1,123 matches
-
de economie la pamflete și comentarii ironice, Eminescu surprinde în articolele sale problematica diversă a epocii, exprimând în același timp opțiunile personale în privința unui program politic favorabil țării, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. "(...) imaginea cea mai plurală, cea mai variată și cea mai autentică a contemporaneității lui Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
274-356. 497 Menționăm cele 64 de clase prevăzute în softul original: categoria lingvistică (22 de clase) 1 funct (Total function words), 2 pronoun (Total pronouns), 3 ppron (Personal pronouns), 4 i (1 st pers singular), 5 we (1 st pers plural), 6 you (2nd person), 7 shehe (3rd pers singular), 8 they (3rd pers plural), 9 ipron (Impersonal pronouns), 10 article ( Articles), 11 verb (Common verbs), 12 auxverb (Auxiliary verbs), 13 past (Past tense), 14 present (Present tense), 15 future (Future
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de clase) 1 funct (Total function words), 2 pronoun (Total pronouns), 3 ppron (Personal pronouns), 4 i (1 st pers singular), 5 we (1 st pers plural), 6 you (2nd person), 7 shehe (3rd pers singular), 8 they (3rd pers plural), 9 ipron (Impersonal pronouns), 10 article ( Articles), 11 verb (Common verbs), 12 auxverb (Auxiliary verbs), 13 past (Past tense), 14 present (Present tense), 15 future (Future tense), 16 adverb (Adverbs), 17 preps (Prepositions), 18 conj (Conjunctions), 19 negate (Negations), 20
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se dovedește totuși destul de trainică și în această privință: grupuri destul de largi de oameni, chiar europeni, văd în religia lor o trăsătură identitară, un factor de solidaritate și de acțiune publică. Dar nici religia nu mai este în societățile noastre plurale un bun împărtășit de toată lumea, iar cei care îl împărtășesc nu o fac la fel. Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă într-o structură de realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
iar ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită de atomizarea care amenință atît cunoașterea, cît și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit, care e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la polul universalului politic, al unității națiunii, al transcendenței statului față de indivizi, conduce în ultima parte a secolului XX
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acte de vorbire. Unii cercetători, precum Otto Jespersen, au opus dihotomiei saussuriene un punct de vedere monist, conform căruia există doar vorbirea - activitate individuală, dar și deprindere socială formată în, și determinată de societate; limba este o generalizare a vorbirii, “pluralul” acesteia. La E. Coșeriu, apare trihotomia sistem - normă - vorbire. Sistemul este “ansamblul opozițiilor funcționale”, norma este “sistem de realizări obligatorii”, intermediar între limbă și vorbire, iar vorbirea e realizarea individual, concretă a normei, actele lingvistive concrete. în timp ce pentru Saussure limba
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la table este un "actualizator"; d) semnificatul sintactic, care denumește "semnificatul construcțiilor gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii) decât celei mitice și/sau literare (basmului), dedublarea religioasă a temporalității ("timpul lui Zalmolxis" vs. "timpul lui Hristos") evocă o Dacie cvasi-mitică, cufundată în sacralitate. Totodată, folosirea unei cronologii plurale, care admite implicit existența și legitimitatea mai multor divinități, trimite către același simbol al crengii de aur (= Unicul aflat dincolo de Multiplu), pe care se articulează întregul roman. 2.2.2. O reprezentare similară se întâlnește și în replica bătrânului Mag
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
La tradizione civica nelle regioni italiane, Milano, Mondadori, 1997. 2000, Bowling Alone. The Collapse and Revival of American Community, New York, Touchstone. Pye, L.W., 1972, China: An Introduction, Boston, Little, Brown & Co. Rabushka, A. și K. Shepsle, 1972, Politics in Plural Societies: A Theory of Democratic Instability, Columbus, O., Merrill Publishing Co. Rae, D.W., 1971, The Political Consequences of Electoral Laws, New Haven, Conn., Yale University Press. Rawls, J., 1971, A Theory of Justice, Cambridge, Mass., The Belknap Press of
