2,904 matches
-
Centrală din apropierea malului vestic. VICTORIA - este lacul tectonic cu suprafața cea mai mare din Africa și al treilea din lume după Marea Caspică și Lacul Superior. Situat între cele 2 grabene, lacul ocupă o depresiune formată prin lăsarea lentă a podișului ușor ondulat între 1100 m și 1500 m deasupra căruia se ridică vulcanii activi și inactivi: Kilimanjaro, Kenya, Elgon, Ruwenzori și Karisimbi. Cel mai important afluent ce se varsă în lac este Kagera cu afluentul Kasumo numit de N. Stanley
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de spaniolul Alonso de Ojeda, s-a dezvoltat orașul cu același nume - metropola petrolului venezuelean. Pe malurile râului Catatumbo, principalul afluent al lacului trăiesc amerindienii în locuințe lacustre. MARELE LAC SĂRAT ĂGREAT SALT LAKE) - lac de origine tectonică, situat în Podișul Marelui Bazin dintre Munții Coastei în vest și Stâncoși în est. Lacul facea parte dintr-o suprafață lacustră mai întinsă numită Boneville din care, datorită evaporației, au mai rămas câteva lacuri mai mici: Sevier, Blue, Swan, Salt și Marele Lac
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
musculițele, cu alge care schimbă culoarea lacului din albastru în verde - în timp ce înfloresc. Pescărușii, ploierii și alte păsări migratoare se hrănesc cu musculițe și creveții lacului. NAHUEL HUAPI - lac glaciar în Argentina pe versantul estic al Anzilor la contactul cu Podișul Patagoniei lângă vârful Tronador - 3584 metri. Este drenat prin Limay în Rio Negro spre Atlantic. Forma lacului cu multe ramificații, crestele muntoase cu zăpezi și ghețari, pădurea luxuriantă, defileele și cascadele, climatul cu mult soare și aer tonefiant, constituie direcții
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
200-225Km determină o climă caldă, umedă și temperaturi ale apei lacului ce variază de la 25-28șC la suprafață la 24-26șC la fund. Pe lângă pești în lac trăiesc și aligatori. POOPO ĂParia) - lac de origine tectonică situat între culmile Munților Anzi din Podișul Altipano, statul Bolivia. Apele se scurg din lacul Titicaca prin râul Deseguadero și din lacul Poopo în lacul Coipasa prin râul Lucajahuira în condițiile unui debit mare de apă. În sudul lacurilor Poopo și Coipasa se desfășoară o suprafață netedă
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
vestic, împărțite în alte bazine. Refacerea lacului secat de către coloniști în căutarea comorilor lui Montezuma și a orizonturilor freatice prin săparea unor puțuri de 100 m adâncime ar fi posibilă printr-un proiect grandios. TITICACA - lac de origine tectonică din Podișul Altiplano, la granița dintre Peru și Bolivia la 3812 m altitudine. Lacul Titicaca, separat de Peninsula Copacabana în 2 compartimente prin strâmtoarea Tiquina, unul mai mare în nord-vest Ciucuito și unul în sud-est Uinamarca, este cel mai mare lac de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
ulterioare. CALOTĂ GLACIARĂ Masă enormă de gheață, cu grosimi de 1000-4000 m , care acoperă unele regiuni de uscat din zonele polare. CANION Vale îngustă și adâncă, cu versanții puternic înclinați, de obicei verticali și în trepte, care ia naștere în podișurile cu structuri orizontale din roci dure și cu climat arid. CASCADĂ Cădere verticală, sau aproape verticală de apă, determinată de o ruptură puternică a unei pante în cadrul talvegului unui râu sau fluviu. CONVERGENȚĂ Teritoriu restrâns pe care confluiază mai HIDROGRAFICĂ
