1,705 matches
-
satul Broștenilor. Deci noi am înblat și am ales de cătră locul târgu(luiă locul satului. Să începe hotarul satului Broștenilor de sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(aă Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curățe din sus preste Drislăvăț în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
hotărât și au stâlpit și au ales hotarul acelui sat despre hotarul târgului Hușilor și au pus semne. Și să începe hotarul satului Broștenilor din sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(a) Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curițe din sus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
stâlpit și au ales hotarul acelui sat despre hotarul târgului Hușilor și au pus semne. Și să începe hotarul satului Broștenilor din sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(a) Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curițe din sus preste Drislovăț în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
satul Broștenii, care sat mai înainte au fost supt ascultare(aă ocolului târgului Hușilor. Și se începe hotarul acelui sat de mai sus scris, anume Broștenii, din sus de drumul carele vine despre Lohan, deci drumul la dial pe supt podgoria, peste capul podgoriei din gios deci cade în Lohan, iar de acolo Lohanul în sus până în Vale(aă Popii în Crasna între Lohan, deci până în hotarul Crasnii despre vatra satului din gios prin mijlocul satului până la casa Curiții, din sus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sat mai înainte au fost supt ascultare(aă ocolului târgului Hușilor. Și se începe hotarul acelui sat de mai sus scris, anume Broștenii, din sus de drumul carele vine despre Lohan, deci drumul la dial pe supt podgoria, peste capul podgoriei din gios deci cade în Lohan, iar de acolo Lohanul în sus până în Vale(aă Popii în Crasna între Lohan, deci până în hotarul Crasnii despre vatra satului din gios prin mijlocul satului până la casa Curiții, din sus preste Drislovăț de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
printre cari ministrul Agriculturii, Anastase Sto lojan, susțineau că agiul e o binefacere. Naftalina a fost capul de acuzație în contra lui Anastase Stolojan, ministrul Domeniilor. De mai mulți ani se ivise filoxera în țară și, una după alta, frumoasele noastre podgorii dispăreau. Se-nțelege că a trebuit să recurgem la antidotul întrebuințat de toată lumea, adică naftalina. Dar opoziția pretindea că, cu prilejul cumpărării unei mari cantități de naftalină, ministrul Stolojan traficase. Adevăr sau calomnie, ceea ce e cert este că Stolojan a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la număr) ne-am adunat și, sfătuindu-ne, încurajându-ne, am gândit să ne luăm pe cap sarcina de a organiza această întâlnire. Am găsit un loc foarte frumos, un mini-hotel care aparține Stațiunii de Cercetări Horti-Viticole Iași, plasat în mijlocul Podgoriei Copou. Data: 12-13 iunie 1993. Prețul: meniu pentru o singură persoană în jur de 2500 lei, la nivelul datei de 1 aprilie 1993. Sigur, la data programată, prețul va fi mai mare. Credem însă că merită să facem un efort
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în Amf. „D. Hurmuzescu” (IV-13) Ora 13,00 - Vizitarea unor laboratoare Ora 18,00 - Masa festivă la „Casa Universitarilor”x Duminică, 13 iunie Scurtă excursie în împrejurimile Iașului. X În ultimul moment ni s-a comunicat oficial că restaurantul din Podgoria Copou este ocupat de o delegație..., fapt generat, foarte probabil, de imposibilitatea organelor de securitate de a supraveghea întâlnirea în mediul respectiv. III.5.7. Revederea la 40 de ani (Iași, 2003) Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Facultatea de fizică
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
planuri, tind să-și oblojească frustrările istorice cu driblingurile lui Hagi, din ce în ce mai sleite și ele... VITALIE CIOBANU: Mă gândisem într-o primă fază să rămân în oraș, să bat străzile, împreună cu alți vreo doi colegi ce renunțaseră la escapada în podgorii - ca Richard Wagner, de exemplu, care nu bea alcool deloc -, dar în cele din urmă mă învinge ideea de a nu pierde „specificul zonei” (ori poate doar... cordonul ombilical care mă leagă de colectiv, și în acest caz mărturisirea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mă leagă de colectiv, și în acest caz mărturisirea nu-mi face nici o plăcere: chiar dacă e un act de curaj, e despre lașitate ...). Château Smith Haut Lafitte - prima etapă a excursiei - este un adevărat castel-cramă îmbrăcat în verdeață, tronând peste podgorii întinse și pustii. E ciudat să constați că un asemenea latifundiu de mare valoare poate fi „uitat” între dealuri de ipoteticii săi stăpâni, chiar și într-o zi de duminică. Desigur, este o iluzie creată de priveliștea surprinsă de la distanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de est. Alei pitorești de plopi și carpeni deschid o priveliște adâncă, învăluită într-o ușoară pâclă, în care vezi sclipind la soare un viaduct întins peste râul Garonne. În depărtare, la limita ținutului Landes, o linie de chiparoși limitează podgoriile domeniului. Vizităm casa scriitorului în grupuri de 15 persoane, la intervale de aproximativ 20 de minute, cât durează excursia. Această ordine este supravegheată cu strictețe de Michel Pierre, întrucât turiștii obișnuiți trebuie să achite o plată la intrare. Aici, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și se reînscrie în social: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoaveleau căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste o urmă de fiară” (Albele - Bacău). Vânătoarea în „țara de sus despre apus” conține într-o sinteză simbolică maximă acea „zonă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nuntă dezvăluie