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vechilor inegalități, bazate pe apartenență religioasă, rasială, familială, etnică, teritorială, de "stare" sau de gen, cât și prin garantarea egalității de oportunități în competiția socială. Raportul dintre egalitate și inegalitate se pune însă din perspectivă multiplă. Societățile moderne sunt societăți plurale, în sensul că diferențierea și complexitatea dau naștere la subsisteme care funcționează relativ independent. Nivelul "legal" definește drepturile și obligațiile civile și nu legitimează nici un fel de inegalități în raport cu legea: egalitarismul modern se afirmă ca principiu de non-discriminare și ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
crede că o teorie a dreptății nu ar trebui să fie dezvoltată independent de o teorie generală a societății. Modelul de societate care corespunde cel mai bine teoriei "contractului unic" a lui Rawls este "socialismul de stat" și nu societatea plurală occidentală. Dacă adoptăm ideea contractualistă, atunci trebuie să plecăm de la realitatea socială. Societatea este constituită printr-o pluralitate de contracte care dau naștere la numeroase corporații intermediare între individ și stat (începând cu familia), în care indivizii au "investit". Libertatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
crăpa rînza de venin. Vecinilor arabi, care făceau parte și ei din regatul lui Antioh lV, ivriții le-au dăruit pe Elohim, o iudaizare a lui Ilah, divinitatea lor supremă cu sensul de Domnul sau Stăpînul, la care au adăugat pluralul im, fiindcă atît strămoșii ivriților cît și neamul lor arab au fost politeiști, deci goimii trebuie să citească și să înțeleagă ,,domnii” sau stăpînii” fiindcă acesta este sensul literar, adică un politeism mascat. Iar perșilor, pe care credeau că îi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se dovedește totuși destul de trainică și în această privință: grupuri destul de largi de oameni, chiar europeni, văd în religia lor o trăsătură identitară, un factor de solidaritate și de acțiune publică. Dar nici religia nu mai este în societățile noastre plurale un bun împărtășit de toată lumea, iar cei care îl împărtășesc nu o fac la fel. Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă într-o structură de realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
iar ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită de atomizarea care amenință atît cunoașterea, cît și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit, care e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la polul universalului politic, al unității națiunii, al transcendenței statului față de indivizi, conduce în ultima parte a secolului XX
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Sub aspect gramatical, educarea limbajului presupune obiectivele: sesizarea schimbărilor în forma cuvintelor în funcție de diferite categorii gramaticale: caz, gen, număr, persoană, mod, timp și utilizarea corectă a formelor unor substantive, adjective, verbe, adverbe, interjecții; sesizarea diferențelor dintre formele de singular și plural a cuvintelor și utilizarea corectă a cestora în funcție de categoria de număr; realizarea acordului dintre substantiv și adjectiv; exprimarea corectă a acordului dintre subiect și predicat; receptarea unității logice a unei propoziții sau fraze; utilizarea, în comunicare, a unor structuri sintactice
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de ambiguitate pe cei care, lăsîndu-i la o parte conținutul pozitiv, își fac din timp o preocupare fundamentală 93. Altfel spus, timpul reprezintă un "ban calp la scară metafizică", o echivocitate plurală înșelătoare pentru cei ce au luat în seamă trăsăturile sale dubioase, jocul dublu și ipocrizia sa fundamentală, mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză a modului în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
inerentă din cadrul domeniului este alimentată de un eveniment discursiv particular, cu implicații majore asupra unui nou moment de înflorire a orientării umaniste în contextul departamentelor de comunicare, moment ce poartă numele de "noua retorică"25. Noua retorică sau, în termeni plurali mai adecvați, "noile retorici" apar ca efect neașteptat al unei intervenții majore în spațiul discursiv a criticului Edwin Black, a cărui publicație din anul 1965 marchează o cotitură unică în evoluția domeniului Științelor comunicării înspre identitatea sa actuală. Profesorul Griffin