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și Maramureș; zona Viticolă CII - Dealurile Munteniei, Colinele Dobrogei și Terasele Dunării. În România, cele 8 regiuni viticole cuprind 37 de podgorii și separat centre viticole mai mici, până la 46 de zone. Regiunile viticole ale României: I. Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei 1.Târnave Blaj Alba, Jidvei, Mediaș Mureș, Târnăveni Mureș, Zagăr Mureș, Valea Nirajului. 2. Alba Alba Iulia Alba, Ighiu Alba. 3. Sebeș-Apold Sebeș și Apold Sibiu. 4. Aiud Aiud Alba, Turda Cluj și Triteni Cluj. 5. Lechința Lechința Bistrița
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
bătrînă. Tremurînd sub primele raze de soare, femeia își făcu cruce și-apoi căzu în genunchi. Tot restul vieții se rugă cu ardoare. Dar nici unul din cei dispăruți nu mai găsi vreodată drumul spre casă... În țara aceea de pe înaltul podiș, sfintele și sfinții puteau fi văzuți în fiecare zi. și nu doar strălucind în statui, cu firave raze ieșind din părul de piatră. Uneori, în cartiere lăturalnice, se și arătau. Dona Ariadna, o cuvioasă - în ciuda numelui păgîn și ciudat -, îi
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
Într-un anume sens, destinul personajului este trasat încă de la început: „Așa trebuia să se întâmple, și asta fusese poate hotărât de multă vreme, adică din ziua aceea îndepărtată când Drogo ajunsese pentru prima oară, alături de căpitanul Ortiz, la marginea podișului deschis, iar Fortăreața îi apăruse în fața ochilor în strălucirea apăsătoare a după-amiezii”. (p.70) Refuzul personajului de a pleca după patru luni, sub pretextul unei boli imaginare, deși aparent reprezintă o alegere conștientă, confirmă puterile magice ale fortăreței, atracția pe
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
treptat începe să domine evenimentele, plasate de la început într-un spațiu vag, al misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în fantasme care provoacă imaginația soldaților („Fortul, râpele, podișul pietros dinspre nord erau inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte.” p.73), iar sunetele proiectate pe fundalul unei liniști apăsătoare creează iluzii auditive: „Vântul, care făcea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și grăsimi. Rasa Hăngănesc Denumirea sa vine de la localitatea Hangu din județul Neamț, unde cunoștea o mare extindere. Se mai cultivă în județul Suceava și o parte din județul Bacău, precum și în mică parte în nord - vestul Moldovei și în Podișul Transilvaniei. Caracteristicile importante ale acestei rase sunt precocitatea deosebită, fiind cea mai timpurie formă de porumb din țara noastră, precum și forma știuletelui, tronconică, întotdeauna bine acoperit cu boabe la vârf. Au fost identificate, în această rasă, numeroase populații, de la foarte
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la cerințele principalelor genotipuri etc. reprezintă numai câteva dintre ele; cercetările cu privire la aplicarea îngrășămintelor, conduse de dr. Leon Reichbuch, în colaborare cu dr. Ciobanu V., au condus la stabilirea unor sisteme de îngrășare adecvate în cadrul unor tipuri de rotații specifice Podișului Sucevei, precum și la stabilirea sistemului de fertilizare în condițiile atacului de mană la cartof; cercetările în domeniul erbicidelor, conduse de ing. Elena Scurtu, au stabilit tehnologia aplicării erbicidelor la principalele culturi agricole. În domeniul plantelor furajere, cercetările conduse de dr.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
1973 Ignătescu Ion 10. Tehnologia fertilizării principalelor tipuri de 1974 Popovici Dumitru pajiști permanente din județul Suceava Ciubotaru Const. 11. Irigarea cartofului cu norme reduse de udare 1974 Scurtu Dumitru 12. Sisteme de îngrășare adecvate unor tipuri de rotație specifice Podișului Sucevei 1975 Reichbuch Leon 13. Diferențierea utilizării principalelor forme de îngrășăminte cu azot în funcție de tipul de pajiște 1976 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 14. Relații între sistemul de fertilizare și intensitatea atacurilor de mană și alternarioză la cartof 1976 Reichbuch Leon