continuitatea rituală a urmăririi sub forma alaiului de nuntă pornit spre casa miresei, pe un traseu ce coboară din uranian: „Ș’alergarăm de venirăm,/ Munțâ cu brajii și cu fagii,/ Ceriu cu stelele,/ Câmpu cu florile,/ Dealu cu podgorile;/ Vălcelili cu viorelile,/ Satile cu fetile./ Când bătu soarli de sară,/ Ieșirăm la drumu-al mare/ Și deterăm de-o urmă de fiară,/ Și stătu toată oștirea’n mirare./ Unii zâsără că ie urmă de zână,/ Să’i fie împăratului cunună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am pornit la vânătoare./ Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoavele au căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele” (Albele-Bacău). În domeniul „țării de sus” ar putea fi întrezărit spațiul inițiatic din colinde, balade și basme, „pustiu”, cu vegetație abundentă, unde a avut loc inițierea. Faptul că țara este spre vest subliniază
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
important la nivel ritual: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoavele-au căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste o urmă de fiară”. Punctul de cotitură este marcat de căderea potcoavelor cailor, ca semnal al pătrunderii într-un spațiu sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la Stațiunea Experimentală Podu Iloaei și, mai apoi, a cumulat și postul de cercetător la Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Iași. Prof. Dr. Doc. Mihail Peiu s-a stins din viață în ziua de 28 septembrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. PORUCIC DIMITRIE - 1921 -1984 S-a născut la 25 iulie 1921 în orașul Chișinău, Republica Moldova, într-o familie de intelectuali. Mama lui a fost profesoară de limbă franceză la liceul de băieți din or. Bolgrad școala primară
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
balcanice, cu "exotismul" ei, tocmai asta făcând-o viabilă pe malurile Senei. Globalizarea trebuie exploatată ca un vector care să trimită instantaneu lumea literaturii noastre în lumea largă. Globalizarea poate duce la dispariția, să zicem, a vinului de struguri din podgoriile de la Cotnari și a brânzei din lapte și a pâinii din grâu. Dar literatura cu amprentă proprie va dăinui și dincolo de noi. Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acolo, din zona respectivă, ne provine numele sau înaintașii mei au dat numele Cincului (în germană "Groß-Schenk" Cincu Mare). Arborele meu genealogic nu precizează acest lucru. Cu siguranță însă este faptul că strămoșii mei au deținut o mare parte din podgoriile Jidveiului, primul atestat fiind Jacobus Schenk care în secolul al XVI-lea a vândut partea lui de vie și s-a mutat la Jibert lângă Rupea pe drumul înspre Făgăraș, unde în afară de un han și-a făcut și un "atelier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putem fi influențați de locul nașterii și al primei noastre luări în posesie a lumii acestea? Ce are Bârladul în plus față de alte orașe europene? Bârladul a fost și este un oraș ecumenic, tolerant, cultural. Are dealuri cu livezi și podgorii, grădină zoologică, dar și fabrică de rulmenți, de textile, de abrazive. Aici au conlocuit creștinește români, evrei, turci, greci, lipoveni, albanezi, țigani, sârbi etc. Profesorul meu de germană, Hary Zupperman, era un evreu de ținută europeană... Bârladul are o tradiție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
oferite de cercetările efectuate în așezările de la Corni-Huși, Curteni (jud. Vaslui) sau de la Brădicești (jud. Iași). Statornicia și continuitatea populației autohtone în această zonă a Moldovei poate fi demonstrată și de vestigiile locuirii oamenilor din epoca La Tène, descoperite în podgoriile situate la nord de Huși, în locul numit Cerdacul lui Vodă. Arheologii au stabilit că dacii de la Turbata-Huși (secolele IV-III î. Hr.) preferau locuințele de suprafață, cu vetre deschise, și se ocupau cu agricultura, cu creșterea vitelor, cultura viței-de-vie și țesutul. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vagi. Firește, elementul românesc a fost predominant și se poate vorbi de o anume convergență etnică. Domnii și Episcopia au adus adesea oameni străini de aceste locuri (unguri, bulgari) ca mână de lucru, îndeosebi pentru întreținerea Curții și pentru îngrijirea podgoriilor. În 1494, se estimează pentru Huși circa 500-600 de locuitori, iar peste aproape un secol, în 1590, circa 1.000-2.000. Episcopul catolic Bernardino Quirini găsea, în 1599, la Huși, 1.030 de case, fapt considerat exagerat de istorici. Controversate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai include 102 de birnici și căpătăieri, ca pândari sau slugi la vii, precum și 30 de indivizi trecuți în categoria nevolnicilor, care aveau aceeași ocupație. În acest fel, putem stabili un număr de 135 proprietari individuali care posedau vii în podgoria Hușilor, dintre care 23 boieri, 5 privilegiați, 15 birnici, 7 căpătăieri, 5 nevolnici, un hrisovolit și 79 negustori, meșteri și alți oameni fără specificație. Analizând Tabelul statistic din 1845, se constată că asociațiile de negustori și, mai ales, breslele meșteșugărești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți locuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biserica Înălțării; Broșteni includea bazinul Drăslăvățului și partea centrală a orașului, dintre străzile Al. I. Cuza și Ghica Vodă; Plopeni - partea de sud-est până la movila Voloseni; Răești - sectorul Dric, inclusiv strada Tăbăcari. Planul ne arată că orașul era încadrat în podgorie. Ca urmare a construirii șoselei și a căii ferate Crasna-Huși, după 1890 a crescut suprafața orașului spre nord-vest, orașul dezvoltându-se, în continuare, în zona Gării. Extinderea teritorială a orașului Huși, până la Dobrina, s-a făcut în mod haotic, o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]