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a impune un centru cultural unic, investit cu autoritatea supremă. Esența sa este, dimpotrivă, policentrismul cultural. Respectiv, cât mai multe centre din care să radieze idei, tendințe, judecăți, ierarhii culturale diferite și, foarte posibil, contradictorii. Deci, o ofertă cultural ideologică plurală, multiplă, cât mai variată. Tradiția și stilul autorității centrale, instaurat la noi încă de T. Maiorescu, a impus principiul ideilor, judecăților și ierarhiilor culturale unice, recunoscute ca singure repere și instanțe posibile, legitime și autorizate. Deși el a fost contestat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în care ea se află constrânsă să-și revizuiască o bună parte din postulatele și rezultatele sale, în care se împiedică de obiectele pe care propria sa tehnologie și metodologie le descoperă ca obstacole redutabile, există (...) loc pentru o raționalitate plurală și deschisă. Nu mai este momentul de a conserva rigid o gândire constituită, ci de a ne angaja, asumându-ne riscuri, în jurul nenumăratelor posibilități ale gândirii constituante. Din această perspectivă, revalorizarea gândirii dualitudinii lasă intactă preeminența gândirii identitare în numeroasele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
bun început că toate aceste argumente, considerate împreună, nu sunt reciproc consistente, ceea ce înseamnă că ele au caracterul unor alternative teoretice și pot fi contradictorii unele în raport cu altele. Ca urmare, susțin în mod implicit că etica mediului este o construcție plurală, fără o subordonare față de un anumit set teoretic de principii sau teze. În cele din urmă, asumarea unei anumite modalități de articulare a teoriei este o chestiune de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Motivul ar fi unul teoretic profund, care ține de imposibilitatea explicării și asumării obligațiilor morale față de natură pornind de la recunoașterea drepturilor animalelor. Un autor preocupat de alternativa conciliatorie este Bryan Norton 240. Acesta reia proiectul unificaționist și identifică o rezolvare plurală a relației dintre cele două. În principal, consideră Norton, s-ar putea ajunge la o înțelegere la nivel practic, pe când la nivelul principiilor morale reconcilierea este imposibilă. Aceasta înseamnă că deși confruntarea teoretică va continua, la nivelul managementului de mediu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
terminologiei interdisciplinare / 171 VII.6. Metafore interdisciplinare în limbajul economic; scenarii cognitive / 174 VII.7. Mărci lingvistice de dezambiguizare / 180 VII.7.1. Rolul substantivului / 180 VII.7.2. Rolul adjectivului în sintagma terminologică / 182 VII.7.3. Singularul și pluralul: mărci de conceptualizare și dezambiguizare / 188 VII.7.4. Mărci logice de dezambiguizare/ organizare a corpusului / 190 VII.7.5. Rolul hiponimiei în dinamica dezvoltării subdomeniului/ ramurii medicale / 193 Anexa I / 201 Bibliografia / 221 Abstract / 233 Résumé / 235 Abrevieri ARG
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a păstrat o declinare bicazuală, care însă a dispărut după aceea. Deoarece -s final, care este marcă grafică pentru plural, nu se pronunță, în franceza modernă există un sincretism oral la peste 90 % dintre substantive și adjective între singular și plural. În mod asemănător, întrucît -e adăugat la formele feminine ale adjectivelor nu se pronunță, peste 50 % dintre adjective cunosc sincretism de gen. Din aceste motive, numărul și genul sînt marcate în marea majoritate a cazurilor numai prin acord. În sectorul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
paralelism cu gust și gusta, acestea moștenite din latină (lat. gustus și gustare). Tot printr-o lexicalizare, dar de data aceasta fără model, s-a realizat substantivul feminin iele, al cărui element originar nu este decît forma flexionară de feminin plural a pronumelui personal de persoana a treia. Un alt tip de lexicalizare este reprezentat de verbul românesc mulțumi (originar mulțăni) din sintagma mulți ani. Fenomenele de lexicalizare s-au petrecut și se petrec în istoria limbilor, însă cele mai multe dintre ele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. ou. De fapt, în româna veche și în graiuri pluralul în -ă la neutre este frecvent (lat. adjutoria > v.rom. ajutoară > ajutoare). În română și în italiană, există și relicve ale declinării imparisilabice latinești în opoziția dintre singular și plural: lat. homo homines > rom. om oameni, it. uomo uomini. Româna cunoaște în multe cazuri (de obicei la substantivele care fac pluralul în -i) și alternanțe fonetice, care dublează, printr-o flexiune internă, marcarea desinențială a pluralului: frate frați, roată roți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]