1,069 matches
-
Popa a ajuns la mormântul Contesei. Parcul ăsta îl întristează puțin, nu-și dă seama exact dacă din cauza oamenilor care-și plimbă fericiți, aproape cinici, câinii lor vii, sau din cauza copiilor care țipă, se joacă, cad, mănîncă întruna și sunt plini de muci. Uite unul care aleargă spre el. Domnul Popa vrea să fie singur, să se gândească la Contesa, să-și pună ordine în gânduri. Noroc că s-a împiedicat piticul mucos, acum urlă. - Doamnă! Doamnă, a căzut copilul! - Lăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sapi după primele picături. Scoteai câte ceva și puneai pe mal, apoi altceva. Erai și tu uimit de cât de adânc se făcuse râul, încât au încăput în el și cărucioare, birouri, calorifere și urși imenși de pluș. Pantalonii ți-erau plini de noroi până la genunchi, mâlul îți intrase în teniși și sub unghii, dar râul își revenea treptat, de la câteva șiroaie până la vârtejuri printre picioarele tale. Lângă tine s-au mai strâns și alții, dar nu pentru că le lipsea râul, ci
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
clasa a IV-a, dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior, sau așa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai mulți dintre profesori ni le făceau asupra denumirii de "capacitate", referindu-se plini de ironie la "incapacitatea" noastră, parcă numai noi am fi fost vinovați de asta! Așa, Minciu de Istorie, pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a, de câte ori avea prilejul ne spunea peltic: ― Examen de capacitate spuneți că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în Cancelaria noastră? E un sacrilegiu!" Profesorii sânt așezați pe scaune la masa mare din mijloc. Unii fumează, iar alții citesc ziarele sau răsfoiesc cîte-o carte. La intrarea noastră, însă, ciudat, toți își părăsesc ocupațiile și încep să ne privească plini de curiozitate. În ochii celor mai mulți citeam neîncrederea. Parcă ar fi vrut să spună: "Ce ispravă or să facă flăcăiașii ăștia!? Zeus, Prometeu, Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barbă stătea pe un scaun, deoparte, lângă fereastră. Îi făcu semn lui Todor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Să le fie țărâna ușoară băieților noștri care ne-au părăsit atât de curînd!... Și acum, să ne ridicăm și să păstrăm un moment de reculegere pentru cei dispăruți, care vor fi veșnic în amintirea noastră, așa cum i-am cunoscut: plini de viață și fără de astâmpăr... și să ne limpezim gândurile privind spre Cișmigiu! care a fost pentru dumneavoastră, cred, ceea ce a fost pentru haiduci codrul. Am plecat cel din urmă din clasă. Am închis ușa încet-încet, ca și când mi-ar fi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
a primit, ne-a și omenit. Și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu care salariu? - nu aveam. Iancu făcuse rost de bani. Îi dăduse moș Alexandru dar și moș Tache, bunicul lui, ba și mătușa
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
această nouă perspectivă asupra lumii poate reprezenta în același timp o închidere. Devenim hegelieni, kantieni, heideggerieni, iliescieni (Nepotrivită alăturare, dar așa este neamul nostru românesc, plin de nepotriviri, discontinuu. Nu ne putem închega ca națiune în mod eficient deoarece suntem plini de discontinuități; nu ne legăm unii de alții, nu reușim să formăm un tot orientat înspre ceva; poate că orientat înspre nimic.), și nu mai reușim să depășim aceste moduri de a gândi atunci când este nevoie. E o formă de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
exprima (pe ei), dacă prin intermediul cuvintelor ar reuși să arate o existență. Partea neplăcută e că se privesc admirativ și nu interogativ; sunt mulțumiți de ce spun. Nedumerirea altora în fața sensurilor pe care pretind că le vehiculează îi surprinde; se simt plini de sensuri și nu pot pricepe cum de alții nu-i înțeleg, nu-i admiră. Unii dintre ei se cantonează în această nedumerire și vor tenta adecvarea, în timp ce cei mai mulți o depășesc tot pe calea admirației față de sine, eventual așteptând posteritatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lor s au contopit în sărutul lung al îndrăgostiților, atât de mult așteptat, în special de Matei, în timp ce peste capete lor creanga bradului sub care se aflau și-a scuturat zăpada la adierea unei boare line, binecuvântându-le iubirea. Erau plini de zăpadă pe păr, pe ochi, pe buze, dar nu le păsa de această răcoare, fiindcă ei erau îmbujorați de căldura sufletească simțindu-și inimile bătând în același ritm. S au sărutat și s-au sărutat parcă să recupereze timpul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
