2,366 matches
-
clasă, pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem că va câștiga partida cu influențele exercitate de cultura pop. Ca atare, credem că rămâne în continuare de rezolvat problema exilului valorilor în spațiul mediatic, doar de dragul obținerii pluralismului; pluralismul este un lucru bun, dar proiectele media nu vizează intenții în plan educațional, vizează doar scopuri în plan comercial și economic; în acest sens, putem vorbi de o intenție mult mai centralizată decât a fost vreodată un proiect educațional
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem că va câștiga partida cu influențele exercitate de cultura pop. Ca atare, credem că rămâne în continuare de rezolvat problema exilului valorilor în spațiul mediatic, doar de dragul obținerii pluralismului; pluralismul este un lucru bun, dar proiectele media nu vizează intenții în plan educațional, vizează doar scopuri în plan comercial și economic; în acest sens, putem vorbi de o intenție mult mai centralizată decât a fost vreodată un proiect educațional (cu excepția
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Pier Aldo Rovatti au denumit "gândire slabă": "Este un mod de a spune provizoriu, poate chiar contradictoriu" (Rovatti/ Vattimo, 1998, p. 8), dar care se dovedește adecvat unei epoci a "rațiunilor multiple" (Rovatti, 1998, p. 43), deoarece "gândire "slabă" înseamnă pluralism" (Rovatti, 1998, p. 43). Autoritatea unui purtător colectiv aflat în rețea este o autoritate slabă; purtătorul și expertiza sa stau sub semnul "provizoratului", subiectul autorității nu mai are nevoie de argumente pentru a recurge la un purtător, iar domeniul nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
despre imaginea vizuală delimitând imaginea între dimensiunea cuvântului și cea iconică. Autorul se apropie, într-un anumit sens, de viziunea lui Giovanni Sartori despre imaginile din cadrul societății contemporane, în special datorită internetului și a lumii virtuale, susținând că acestea determină pluralismul imaginilor, tumultul de imagini noi stârnind "un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul"127, problema imaginii fiind în foarte mare măsură legată de multitudinea de medii și suporturi în care aceasta apare, dar și de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în condițiile extinderii educației și a relevanței ei pentru formarea coeziunii și solidarității umane, mai mult decât un mijloc al democratizării sistemului educațional un scop al acesteia și, în consecință, un factor al calității în educație. Problematicile participării civice și pluralismului cultural aduc în atenție funcțiile școlii în plan politic și cultural, ignorate sau neasumate de școala tradițională Ultima parte a lucrării aduce în atenție practicile educaționale, încercând să răspundem la întrebarea cum poate educația să se adapteze mai bine nevoilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru cele mai puțin dezvoltate regiuni din lume (America de Sud, în special Argentina, Brazilia și Chile, Asia de Sud-Est, Asia de Est și Oceania) (Savitch, H.V., 2002 181). Pe de alta parte, suntem asaltați de o explozie informațională care promovează democrația și încurajează pluralismul. Internetul nu poate garanta democrația dar poate asigura răspândirea informației, poate facilita schimburile libere între indivizi și grupuri și de asemenea poate crește gradul de comunicare între guvernanți și guvernați (Craig, G., Mayo, M., Taylor, M., 2000 325). Dincolo de obstacolele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunicare între guvernanți și guvernați (Craig, G., Mayo, M., Taylor, M., 2000 325). Dincolo de obstacolele care pot să apară și de excepțiile de necontestat, viitorul democratic pare unul promițător. Mai devreme sau mai târziu se așteaptă ca tehnologia să stimuleze pluralismul, diversitatea și responsabilitatea. Apariția societății civile mondiale formată din persoane și grupuri care participă la asociații voluntare indiferent de identitatea lor națională și în afara spațiului public și politic al națiunilor, reprezintă o ascensiune a voinței populare și oferă un spațiu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de opțiunile pe care indivizii le fac în planul valorilor morale. Rezolvarea tensiunii între spiritual și material depinde și de rolul educației în a-l ajuta pe fiecare să acționeze conform propriilor tradiții și convingeri și în respectul deplin al pluralismului (s.n.) (J. Delors, coord., 200012). Comisia presupune aici existența unui teren comun pentru toate tradițiile spirituale și morale, însă pierde din vedere perspectiva diferențelor culturale. Cum propune Comisia să rezolve educația aceste tensiuni majore? Soluțiile combină preocupările tradiționale ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să contribuie la această unitate? Răspunsul este "o accentuare pe dimensiunile morale și culturale într-un proiect pe termen lung pentru "educația cetățenilor lumii. Desigur că această Comisie nu putea specifica dimensiunile morale și culturale avute în vedere deoarece sprijină pluralismul cultural. Cu toate acestea, într-un Epilog al Raportului, Zhou Nanzhao unul dintre membrii comisiei face un inventar al "valorilor culturale universale care trebuie cultivate prin educație, în vederea unei morale globale" * conștientizarea drepturilor omului, combinată cu sentimentul responsabilităților sociale * aprecierea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
