2,367 matches
-
ceva mai numeroase și recuperând o tipologie socială și psihologică aparte, realizează sinteza literaturii sadoveniene de inspirație provincială. În centrul romanului stă o ipostază moldovenească a „oamenilor de prisos” din literatura rusă (Turgheniev, Cehov), un boier care, ca să își omoare plictiseala, se apucă să o formeze intelectual pe o tânără fată de extracție modestă. Repetă astfel experiența lui Pygmalion, dar e prea laș pentru a ține piept prejudecăților și provoacă o catastrofă sentimentală, sfârșită cu sinuciderea tinerei. Literatura sadoveniană consacrată târgului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
oricum... / este foarte important cum folosești / elementul candoare / doar știi / reginele își iubesc supușii... / până atunci, / eu voi privi șoseaua / îmbătând pionul cu o aducere aminte / tu nu uita, / dă-i calului să mănânce / un pumn de cuvinte” (Poem de plictiseală). Gravitatea reflexivă își caută o expresie directă, concentrată, fie ea una abstractizantă, nu lipsită de obscurizări artificiale, de complicata aventură a simulării. O opțiune mai clară pentru autoreferențialitate, mergând spre tehnicile intertextuale, spre disoluția limbajului se poate detecta în Pasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
estimare, fie a capacităților de rezolvare, fie a dificultăților problemelor de rezolvat, poate produce blocaje psihice, dezorganizarea activității de învățare și chiar dereglări comportamentale. În situațiile de submotivare se produce o slăbire a activității de învățare, însoțită de stări de plictiseală, neatenție la lecții, redusă angajare în studiu, randament scăzut. Favorabilă este intensitatea de nivel mediu care este subliniată și de Ioan Cerghit (1980). Pentru a evita perturbarea autoreglajului în îndeplinirea sarcinii de învățare este necesar să se mențină un anumit
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
clarifica locurile obscure. În privința metodei sale de lucru, Ieronim declară că va proceda ca și în cazul celor doisprezece profeți: nu va cita toate versetele, ci se va opri asupra punctelor problematice, „pentru ca întinderea și numărul cărților să nu pricinuiască plictiseală cititorului”. Dat fiind demersul său de a comenta un text care, mai ales în ultimele sale capitole, ridică destule probleme de ordin istoric, el recurge la diferiți istorici greci, iudei sau latini: Callinicus Sutor, Diodor, Polibiu, Posidonius, Claudius, Theon, Andronicus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași și aceleași sfaturi. Parcă el nu știe cum să meargă pe stradă. E doar băiat mare. Dar... mă rog... Promite să circule pe trotuar, să fie atent la urcarea și la coborârea din troleibuz, să traverseze numai pe la
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Traian Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor Encea, Constantin Negoiță, Dumitru Stamu și Dumitru Străchinaru 1. Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie 1950, cântând „Bandera Rosa” și „Imnul RPR”. Dintre ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
însuși este susceptibil să le facă: - graba nejustificată, care poate împiedica penitentul să facă o mărturisire integrală, sau prin care îl poate lăsa pe acesta în neclaritate sau în ignoranță cu privire la păcate; - ritualismul exagerat, răceala, generalizarea, așteptările nepotrivite, atitudinea de plictiseală, care pot crea în penitent sentimentul că este tratat ca un „număr”, ca un obiect, nemaifiind convins de autenticitatea mesajului primit prin dialog; - oboseala reală a confesorului, care poate face ca momentul reconcilierii să nu fie trăit cu implicarea cuvenită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care se reiau cu obstinență, independent de cadrul referențial: iubirea, singurătatea, frica de boală, moartea. Din grupul acestora derivă toate celelalte „obiecte” ale observației și analizei, dezambiguizate de autor prin prezentarea lor sub aspectul unor studii de caz: Despre păcatul plictiselii, Despre vulgaritate, Despre sinucidere, Despre gustul estetic, Despre arta conversației și miracolul tăcerii, Despre vanitatea iertării, Despre mizantropie, Despre gelozie, Despre tabieturile noastre, Despre fumat, Despre sexualitate, Despre minciună, Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
necesită a fi individualizate, iar progresia să se facă treptat. O alternativă bună este antrenamentul pe intervale, care oferă posibilitatea de revenire între perioadele de efort intens. Alt element care crește motivația este varietatea programelor, cu rol de a îndepărta plictiseala care apare mai rapid la femei. Se recomandă antrenamentul în cadrul grupurilor de femei și jocurile necompetitive [36]. Dieta Ghidul de prevenție a bolilor cardiovasculare pentru femei subliniază importanța dietei și elaborează recomandări în acest sens. Femeile sunt sfătuite să urmeze