accepta. —Măi,măi, și noi să nu știm nimic! — După cum v-am spus n-a fost nimic pregătit dinainte, de aceea să nu vă supărați că nu v-am anunțat. Am luat hotărârea pe loc și asta a fost. —Sunteți plini pe surprize. Ce mai? Să ne bucurăm! Silvia aduce imediat aperitive, băutură, ciocnesc închinând pentru logodna lor, fericirea de care să aibă parte împreună. Îl îmbrățișează, îl sărută felicitându-l, în timp ce Matei se simte ușurat că ei l-au primit
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să plece acasă. Ce s-o fi întâmplat cu pistolul ăla, Terry habar n-are. Patronul deschide ușa, și afară e trotuarul scufundat în întuneric. Baldachinul cu dungi negre și roz. Lunga plimbare până acasă. Afară, stâlpii de iluminat sunt plini de micile picturi ale unor oameni pe care nu-i cunoști. Peste tot pe stradă sunt lipite lucrările lor nesemnate. În timpul plimbării ăsteia lungi o să se întâmple, dacă nu astă seară atunci altă dată. Cu pasul următor, fiecare noapte va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
săpun. Iat-o pe doamna Clark cu noile ei riduri ascunse în spatele unui văl gros cât o plasă de sârmă. Chiar sfrijită din cauza foametei, buzele ei tot par grase de la silicon, încremenite în mijlocul unei felații. Sânii ei umflați nu-s plini cu vreun lichid pe care ai avea chef să-l sugi. Peruca ei pudomnișoarată cu alb e înclinată într-o parte. Gâtul îi e ațos și împânzit de tendoane. Iată Veriga Lipsă, cu pădurea întunecată care i-a crescut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
capul meu. Ia-le și plecați de aici! Și du te la asistența de jos pentru injecție! În timp ce Bărbie își cerea mii de scuze și încerca să adune cioburile de pe jos, Lucy ieși în goană din cabinet. Ochii îi erau plini de lacrimi și abia vedea pe unde merge. În fugă ei se izbi de o asistentă care ducea o tavă plină cu eprubete. Zdrang! Fugă la lift! Dar acolo trebuia să aștepte, așa că începu să coboare scările în fugă, câte
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3081]
-
încă nu-mi este destul de clar, dar pe care sper să-l pot exprima destul ca să pot fi înțeleasă: este vorba de prenumele pe care părinții le dau copiilor la naștere. Stau adesea și mă întreb de ce unii copii sunt plini de prenume (două - trei - cinci), iar alții nu au decât unul. Vreau să spun că Întâmplarea, sau poate Altcineva, hotărăște câte prenume să aibă un copil, chiar dacă părinții au hotărât inițial altfel. De ce? Pentru că fiecare dintre noi are de acoperit
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ce i se înfățișează. Apoi îmi face semn să-l urmez...Ne aflăm într-o încăpere afumată, destul de mare, în care câțiva târgoveți și cărăuși de pe la chervăsărie stau la taifas cu câte un deț de rachiu în față...Ne privesc plini de curiozitate: „Ce caută în cârciumă un popă și un tânăr?” - par să spună ochii lor...Un flăcăiandru cu plete de la tejghea ne iese înainte, se plecă adânc în fața bătrânului și-i sărută mâna întinsă... În clipa următoare, pornește spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Domnească sau dughenile târgului. Aș mai avea o întrebare, părinte. Spune-o cât mai repede și mai cu vlagă, să te pot auzi. Ce se găsea în baloții ceia cât lumea de mari cu care se munceau hamalii? Baloții erau plini cu mătăsuri și țesături scumpe. Să știi tu că pe aici trece și Drumul mătăsii, ce vine prin Vadul łuțorei și intră în târgul Iașilor prin rohatca (vama) łuțorei... În cele din urmă, iată-ne pe Ulița Chervăsăriei. Răsuflăm ușurați
