1,463 matches
-
a altor agenți patogeni. Transmitere-răspândire. Primele infecții în primăvară sunt produse de către sporii ce se formează pe lăstarii atacați din toamnă. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de rezistență din lăstari și stromele (miceliile uscate) de pe frunzele căzute, pe care în primăvară vor apare spori. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu aspect apos. Pe timp umed, în dreptul petelor se observă o peliculă umedă de lichid bacterian. Pe timp uscat, țesuturile atacate se usucă, cad, iar frunza apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea bruscă a unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor , petele sunt mai conturate, de culoare purpurie-deschis și în scurt timp se acoperă cu un strat albicios, alcătuit din grupurile de spori (acervuli). Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele și ramurile superioare, astfel încât puieții din pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig. 175). Transmitere-răspândire. Sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze și ramuri, asigurând infecții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două infecții, durează 7-15 zile în funcție de temperatură. La noi în țară, cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile și verile ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Prevenire și combatere. Din observațiile efectuate la Iași, în condițiile anilor 1985, 1986, caracterizați prin precipitații subnormale, soiurile Timpurii de mai, Biggareau, Bourlat, Biggareau Morreau și Pietroase Dionissen s-au dovedit a fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perspectivă constă în selecționarea de soiuri de cireș rezistente la atacul acestei ciuperci. Ciuruirea frunzelor de cireș și vișin Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireș decât pe vișin. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile și verile ploioase prin distrugerea frunzelor, a fructelor și ramurilor. Simptomele și combaterea agentului patogen au fost prezentate la bolile piersicului sub numele de ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși. 9.7. Bolile nucului Bacterioze 9.7.1. Arsura bacteriană Xanthomonas campestris pv. juglandis
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
agriș și coacăz din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lăstarilor și tulpinilor de zmeur este cunoscută în multe țări din America și Europa. Boala a fost descrisă prima dată de către Freda Detmers în anul 1891. La noi a fost semnalată în anul 1936, fiind păgubitoare în anii cu primăveri ploioase. Este mai răspândită în nordul Moldovei și în zona Subcarpaților Meridionali. Simptome. Din luna iunie, apar pe tulpini pete mari, de culoare brunăviolacee. Cu timpul scoarța atacată crapă, se cojește, iar ramurile atacate încep să se usuce de la vârf spre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP-0,05 %; Tilt 250 CE EV-0,02 %; Tilt 250 EC-0,02 %; Kasumin 2 WP 0,15 %; Kasumin 2 L-0,15 %. 9.9.3.4. Putregaiul cenușiu al fructelor Botrytis cinerea Pagubele produse de această ciupercă se ridică în anii ploioși la 70-80 % din recoltă. Simptome. Ciuperca se dezvoltă pe flori, fructe tinere și în special pe cele ajunse la maturitate. Atacul evoluează foarte repede în timpul recoltării și transportului, când este favorizată răspândirea ciupercii. Fructele se alterează parțial, acoperindu-se inițial
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18șC. Boala este frecventă în terenurile argiloase, umede, întâlnindu-se la piciorul, pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee, ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Oxiclorură de cupru 0,5 %, Folpan 50 WP0,2 %, aplicate împotriva manei, sunt suficiente și pentru prevenirea și combaterea acestei ciuperci. 10.12. Putregaiul cenușiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Atacul acestei ciuperci se manifestă cu foarte mare intensitate în toamnele ploioase, când pagubele pot fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori, sucul zaharat comportându-se ca o soluție inhibitoare. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este cuprinsă între 22-24șC, când perioada de incubație este extrem de scurtă (2 zile). Astfel se explică pagubele foarte mari ce le produce ciuperca în toamnele ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în toamnele ploioase, viile să fie culese mai de timpuriu, înainte ca putregaiul să producă pagube. Lucrare de desfrunzire a butucului în jurul ciorchinilor, mărește circulația aerului și limitează instalarea ciupercii. În cazul când concentrația în zahăr a boabelor este mică și condițiile climatice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de apă pe tinerii lăstari, unde germinează și produc infecții, dacă temperatura este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de alți cercetători. Simptome. În timpul înfloritului, pe codițele florilor se observă pete izolate apoi unite, la început de decolorare apoi brune. Codițele atacate și brunificate se usucă, iar pe pete se observă un puf alb-roz. Boala se extinde pe timp ploios și se pot observa vetre de atac în care, pe inflorescențe, apare o brunificare și apoi înnegrirea fructelor, care vor avea semințe cu putere germinativă redusă și conținut în ulei scăzut. Transmitere-răspândire. Răspândirea bolii în cursul vegetației este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o margine brună. Frunzele atacate se usucă de timpuriu. Transmitere răspândire. Ciupercile se răspândesc prin spori iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile din țesuturile uscate rămase în teren, din care în anul următor, în primăvară, pe timp ploios, sunt eliminați sporii ce vor produce primele infecții. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală limitează atacul iar dacă plantele sunt puternic atacate, se recomandă o stropire cu o soluție de Ridomil MZ 72 WP 0,1%. 12.5. Bolile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu mi-o spus nimeni până amu că aș avea dreptu’... și-apoi, să fiu iertat, ce-i asta... vocație, chemare?! Este oare aceeași „chemare” de care l-am auzit odată pe popa al nostru vorbindu-ne Într-o duminecă ploioasă? - ... Nu, nu este exact aceeași „chemare”, mi-e teamă că ar putea sosi răspunsul „Cel mai presus de ceruri”, cum se cântă la liturghie . Aici nu e vorba de „Raiul tuturor”, ci de unul strict privat, individual, fericirea numai a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
asupra unor acțiuni preconizate de unitățile române. Pentru evitarea unor asemenea acte, s-a impus ca ofițerii de legătură între unități și divizie (și invers) să fie escortați de două motociclete cu ataș (fiecare cu doi-trei oameni), iar pe timp ploios de o mașină de teren cu garda aferentă. Alte prevederi contrainformative au fost evitarea convorbirilor cu caracter militar față de civili, grija față de documente operative pentru a nu fi furate, identificarea eventualelor posturi de ascultare lăsate de inamic ș.a. O altă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ca și scrobit, m-au trimis la șuvoiul de apă ordonat pe lîngă ei, o mînă sprijinită pe troiță halta Vidrasău, petele alb-gălbui clipa din două vite marcate pe ureche, cireada, fîntîna cu cumpănă, halta Chirileu bătaia verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe de miriște, dacă numărul a tins la infinit rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
familii de condiție modestă, în marea lor majoritate trăind din roadele cultivării pământului, se înșirau aproape numai de-a lungul drumului comunal, o stradă lungă, acoperită de un strat abundent de praf în timpul verii și de noroi sloios în anotimpurile ploioase. De multe ori mi-am pus întrebarea cum reușeau cele vreo patruzeci de familii evreiești mici negustori și meseriași, ba și un medic rural -care trăiau în bună înțelegere cu vecinii lor, români și unguri, să întrețină un rabin și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
bol alimentar și-mi spune: „Ați avut un tată minunat, un om care n-a trăit pentru sine, a ars mai degrabă și s-a implicat pentru toți cei din jurul său. Ceea ce-a făcut nenea Toma în ziua aceea ploioasă de primăvară capricioasă, mi-a răsturnat complet întregul spectru de valori, iar din acel moment mi-a devenit frate mai mare. Ziua mă prezentasem la cursul festiv ce avusese loc în amfiteatrul liceului, mai ales că aveam și-un cuvânt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fiecăreia dându-i-se numele unei luni. Se punea în fiecare un strop de sare. Funcție de cantitate de apă ce se acumula în găoacea fiecărei luni, a doua zi se știa care lună va fi mai mult sau mai puțin ploioasă, care va fi secetoasă. Dintre tradițiile de peste an merită a mai fi consemnată aceea a «Cununii», obicei practicat cu precădere pe Târnave, în județul Alba, pe care atât de frumos îl descrie marele nostru Ion Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]