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
formă care deja și-a perdut caracterul estetic" (Sangsue:1994, 32). Într-o lucrare dedicată intertextului din teatru, Manfred Schmeling consideră că formele reflexive apar la intervale precise, adică în momentul în care tradiția coincide cu orizontul de așteptare până la plictiseală, și unde tradiția, resimțită drept prea canonică, este depășită de evoluția extraliterară: economică, socială, etc. Jucându-se cu hipotextul în hipertext, intertextualistul (scriitor sau lector) este asemenea bricolerului. Gândirea mitică operează combinarea elementelor în construirea unui sens, asemeni bricolerului care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Oteteleșanu mai circula tava cu dulceață, și către sfârșitul sindrofiei se servea un ceai cu pesmeți uscați și câteva prăjituri mărunte de la Capșa. În afară de cele cîteva prietene intime, persoanele admise nu se arătau decât de două-trei ori pe sezon, căci plictiseala era mare, dar pentru nimic în lume n-ar fi lipsit de la această datorie, căci o ședință la Madame Otetéléchano clasa pe cineva în societatea bucureșteană” (Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine..., pp. 128-129.) Arthur Verona (n. 1868 în Brăila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care situează acest motiv pe primul loc, cei din grupa de vârstă 15-18 ani. Nu toți elevii au o conștientizare clară a motivației de vizionare a emisiunilor de televiziune. De altfel, motive de genul „pentru a-mi umple timpul”, „de plictiseală” sau „din obișnuință” ocupă ponderi semnificative, între 15% și 25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12). Graficul 12. De ce te uiți de obicei la TV? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mare decât cei din mediul urban motivelor de distracție și plăcere, atunci când se uită la TV, pe când cei din mediul urban, din grupele de vârstă 11-14 ani și 15-18 ani invocă într-o proporție mai mare motivele legate de plictiseală, ceea ce arată un început de blazare, specifică, de altfel, populației din orașe. Vezi graficele „De ce te uiți de obicei la TV, funcție de gen”, „De ce te uiți de obicei la TV, în funcție de mediul rezidențial”. Graficul 13. De ce te uiți de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiilor, în deficiențe de ordin emoțional și intelectual, cu efecte directe în ceea ce privește problemele apărute în procesul de învățare (learning disabilities, LD), mai ales în ceea ce privește incapacitatea de a asculta cu atenție (concentrare) și a lecturii, conducând la o atitudine mentală pasivă (plictiseală, dezinteres, relaxare, apatie). Pe de altă parte, TV are influență în apariția hiperactivității, a irascibilității și insomniei conducând, în cele din urmă, la o „cultură nihilistă”. Vectorii confirmați de studiul nostru, în ceea ce privește valorile televiziunii, sunt banii, plăcerea și puterea, promovați
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
La această școală serioasă nu putea să-l mâne și să-l îndrume decât singura femeie care ne-a mai rămas pe listă: Calipso. Ulise s-a iubit cu ea șapte ani - și perioada este semnificativă. După cum semnificative sunt și plictiseala față de această lungă „învățătură” și dorința arzătoare de a se întoarce acasă iscată în ultimul an de „studii”. Homer insistă asupra faptului că acest răstimp a fost unul al perfectei fericiri și frumuseți. Nimfa Calipso era fiica lui Atlas și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la cabinet însă continuu acasă. Lucrul logopedic a fost eșalonat pe etape la intervale de 2 până la 6 luni, durata etapelor descrescând de la 3 săptămâni la 2 săptămâni și o săptămână. Acest sistem a evitat stările de suprasolicitare nervoasă, de plictiseală și de refuz a unor exerciții aride. Copiii operați după vârsta de 4 ani care au început tratamentul logopedic la 14 zile după intervenția chirurgicală au obținut rezultate funcționale satisfăcătoare într-un timp relativ scurt, în timp ce subiecții operați la aceeași
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să urmeze cursuri universitare deși este încă în liceu. Problema instrucției accelerate a generat însă numeroase dispute. Cercetătorii și profesorii favorabili acestei idei aduc de obicei următoarele argumente: 1. Munca alături de elevi mai mari, la fel de performanți, în sarcini comune evită plictiseala și delăsarea. 2. O materie de studiu potrivită capacităților elevului favorizează apariția unor atitudini pozitive față de școală și domeniul respectiv. 3. Finalizându-și studiile mai repede, elevii dotați se pot orienta mai devreme înspre o meserie. La rândul lor, adversarii
