907 matches
-
1. Domn destituit; 2. boier scos din slujba și supus la dări: gloata boierilor mazili și a boierinașilor, formau boierimea de la țară) Ei purtau familia Paladii și Zmeu. Mai trăiau și Ruptași,(ruptáș 1. Acela care lua în arendă cîteva pogoane dintr-o moșie. 2 Clasa negustorilor care plăteaŭ ruptă(impozit). În ultimul timp (pînă la 1848), fiii de preoți și ai clasei privilegiate purtau numele de familie Popovici și Bîrcă. Pentru familia Paladi, documentul de mazil a fost înmînat de către
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
ar fi, că denumirea satului Pogănești ar fi provenit de la un oarecare Pogan, iar după spusele bătrânilor, denumirea ar putea proveni de la numele boierului Pogănescu. O teorie aparte ar fi și aceea că denumirea provine și de la unitatea de măsură „pogon” (o jumătate de hectar care putea fi arată cu boii în decurs de o singură zi). Pare a fi o teorie destul de credibilă deoarece această unitate de măsură era folosită de români pretutindeni și de aceia cred că numele de
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
prietenie. Delegațiile ambelor sate au făcut vizite reciproce. La stabilirea relațiilor de fraternitate a depus mari eforturi Valentina Butnaru președintele asociației „Limba Noastră cea Română”. Nu este de neglijat și faptul că denumirea poate să provină și de la cuvântul grec „pogon” ceia ce înseamnă „barbă” „Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
sublocotenent în 1921. Studiază pictura la Academia de Arte din București, dar abandonează din lipsă de bani, după 3 ani. În perioada 1922-1924, este ofițer asistent de marină la Constanța, iar în 1925 a fost numit profesor suplinitor la liceul Pogoanele din Buzău. Iubitor al cărților, cu o cultură teologică și filosofică bogată, el este remarcat de Gala Galaction care, în calitatea sa de Decan al Facultății de Teologie din Chișinău, îl numește subdirectorul Internatului Teologic din Chișinău. Pentru o scurtă
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
hrană, îmbrăcăminte, și combustibili foștilor sclavi și refugiaților albi, precum și sfaturi pentru negocierea contractelor de muncă. A încercat să supervizeze noile relații între foștii sclavi și foștii lor stăpâni. Nu a promis nimănui, așa cum afirmau unele mituri ulterioare, 40 de pogoane de pământ și un catâr. Deși au cedat în fața abolirii sclaviei, mulți foști confederați nu erau dispuși să accepte schimbările sociale ce aveau loc și nici dominația foștilor sclavi. Învinșii nu erau dispuși să admită schimbarea societății lor. După cum spunea
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
orașul Săveni Dărăbani orașul Dărăbani Brașov Brașov municipiul Brașov Făgăraș municipiul Făgăraș Rupea orașul Rupea Zărnești orașul Zărnești Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei orașul Făurei ��Însurăței orașul Însurăței Buzău Buzău municipiul Buzău Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele orașul Pătârlagele Pogoanele orașul Pogoanele Caras-Severin Reșita municipiul Reșita Caransebeș municipiul Caransebeș Oravița orașul Oravița Moldova Noua orașul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Bocșa orașul Bocșa Călărași Călărași municipiul Călărași Oltenița municipiul Oltenița Lehliu-Gara orașul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Dărăbani orașul Dărăbani Brașov Brașov municipiul Brașov Făgăraș municipiul Făgăraș Rupea orașul Rupea Zărnești orașul Zărnești Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei orașul Făurei ��Însurăței orașul Însurăței Buzău Buzău municipiul Buzău Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele orașul Pătârlagele Pogoanele orașul Pogoanele Caras-Severin Reșita municipiul Reșita Caransebeș municipiul Caransebeș Oravița orașul Oravița Moldova Noua orașul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Bocșa orașul Bocșa Călărași Călărași municipiul Călărași Oltenița municipiul Oltenița Lehliu-Gara orașul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda Dej municipiul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
sudul județului, în câmpia Română, fiind traversată prin extremitatea estică (prin satul de reședință) de șoseaua națională DN2. Pe teritoriul comunei, la sud de satul Mihăilești, din această șosea se desprinde șoseaua județeană DJ203C, care o leagă de Florica, și Pogoanele (DN2C). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihăilești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,72%), cu o minoritate de romi (26,92%). Pentru
Comuna Mihăilești, Buzău () [Corola-website/Science/297418_a_298747]
-
știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin Bălcescu]] ([[1813]] - [[1902]]), ministru de finanțe în guvernul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
(în trecut și "Țuguiatu-Pământeni") este un oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitățile componente Căldărăști și (reședința). Are o populație de de locuitori (2011). Economia locală este predominant agricolă. Orașul Pogoanele este așezat în Câmpia Română, în partea central-sudică a județului Buzău, în cadrul Câmpiei Bărăganului de Mijloc. Orașul este așezat la intersecția drumurilor Urziceni-Brăila (drum ce face legătura între DN2 și DN2B) și DN2C care leagă Buzău de Slobozia. Orașul este
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
legătura între DN2 și DN2B) și DN2C care leagă Buzău de Slobozia. Orașul este situat la aproximativ de municipiul Buzău, iar partea sa sudică este străbătută de linia ferată ce leagă localitățile Urziceni și Făurei, aici fiind amplasată și gara Pogoanele (la de oraș). Clima orașului Pogoanele este temperat-continentală, specifică zonei de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 °C iar a solului de 12,5 °C. Temperatura medie a aerului în luna ianuarie este de -4 °C
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