conștientizarea drepturilor omului, combinată cu sentimentul responsabilităților sociale * aprecierea acordată ideii de egalitate socială și a celei de participare democratică la procesul de guvernare și luare a deciziilor, în orice moment al existenței * înțelegerea și tolerarea diferențelor culturale și a pluralismului, condiție fundamentală a coeziunii sociale și a păcii mondiale * un spirit al preocupărilor față de celălalt "valoarea centrală a învățământului din viitor" * spirit de colaborare în ideea unei solidarități puternice în fața problemelor lumii pentru care fiecare trebuie să preia o parte
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în iulie 2003, încearcă, prin valori, să dea substanță și motivație modelului european. "Uniunea este fondată pe valorile respectului demnității umane, libertății, democrației, egalității, legii și respectului drepturilor omului. Aceste valori sunt comune tuturor Statelor Membre într-o societate a pluralismului, toleranței, justiției, solidarității și non-discriminării. (art.2) Astăzi, susținătorii Uniunii Europene încearcă, prin educație și activități culturale, să provoace sentimente de euro-naționalism, similare loialității patriotice față de statul-națiune tradițional. În timp ce scopul diversității poate fi atins "prin calitatea educației și înflorirea culturilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de a coordona eforturile în cooperarea pentru construirea unității europene. Problematica dimensiunii europene în educație, definită ca finalitate a sistemelor educaționale europene, a devenit "o necesitate în fața globalizării. Acest proiect educațional comun trebuie fundamentat pe practica democrației, exercițiul cotidian al pluralismului, abordarea interculturală a diversității (cf. C. Bârzea, 2000). Problema ridicată de politicile comunitare a fost aceea că, dacă se acceptă un cadru în interiorul căruia sistemele educaționale naționale se dezvoltă, acesta trebuie stabilit de comun acord între factorii guvernamentali, societatea civilă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în condițiile extinderii educației și a relevanței ei pentru formarea coeziunii și solidarității umane, mai mult decât un mijloc al democratizării sistemului educațional un scop al acesteia și, în consecință, un factor al calității în educație. Problematicile participării civice și pluralismului cultural aduc în atenție funcțiile școlii în plan politic și cultural, ignorate sau neasumate de școala tradițională (conform teoriei reproducției culturale). De aceea, dacă discutăm viitorul educației și al școlii ca veritabil vector al societății moderne, orice topică conduce la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o relație de vecinătate între oameni amenințată de tentația comunicării globale și rezolvarea provocării create, pe de o parte, de necesitatea de a proteja identitatea culturală și, pe de altă parte, de nevoia de a da educației o orientare înspre pluralismul cultural și toleranță. Pentru România, societatea educațională, ca tip de civilizație care-și valorifică eficient propriile resurse, devine o necesitate, dacă avem în vedere o schimbare majoră în domeniul mentalităților, al atitudinilor și valorilor, al competențelor și relațiilor sociale. Promovarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
expansion and its relevance for the formation of cohesion and human solidarity, more than a means of democratization of the educational system its purpose and therefore a factor of quality in education. The problem of civic participation and the cultural pluralism highlight the school's functions politicaly and culturaly, ignored by the traditional school (according to the theory of cultural reproduction ). Specialty literature stresses the importance for the local community to have authority and autonomy in determining the characteristics and priorities
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
et de sa pertinence pour la formation de la cohésion et la solidarité humaine, plutôt qu'un moyen de démocratisation de l'éducation son but, et donc un facteur de qualité dans l'éducation. Les enjeux de la participation civique et le pluralisme culturel, mettent en évidence des fonctions de l'école sur le plan politique et culturel, ignoré ou non-assumes par l'école traditionnelle (conformément a la théorie de la reproduction culturelle). La littérature de spécialité souligne l'importance du fait que pour