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înregistrează în catalog cantitatea de cunoștințe memorată de mai mulți școlari, apoi le predă repede noile cunoștințe, după care pleacă la altă clasă (altă „sucursală”). Formalismul în munca didactică, indiferența față de materia expusă nu fac decât să genereze o mare plictiseală în sufletul copiilor. Munca profesorului nu dă rezultate decât atunci când ea e însoțită de conștiința importanței și frumuseții sale. Fără a fi actor, el trebuie să participe cu însuflețire la miracolul creșterii inteligenței, al înfiripării de idealuri la ființele doritoare
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
își trădează autorul "modelul" (anecdota preluată, povestea etc.) Ba chiar și mai explicit. Să ascultăm ce face Caragiale din intriga și finalul Imitației: "Ileana și Ileana, că de unde nu, îmi fac seamă singur!" (destul de economic, și clar); la sfîrșit, de plictiseală, împărăteasa (picotind de somn) pune capăt tratativelor (pentru deznodămînt, în sensul propriu al cuvîntului: cine să ia pe Ileana, dintre cei trei frați merituoși): "-Doamne! măria ta, cum sunteți dumneavoastră bărbații! (...) stau și v-ascult de-atîta amar de vreme... am
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
refac în toate detaliile, ea a devenit importantă în viața trecută, cu toate că s-ar fi putut să aleg o altă scenă și să degajez tot atîtea vibrații, căci viața între noi n-a fost niciodată banală, și chiar clipele de plictiseală au avut un sens." Actul rememorării scenei, prezent cu tot ritualul înfățișat și îndeplinind o certă funcție metatextuală, act recuperator în ordinea temporală, are două concurente narative: pe de o parte, scena în sine (reprodusă ca joc de replici, "obiective
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
acela de susținere a exilaților, de a difuza informațiile prin intermediul postului de radio Europa Liberă și prin revista lunară Christian Democratic Review, a cărei preocupare majoră era introducerea drepturilor omului în Europa sovietică. Timpul nu a fost favorabil UCDEC-ului: plictiseala americanilor, care a dus la tăierea resurselor financiare, menținerea unui discurs de război rece la exilați, cînd lumea intra într-o fază de destindere și cînd Sfîntul Scaun inaugura o Ostpolitik, existența disputelor din interior, toate acestea au condus la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
muncă, îndeplinește o funcție prestabilită. Necesitatea de a munci este o încercare de a face pe cineva să se simtă valoros, chiar dacă nu există o nevoie deosebită de munca lui. Munca reprezintă o lege. Cine nu o primește, socotind-o plictiseală, o va îndura mai târziu ca pe o tortură. Dacă nu vrei să fii muncitor, vei fi rob, nu vrei să-i fii prieten, îi vei fi sclav. Calitatea umană se exprimă prin cele două căi, a moralei, care include
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Citându-l pe Félix Leclerc: "Sunt trei lucruri bune pe lume: munca, munca, munca, și asta v-o spune un leneș", susținem afirmația că lenea este începutul tuturor viciilor. Asta, pentru că munca îl scutește pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul și sărăcia, afirmație întărită și de opinia unei personalități care nu-și refuza plăceri (Ch. Baudelaire): Cine refuză plăcerile pure ale activității cinstite nu poate simți decât plăcerile teribile ale viciului". Pe aceeași linie, un glumeț spune că-i
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
problematică, să precizăm că efectele potențate ale stress-ului pot fi grupate in cinci mari categorii cu influențe negative asupra persoanelor analizate<footnote Bontaș. Dumitru, Management general, Editura Universității "George Bacovia”, Bacău, 2007, pg. 196. footnote>: - efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul existent de singurătate; - efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, spre alcoolism, abuz de cafea, tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; - efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
al vieții. Cu această ocazie, întărim prezentarea consecințelor stress-ului datorat activității profesionale (muncii), consecințe sau stări care, agravându-se, pot induce o stare critică sub aspect profesional sau bio-psiho-social al individului. Astfel de consecințe, de ordin psihic: - apatie - negativism - stânjeneală - plictiseală - dezinteres - insatisfacție - alienare - irascibilitate sunt completate și de stări fiziologice, precum: - oboseală - dureri de cap - dureri de stomac - indispoziții generale etc., toate acestea nefiind altceva decât consecințe majore ale impactului fenomenului de stress asupra organismului uman aflat în acțiune lucrativă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]