guvernelor de dreapta sau extremă dreapta, deci nu puteau reapărea prea ușor în public, iar responsabilitatea lor pentru dezastrul războiului și Holocaustului putea fi dovedită în numeroase cazuri, rămânând cel puțin o suspiciune plauzibilă în altele. Cum să reconstruiești democrația occidentală cu asemenea oameni? Ai ce să faci cu atât de puținii intelectuali democrați scăpați din urgia secolului? Așa cum țările recent sovietizate reproduceau criza de „cadre de nădejde” cunoscută de Uniunea Sovietică la începuturile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eventuale curiozități adolescentine ce nu duc nici la enciclopedism, nici la specializare. 2. Mihai I. Spariosu, Global Intelligence and Human Development. Toward an Ecology of Global Learning, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, 2004. Spăriosu propune una dintre cele mai plauzibile teorii și practici ale învățării globale, mergând până la detaliile organizatorice ale unui sistem educativ și de cercetare cu adevărat intercultural, în care valorile canonice conviețuiesc irenic și interactiv cu inovația. Într-adevăr, a integra valorile și cunoștințele Celuilalt (omul diferit
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu sau fără ajutorul medicamentelor, va saluta apariția unei metode noi, naturale și mai puțin dureroase de calmare a durerilor. Nu atât medicii cât, mai ales, viitorii părinți ar trebui să ia în considerare orice metodă, indiferent cât de puțin plauzibilă pare la prima vedere. Tot ce trebuie să facă este să se întoarcă la natură și să folosească metodele moderne de „apăsare a butoanelor-minune” pentru a aduce pe lume copii sănătoși, fără ca viața și sănătatea mamei sau a fătului să
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă (în al doilea caz, în unele variante, sunt necesare instrucțiuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune alternative/a alternativei complete); celelalte răspunsuri (incorecte, dar plauzibile și paralele) se numesc distractori. Itemii cu alegere multiplă se folosesc pentru: - măsurarea rezultatelor de nivel inferior: • cunoașterea terminologiei; • cunoașterea elementelor/faptelor științifice; • cunoașterea principiilor; • cunoașterea metodelor și procedeelor. - măsurarea rezultatelor de nivel superior (înțelegere, aplicare): • abilitatea de a identifica
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
încearcă abordarea aceleiași teme - destinul tinerei intelectualități văduvite de șansa împlinirii, însă nu reușește să atingă profunzimea dezbaterilor filosofice și să deschidă unghiurile multiple din care este privită condiția tânărului intelectual în Huliganii. Schimbările de situație, rapide, neașteptate, mai puțin plauzibile, servind tezei potrivit căreia binele învinge întotdeauna răul, apar mereu în roman, contribuind la diminuarea veridicității și derulării firești a evenimentelor. Concepția didacticistă este prezentă până și în câteva titluri de capitole: Reînviere, A răsărit luceafărul de dimineață, Se prind
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
orice contribuție la o mai bună înțelegere a punctului de vedere a lui Kant, într-o problemă sau alta, va lua forma unei încercări de a preciza întrebările pentru a putea aprecia, în acest fel, care ar putea fi răspunsurile plauzibile ce pot fi găsite în scrierile sale. Formularea unei ipoteze interpretative va fi legată în mod firesc de evaluarea unor interpretări alternative și nu o dată de angajarea în discuții asupra conflictului interpretărilor. Oricine încearcă să stabilească care a fost poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ediție a CRP. Iată sensul în care fizica pură nu va trebui să fie privită doar ca produs secundar al filosofiei transcendentale, drept „o simplă aplicație” a principiilor celei din urmă, care ar fi putut eventual să lipsească. Pare, dimpotrivă, plauzibilă presupunerea că partea centrală a „Teoriei transcendentale a elementelor”, și anume, „Analitica transcendentală”, a fost gândită de Kant în primul rând drept o explicație a conceptelor și principiilor fizicii pure. Această presupunere primește o puternică susținere în textul Pr., unde