DN2C care leagă Buzău de Slobozia. Orașul este situat la aproximativ de municipiul Buzău, iar partea sa sudică este străbătută de linia ferată ce leagă localitățile Urziceni și Făurei, aici fiind amplasată și gara Pogoanele (la de oraș). Clima orașului Pogoanele este temperat-continentală, specifică zonei de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 °C iar a solului de 12,5 °C. Temperatura medie a aerului în luna ianuarie este de -4 °C iar în luna iulie este de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
sol. Localitatea se caracterizează din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasată conform hărții geologice pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o pătură de loess cu o grosime de . Din punct de vedere al reliefului, orașul Pogoanele este situat în totalitate în zona de câmpie. Relieful zonei face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul Pogoanele, întinzându-se până la Valea Călmățui. Suprafața câmpiei este relativ plană, cu zone foarte largi, ridicate sau coborâte, rezultate în special în urma acumulărilor
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o pătură de loess cu o grosime de . Din punct de vedere al reliefului, orașul Pogoanele este situat în totalitate în zona de câmpie. Relieful zonei face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul Pogoanele, întinzându-se până la Valea Călmățui. Suprafața câmpiei este relativ plană, cu zone foarte largi, ridicate sau coborâte, rezultate în special în urma acumulărilor eoliene. Din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess. În această zonă câmpia este situată pe interfluviul Călmățui-Ialomița, având înclinare pe direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului, amplasat în Câmpia Bărăganului, orașul Pogoanele dispune de structură de gaze
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului, amplasat în Câmpia Bărăganului, orașul Pogoanele dispune de structură de gaze în orizontul geologic C. Satul Pogoanele s-a înființat în anul 1853, după ce Costea Musceleanu, proprietarul moșiilor Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ în zona
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului, amplasat în Câmpia Bărăganului, orașul Pogoanele dispune de structură de gaze în orizontul geologic C. Satul Pogoanele s-a înființat în anul 1853, după ce Costea Musceleanu, proprietarul moșiilor Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ în zona actualului oraș. Imediat, pe acele pogoane de pământ s-au stabilit
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
în Câmpia Bărăganului, orașul Pogoanele dispune de structură de gaze în orizontul geologic C. Satul Pogoanele s-a înființat în anul 1853, după ce Costea Musceleanu, proprietarul moșiilor Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ în zona actualului oraș. Imediat, pe acele pogoane de pământ s-au stabilit 370 de familii, inclusiv venite din alte zone, înființând satul Pogoanele. Împroprietărirea din 1864 nu a mai dat nimic acestor țărani care erau deja proprietari
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
în orizontul geologic C. Satul Pogoanele s-a înființat în anul 1853, după ce Costea Musceleanu, proprietarul moșiilor Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ în zona actualului oraș. Imediat, pe acele pogoane de pământ s-au stabilit 370 de familii, inclusiv venite din alte zone, înființând satul Pogoanele. Împroprietărirea din 1864 nu a mai dat nimic acestor țărani care erau deja proprietari, dar satul lor a devenit în curând unul dintre cele
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
moșiilor Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ în zona actualului oraș. Imediat, pe acele pogoane de pământ s-au stabilit 370 de familii, inclusiv venite din alte zone, înființând satul Pogoanele. Împroprietărirea din 1864 nu a mai dat nimic acestor țărani care erau deja proprietari, dar satul lor a devenit în curând unul dintre cele mai prospere din județ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pogoanele era o comună rurală arondată
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
din alte zone, înființând satul Pogoanele. Împroprietărirea din 1864 nu a mai dat nimic acestor țărani care erau deja proprietari, dar satul lor a devenit în curând unul dintre cele mai prospere din județ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pogoanele era o comună rurală arondată plășii Câmpul din județul Buzău, fiind formată doar din cătunul de reședință, cu o populație de 4200 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală mixtă cu 260 de elevi și 4
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
aceeași plasă, cu o populație de 870 de locuitori; satul a fost grav afectat de un incendiu în 1880, dar în 1899 el avea o școală cu 47 de elevi (din care 2 fete) și o biserică. În 1925, comuna Pogoanele avea 4812 locuitori, fiind reședința plășii Câmpul, în vreme ce comuna Căldărești avea 1385 de locuitori. În 1950, Pogoanele a devenit pentru scurt timp reședința raionului Pogoanele din regiunea Buzău, în care a fost inclusă și comuna Căldărăști; în 1952, ele au
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
în 1880, dar în 1899 el avea o școală cu 47 de elevi (din care 2 fete) și o biserică. În 1925, comuna Pogoanele avea 4812 locuitori, fiind reședința plășii Câmpul, în vreme ce comuna Căldărești avea 1385 de locuitori. În 1950, Pogoanele a devenit pentru scurt timp reședința raionului Pogoanele din regiunea Buzău, în care a fost inclusă și comuna Căldărăști; în 1952, ele au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Căldărăști s-a desființat, satul fiind
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
școală cu 47 de elevi (din care 2 fete) și o biserică. În 1925, comuna Pogoanele avea 4812 locuitori, fiind reședința plășii Câmpul, în vreme ce comuna Căldărești avea 1385 de locuitori. În 1950, Pogoanele a devenit pentru scurt timp reședința raionului Pogoanele din regiunea Buzău, în care a fost inclusă și comuna Căldărăști; în 1952, ele au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Căldărăști s-a desființat, satul fiind trecut în subordinea comunei Pogoanele, revenită la județul
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]