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
gărgărițelor frunzelor de leguminoase și florilor de trifoi în condițiile din nordul Moldovei 1977 Brudea Valentin 17. Sinergismul dintre erbicide și lucrările de îngrijire la cartof 1978 Scurtu Elena 18. Raportul optim dintre lucrările adânci și superficiale ale solului în Podișul Sucevei 1979 Catargiu Dumitru 19. Avertizarea tratamentelor de combaterea manei cartofului în funcție de biologia agentului patogen, condițiile climatice și rezistența soiurilor 1980 Ignătescu Ion 20. Elemente pentru proiectarea drenului pe terenurile afectate de exces de umiditate 1980 Marcu Ștefan 21. S-
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
momente importante din istoricul stațiunii de cercetări agricole Suceava precum și din alte evenimente. LISTA LUCRĂRILOR ȘTIINȚIFICE ELABORATE SINGUR SAU ÎN COLABORARE I. LUCRĂRI MONOGRAFICE ȘI DE SINTEZĂ 1. CRISTEA M., SCURTU D., REICHBUCH L., CATARGIU D., 1965 Cultura porumbului în Podișul Sucevei, Editura Agrosilvică, București; 2. CRISTEA M., 1966 Cultura porumbului timpuriu, Editura Agrosilvică, București; 3. CRISTEA M., 1975 Germoplasma la porumb, Editura Ceres, București; 4. CRISTEA M., SCURTU D., REICHBUCH L., 1976Porumbul timpuriu, Editura Ceres, București; 5. CRISTEA M., 1977
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în condițiile Stațiunii Suceava. Biologie și științe agricole, anul XII, fasc.1; 19. CRISTEA M., 1962 - Soiul de porumb Suceava 1. Analele ICCPT, vol. XXX, seria C; 20. CRISTEA M., și colab. 1964 - Cercetări privind sporirea producției de porumb în Podișul Sucevei, I.D.T. București; 21. CRISTEA M., 1964 - Soiul de porumb Suceava 1, Broșură; 22. CRISTEA M., 1965 Cultura porumbului în zona premontană. Un hibrid dublu de porumb favorabil zonei premontane. Editura Ceres București; 23. CRISTEA M., 1966 - Cultura porumbului în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
resurselor genetice la porumb în România. Volum omagial, 111 119; 74. RUSANOVSCHI V., PÎNZARIU D., PETROVICI TAMARA, SÎRBU MARIA, COSTIN V., CRISTEA M., SAPUNARU T., DORNESCU D., TIMIRGAZIU ELIZA, CATARGIU D., REICHBUCH L., 1984 - Tehnologia cultivării porumbului pentru boabe în podișul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, Vol.2 (66, 99 116; 75. ANGHEL MARIANA, CATARGIU D., CRISTEA M., 1985 - Influența asolamentelor asupra îmbolnăvirii tulpinilor cu Fusarium sp., la hibridul de porumb Suceava 108. Producția vegetală, cereale și plante tehnice. Ministerul Agriculturii
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
-o României și lumii întregi. Retras la pensie din anul 1996, academicianul Mihai Cristea rămâne activ în continuare prin lucrări de mare valoare. Seria cărților privind germoplasma porumbului din perioada în care a condus cele două unități (Cultura porumbului în Podișul Sucevei, 1965, Resurse genetice vegetale, 1981, Cultura porumbului timpuriu,1966, Porumbul timpuriu, 1976, Rasele locale de porumb din România, 1978, Resurse genetice vegetale, 1981, Conservarea genetică a plantelor și agricultura, 1985, Evaluarea și utilizarea resurselor genetice vegetale, 1988, Genetica ecologică
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