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și cumva a sevele pământului. "Draga mamii, draga mamii", îi mângâia părul cu mâna ei aspră. Când s-a ridicat, o baltă de sânge se împrăștia în prundișul văii. A plecat ochii. O clipă a văzut ochii bunicii, triști, dar plini de duioșie. "Ai intrat în rând cu lumea, săraca de tine, ai intrat în rând cu lumea, doamne, doamne ... du-te acasă, limpezesc eu hainele". Clipe nebune, natură molipsitoare, muguri tainici se deschid înăuntrul ei. Cineva îi pune mâna pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și un lan nesfârșit de grâu, cântând la vioară, se vede tânără, copilă chiar, apoi bătrână, cu părul cânepos, gheboșată și zbârcită. S-a trezit toată transpirată. În casa de oaspeți a C.A.P.-ului miroase a mucegai, pereții sunt plini de igrasie până la jumătatea încăperii. E învelită cu o plapumă de puf de gâscă. Își amintește că femeia de serviciu îi spusese de cu seară: "Domnișoară, puneți duna pe dumneavoastră, că în căsoiul ăsta e frig și în miezul verii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
greșesc, iau bani de la altul, pe românește, cu ei n-am nimic, nu vreau să-i supăr sau deranjez. Fapt care s-a confirmat că, după ce m-am eliberat, nu le-am luat nimic din casă. Ei veniseră din Germania plini de bani, aveau în casă peste opt mii de dolari. Au muncit. Tatăl ăsta de-al doilea este electronist și mama a lucrat, cel puțin așa mi-au spus. Aveau opt mii de dolari, aveau zece mii de mărci. Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
școala cea mare domnească, încă hulindu și pe dascali, înstrăinează și inimile părinților ca să nu-și dea copiii la școala cea mare domnească”. Cei puși să cerceteze aceste pricini „au găsit doao mijloace îndreptătoare;...întâi: ucenicii până nu-și vor plini șase ani, cel mai puțin, din școală să nu lipsească ca cu necurmata...împlinirea anilor, acestora, să poată ucenicul a ajunge la priceperea învățăturii și la scara cea căzută a procopselii; al doile: acele de pre de laturi școale... de vreme ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
necesar de ore. Nu era decât un alt atac la adresa oamenilor, inițiat de cei care n-aveau nimic mai bun de făcut decât să dea sfaturi în legătură cu diverse chestii. Oamenii ăștia, care scriu în ziare și vorbesc la radio, sunt plini de idei bune despre cum să îmbunătățească viața semenilor lor. Își bagă nasul în treburile altora și le spun să facă așa și pe dincolo. Se uită la ce mănânci și-ți spun că nu-ți face bine; se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
burghezi), niște ședințe de exorcizare, niște minuni în noaptea de sfânt Vasile, un semn în icoană și gata, prostimea dă năvală. Ce, mai buni sunt puțoii aceștia băițuiți cu mir și tămâie precum curcanii împănați? Numai a popi nu arată: plini de ifose, încrezuți, suficienți, de parcă au jucat poker cu sfântul Petru în noaptea de Înviere. Marcu are experiență cât toată miliția Buzăului la un loc. A fost fochist pe locomotivă, șef de sală la "Intercontinental", președinte de cooperativă, redactor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu o profundă satisfacție. Enro râse. Râsul unui om stresat care se pomenește în față cu ceva ridicol. Se așeză la masă, își oprise fața în mâini, cu coatele pe masă, și explodă. Când își ridică în sfârșit ochii, erau plini de lacrimi. - Așadar, dumneata ești Zeul Adormit și ai pus stăpânire pe Ashargin. Comicul situației îl cuprinse iar și sughiță cinci minute bune până să se calmeze. De această dată, îl privi pe Secoh. - Seniore gardian, zise, al câtelea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
17 aprilie, la orele opt, portarul îl oprește pe doctorul care tocmai trecea și îi spune, vădit acuzator, că niște farsori ar fi adus trei șobolani morți în mijlocul culoarului. Trebuie să fi fost prinși cu niște curse zdravene, fiindcă erau plini de sânge. Portarul rămăsese câtva timp în pragul ușii, ținând șobolanii de labe și așteptând ca vinovații să binevoiască să se trădeze printr-o glumă sarcastică. Dar nimic nu se întâmplase. ― Ah! de-al de ăștia, își spunea domnul Michel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
treieriș, strângeau spice de grâu ca să le mănânce frecându-le în palme, într-o sâmbătă, și că Isus vindecase, într-o sâmbătă, pe un om cu mâna uscată, și despre care a treia Evanghelie (Lc., 6, 11) spune că erau plini de demență sau de prostie - anoias -, și nu de nebunie. Proști sau demenți fariseii liturgici, și habotnici, nu nebuni. Chiar dacă fariseu a început prin a fi Pavel din Tars, descoperitorul mistic al lui Isus și căruia pretorul Festus i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]