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este numită pură...” (Op. cit., p. 4). 42. Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, ed. cit. pp. 124-125. 43. Immanuel Kant, Metaphysische Anfangsgründe, p. 5. 44. Ibidem, p. 6. 45. Ibidem, pp. 15-16. 46. G. Buchdahl, (Zum Verhältnis..., p. 142) apreciază drept plauzibilă ipoteza lui H. Cohen că tocmai un schelet conceptual ca acela care a primit o elaborare sistematică în Pmsn a constituit temelia ordinii arhitectonice a categoriilor prezentată în CRP. Într-o altă lucrare, el formulează următoarea conjectură mai generală: „Tot
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
am arătat, ea va putea fi caracterizată drept o inconsecvență în raport cu analiza kantiană a bazelor moralității. Ne putem întreba, în încheiere, cum ar putea fi ea explicată. În această privința pot fi formulate doar ipoteze mai mult sau mai puțin plauzibile. A pune totul pe seama slăbiciunii bătrâneții nu mi se pare a fi una dintre ele. Unii interpreți sugerează că în scrierea lui Kant accente pe care le putem numi rigoriste, adică formularea de prescipții și interdicții ca îndatoriri necondiționate, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
persoane chiar se dovedesc remarcabile În ceea ce privește canalizarea energiei Reiki - și este minunat să fii tratat de acestea, simțindu-te ca și cum te-ai afla sub o cascadă de vindecare pură. Dar această abilitate este rară și, personal, nu găsesc nici o explicație plauzibilă pentru acest lucru. Acordajele multiple Anumitor studenți le plac atît de mult acordajele, Încît doresc să repete experiența de cîte ori este posibil, acesta fiind unul dintre motivele pentru care mulți preferă să treacă foarte repede prin Reiki 1, 2
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ale bătăliei între formulele vechi, idealist-sentimentale, și cele noi care, în ciuda aerului afișat de realismul contondent, nu resping infuziile unui romantism rezidual. Atenția acordată stilului corespunde dorinței de a reformula întregul proiect al realismului-detectivistic, care trebuie să consiste în acțiuni plauzibile ale unor oameni plauzibili în împrejurări plauzibile, cu precizarea că plauzibilitatea e în mare parte o problemă de stil (Chandler, 1976, p. 35). Oricine își amintește că definițiile realismului vorbeau de personaje „tipice” în împrejurări „tipice”. Întregul efort al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vechi, idealist-sentimentale, și cele noi care, în ciuda aerului afișat de realismul contondent, nu resping infuziile unui romantism rezidual. Atenția acordată stilului corespunde dorinței de a reformula întregul proiect al realismului-detectivistic, care trebuie să consiste în acțiuni plauzibile ale unor oameni plauzibili în împrejurări plauzibile, cu precizarea că plauzibilitatea e în mare parte o problemă de stil (Chandler, 1976, p. 35). Oricine își amintește că definițiile realismului vorbeau de personaje „tipice” în împrejurări „tipice”. Întregul efort al lui Dashiell Hammett și Raymond
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cele noi care, în ciuda aerului afișat de realismul contondent, nu resping infuziile unui romantism rezidual. Atenția acordată stilului corespunde dorinței de a reformula întregul proiect al realismului-detectivistic, care trebuie să consiste în acțiuni plauzibile ale unor oameni plauzibili în împrejurări plauzibile, cu precizarea că plauzibilitatea e în mare parte o problemă de stil (Chandler, 1976, p. 35). Oricine își amintește că definițiile realismului vorbeau de personaje „tipice” în împrejurări „tipice”. Întregul efort al lui Dashiell Hammett și Raymond Chandler ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
stil (Chandler, 1976, p. 35). Oricine își amintește că definițiile realismului vorbeau de personaje „tipice” în împrejurări „tipice”. Întregul efort al lui Dashiell Hammett și Raymond Chandler ar putea fi, prin urmare, circumscris acestei subtile glisări terminologice: de la „tipic” la „plauzibil”. Nimic, firește, din comportamentul, din înfățișarea, din gândirea, din evoluția lui Marlowe nu lezează ideea de plauzibil. Chiar părțile misterioase, absente, necunoscute confirmă - și nu infirmă - lecția potențialității existente în fiecare din paginile lui Raymond Chandler. În ciuda nenumăratelor trimiteri la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]