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
electorală. Dacă promisiunile erau fără acoperire, demagogice, cu atât mai rău, înseamnă că nu a fost excesiv de diferită de celelalte! Din păcate, atât am fost noi în stare să producem ca și clasă poli-tică în acești ani de regăsire a pluralismului și democrației. Însă, ar fi absurd să condamn numai clasa politică, aceasta nu a sosit din lună, nici nu a fost parașutată de chinezi, e dintre noi și pentru noi, deci este pe deplin reprezentativă! E mai mult de făcut
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
astfel încât au putut începe în condiții ceva mai curate noua lume. Ca să nu mai spun că, în cele mai multe dintre ele, societatea civilă începuse să se structureze cu ani, chiar decenii înainte de prăbușirea comunismului, astfel că au avut acces la un pluralism real de la bun început. Iar asta a făcut posibilă și trecerea pe tușă a falșilor intelectuali și intrarea în scenă a altora, ținuți în umbră de regimul comunist, revenirea în țările lor a celor surghiuniți etc. Iar la noi, alde
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a doua a listei, ai nume de persoane care fie n-au candidat vreodată la vreo funcție politică, cum sunt Doina Cornea, Dan Petrescu, Dorin Tudoran, fie nume de persoane care au candidat în 1990, ca independenți, în entuziasmul redescoperirii pluralismului. De altfel, cei care au făcut acest lucru în 1990, dacă ar fi candidat pe listele partidelor istorice, ar fi fost în primul Parlament ales, în mai 1990. Iar acel Parlament, în ciuda disproporției în favoarea FSN, care avea cam 2/3
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la Cotroceni. Prin ce diferă tinerii din politica românească de văcăroi, meleșcani, stolojani, marinari opriți în portul politichiei? Eu nu văd decât simple diferențe de vârstă, nu de viziune politică. Până la urmă, singura diferență față de peceristouteci știi de pe vremuri este pluralismul. Avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! Dorin Popa: Îmi amintesc, da, că la alegerile din mai 1990 au candidat, pe aceeași listă de independenți
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
văcăroi, meleșcani, stolojani, marinari opriți în portul politichiei etc.? Eu nu văd decât simple diferențe de vârstă, nu de viziune politică, nici nu zăresc vreo urmă de preocupare pentru binele public. Până la urmă, singura diferență față de peceristo-uteciștii de pe vremuri este pluralismul, deci se mai învârt între ei pe la guvernare și avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! Dorin Popa: Mircea Cărtărescu a câștigat finala "Zece pentru
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
17, cu excepția notabilă, deja amintită, a televiziunii publice. La care, pe deasupra, nu se observă dependența strictă de putere de până acum vreo doi ani. Salutar e faptul că patronatul fiind destul de diferit, iar o parte internațional, se păstrează un anume pluralism mediatic, iar intervenția surselor alternative de pe Internet face presiune pentru păstrarea, măcar, a unei aparențe de obiectivitate. Mai îngrijorător decât eventualele dependențe mi se pare a fi profesionalismul redus al presei noastre și al media în general. Dacă trecem de la
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ceva". / 136 Prin ce diferă tinerii din politica românească de văcăroi, meleșcani, stolojani, marinari opriți în portul politichiei? Eu nu văd decât simple diferențe de vârstă, nu de viziune politică. Până la urmă, singura diferență față de peceristouteci știi de pe vremuri este pluralismul. Avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! / 138 Capitolul III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media / 145 Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
borne simbolice erau întunecate în punctul de plecare, apăsate de crimele comunismului, dar luminoase în perspectiva unei sosiri presupuse într-o lume liberă și prosperă. Bine angajată deci, cu o nouă Constituție în 1991, care înlătură definitiv statul-partid și confirmă pluralismul sistemului politic, România trăiește experiența inedită a unui calendar electoral respectat. Electorii se exprimă încă din mai 1990, apoi, începând cu 1992, o dată la patru ani: potrivit articolului III din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dominant se exprimă în acord cu "standardele" europene, cunoscute de mai bine de zece ani. Economie de piață funcțională? România se dovedește performantă. Democratizare? Aceasta s-ar concretiza prin respectul instituțiilor: acestea sunt respectate. Aceasta s-ar rezuma la funcționarea pluralismului politic: denumirile partidelor maschează complicități politice, dincolo de concurențe. Dar cine își propune să se gândească și să pună în discuție chestiunea afirmării sociale? Care politică este tulburată de problemele unei țări străine din lumea a patra, în epoca intrării în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]