au dus și odată cu ei au trecut În uitare atâtea posibile frânturi de istorii despre trecutul acestei localități, despre oamenii care au trăit aici odinioară, de unde au venit și de ce au fost ei fugari din Moldova de Nord ori din Podișul Transilvaniei, sau au fost aici dintotdeauna? În cele ce urmează nu-mi propun să Întocmesc o monografie a Gălăuțașului, aceasta pentru că, de obicei, monografiile Înserează date statistice și cifre care fac uneori lectura obositoare, dacă nu chiar plictisitoare. Las aceasta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că ar fi fost bucovinean sau moldovean. Locul lui de proveniență este căutat și În Basarabia. Oricum, de prea mult bine nu a venit el aici dintr-un ținut de câmpie, unde viața este totuși mai ușoară. Dacă venea din Podișul Transilvaniei, a luat calea codrului de răul austriecilor și a ungurilor ca să scape de serviciul militar la Împăratul. Același motiv putea să-l aducă aici și din Bucovina. Din Moldova ori din Basarabia, tot de răul străinilor, ruși sau turci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de cratere [...]. Astro-navigatorul, cum nu putea auzi ce spune ofițerul, îl luă de braț și îl duse către ecranul ca o fereastră. Purtat dintr-o parte în alta de suflul aterizării, nisipul formă o adîncitură [...]. S. Lem, L'Invincible (45) Podișul cobora ușor în pantă, spre apus și din locul unde poposirăm, se putea vedea o priveliște întinsă. În fața noastră, dincolo de copaci, zărirăm capul des Bois, tivit cu spumă de mare; în spatele nostru, încă puteam distinge, dincolo de limba de pămînt acoperită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
du marché pétrolier", Questions internationales, nr. 24, martie-aprilie 2007, p. 53 Petrolul La nivel mondial, Orientul Mijlociu deține cele mai importante rezerve de petrol, dar Rusia vine puternic din urmă cu resursele exploatate în Siberia de Vest, între munții Urali și Podișul Siberiei Centrale. Figură 4.3. Rezervele de petrol descoperite în lume. Sursa: Jacques Percebois, "Vers une nouvelle révolution énergétique?", Questions internationales, nr. 24, martie-aprilie 2007, p. 23 În anii '80, Siberia de Vest, cunoscută ca "inima rusească," dar și Caucazul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
oglinda apei nemișcate, pentru că lui i se părea că are în față panorama dezolantă a deșertului pietros căruia îi învățase în copilărie toate amănuntele, stând de pază în arșiță sau în ger acolo, pe meterezele fortăreței școlii de ieniceri din podișul Anatoliei. Cantacuzinul îl privea îngrijorat. Expresia feței lui Selin era tristă, ba chiar speriată, așa că întrerupse tăcerea: — Domnia ta ești obosit sau te încearcă vreo durere... — Nu... Ia, ce se aude? Peste zumzetul gâzelor venea de undeva un răpăit ritmat. — E
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să alunece de pe flancurile Copoului până la Bahlui; privirea îmbrățișează pajiștea verde printre cotiturile vâlcelei și, înspre dealurile din partea opusă, se adună vilele, grădinile, mănăstirile pe o depresiune imensă ale cărei gradenuri înalte sunt ornate de bolțile brazilor și ale stejarilor. Podișul Copoului e o vastă promenadă unde circulă echipajele la modă; e locul de întâlnire al societății elegante; femeile sunt atrase aici de splendoarea priveliștii; tot aici se afla un câmp de manevre, ofițeri frumoși și toate muzicile militare. Acest lucru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de 152 ha, la o altitudine de 350 m și aparține ocolului silvic Eminescu UP II - Vorona. Relieful se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase prelungi, cu orientare generală nord-sud. Comuna Vorona se află situată în partea de est a Podișului Sucevei, pe șesul și terasele Siretului. Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în: unitatea Podișul Moldovei subunitatea Podișul Sucevei la V de apa Siretului la NV de Dealul Mare-Hârlău Altitudinile maxime se întâlnesc în nordul masivului Dealul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]