1,637 matches
-
în stație. Pensionarul aleargă în L, săritura calului, și îl prinde, în vreme ce în urma lui răsună un uragan de claxoane și înjurături. Curios, doar nu se grăbește nicăieri, și cu toate astea face mereu așa, sprintează după autobuze și tramvaie, se pogoară pe scările metroului cu velocități periculoase ca să apuce să țâșnească înăuntru înaintea anunțului Atenție, se închid ușile... Lumea nu-l înțelege, când a înțeles lumea vreodată ceva? Mai ales ceva cu totul și cu totul dezinteresat, cum e decatlonul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
din dormitor. Așteptă să-i treacă această nemaiîncercată până atunci stare de înflorire. Să se închidă la loc porii care, adineauri, pocniseră bezmetici, să se chirceasă iar în clipa de dinainte de amețeala amăgirii că-și mai simte trupul, să se pogoare din nou în apăsarea nopții trecute, a zilei de ieri, a zilelor de alaltăieri și de din totdeauna parcă, a timpului sec, prăbușit după moartea lui Stelian. Dar miracolul nu venea. Dimpotrivă, chiar și așa, zăcând cu ochii închiși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu rare excepții, i s-a oferit mereu ocazia unei noi capturi. Câteodată credea că toți fluturii din Amazonia își dădeau, mai curând sau mai târziu, întâlnire în acel colț liniștit, plin de flori. Și iată că începură să se pogoare, unul după altul, de la cel mai banal până la cel mai de preț, o adevărată comoară pentru colecționarul cel mai exigent. Se întinse pe creangă și privi în sus. Uneori, coborau și de la optzeci de metri, dintre cele mai înalte crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
deja atenția. Să spunem rugăciuni? Dumneavoastră ați spus deja rugăciuni. Ce naiba vreți...? — Pace. — Pace! exclamă el. Măi, să fie! Știți ceva? Întotdeauna mi s-a părut că Arhanghelul Gavril își pierdea timpul. Cum să-ți vină în minte să te pogori și să spui: „Pace oamenilor de bună-credință“? Oamenii de bună-credință vor acum pacea pentru ei înșiși - păstră tăcerea câteva clipe ca și cum și-ar reaminti ceva și zâmbi ușor. Îmi amintesc că, fiind copil, am învățat pe dinafară discursul marelui Arapooish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala Claudia Gherghel, încântați de grafica plină de culoare a icoanelor măiestrite cu migală de aceștia, la expozițiile lor personale. Apoi am luat drumul hârtiei reciclate, pe cărarea Copoului, spre Casa Mihai
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
înviind din morți ne-a împăcat pe noi cu Dumnezeu Tatăl, și a pus bazele Bisericii Creștine. Iubiți credincioși, Astăzi, iadul s-a sfărâmat, astăzi moartea s-a biruit... Astăzi morții se bucură cu cei vii, că Hristos s-a pogorât în iad și le-a predicat învierea... Se cuvine, dar, cu toții să ne bucurăm, tineri și bătrâni, bogați și săraci unul pe altul sărutând. și fiecare cu inimă veselă, să zică vecinului său... ”Hristos a înviat!”. E ziua mare a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
la bătrânețe, doar cinci). De-atunci, din 2 mai, de câte ori merg la biserică trec și pe la mormântul Dianei ca să aprind o lumânare și să-L rog pe Dumnezeu ca să-i primească sufletul neprihănit În lumea Îngerilor Săi, de unde ea se pogorâse acum 16 ani și ceva, la 6 martie 1997. La una dintre vizitele-mi duminicale la mormântul Dianei, văzui acolo un monument funerar, zidit de soții Cristina și Vasile Dascălu, părinți de-a pururi Întristați, care au scris acest epitaf
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1998 al revistei aromâne „Deșteptarea”: „... Recent apărută cartea profesorului M. S. Derdena abordează În Întregul ei probleme de literatură română, Închegând În paginile sale profiluri expresive a peste 20 de personalități ale culturii române. De la cronicarii moldoveni la junimistul Vasile Pogor și de la Eminescu - această figură tutelară a destinului nostru - până la Delavrancea, Rebreanu și Mircea Eliade”. La doar două luni și ceva de la debut, anume În 21 Aprilie 1998 (În ziua a treia de Paști), vede lumina tiparului, la editura Dimândarea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
bună parte din noapte cu ochii larg deschiși, privind cutremurătoarea, ireala nemișcare a cuierului. Ai mei Își făcuseră obiceiul să-l mute seară de seară la ei În dormitor, dar chiar și de acolo făpturile alunecau Înapoi spre camera mea, pogorându-și unduirile insinuante peste patul meu. Aș fi vrut să am puterea să mă scutur odată de starea aceea de paralizie și să le poruncesc să Înceteze cu hărțuiala. Cel mai greu Îmi era Însă să mă prefac că nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Foarte rar, În anumite zile, un fir Începea totuși să lege lucrurile. Nu pentru că aș fi reușit să Îl leg eu, ci pentru că existau momente speciale când toate stihiile stăteau În cumpănĂ și un fel de tărie a cerului se pogora pe pământ. Asta se Întâmpla În nopțile foarte reci și senine, când afară era liniște și bolta Înstelată a cerului trăgea parcă lumea În sus. Atunci se putea auzi trecerea Șaman 75 timpului. Timpul trecea pe Calea Victoriei, ștergând aerul dulceag
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Te lăfĂi după cursuri În piscină, după ce faci două-trei ture pe pista de atletism care Înconjoară tere- nurile de tenis. Nu Încetezi să te minunezi de incredibilele facilități de care se pot bucura aici studenții. iar paradisul Însuși s-a pogorât pe pământ sub forma laboratoarelor de informatică, dotate cu calculatoare de ultimă generație, la care există acces nelimitat. Când intri acolo dispare Întreaga Canadă, cu toată zăpada ei. Acolo e Paradisul. Zilele trec pline de fericire și uitare, scufundate În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
bună parte din noapte cu ochii larg deschiși, privind cutremurătoarea, ireala nemișcare a cuierului. Ai mei își făcuseră obiceiul să-l mute seară de seară la ei în dormitor, dar chiar și de acolo făpturile alunecau înapoi spre camera mea, pogorându-și unduirile insinuante peste patul meu. Aș fi vrut să am puterea să mă scutur odată de starea aceea de paralizie și să le poruncesc să înceteze cu hărțuiala. Cel mai greu îmi era însă să mă prefac că nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Foarte rar, în anumite zile, un fir începea totuși să lege lucrurile. Nu pentru că aș fi reușit să îl leg eu, ci pentru că existau momente speciale când toate stihiile stăteau în cumpănă și un fel de tărie a cerului se pogora pe pământ. Asta se întâmpla în nopțile foarte reci și senine, când afară era liniște și bolta înstelată a cerului trăgea parcă lumea în sus. Atunci se putea auzi trecerea timpului. Timpul trecea pe Calea Victoriei, ștergând aerul dulceag de migdale
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
punctele-cheie. Te lăfăi după cursuri în piscină, după ce faci două-trei ture pe pista de atletism care înconjoară terenurile de tenis. Nu încetezi să te minunezi de incredibilele facilități de care se pot bucura aici studenții. Iar paradisul însuși s-a pogorât pe pământ sub forma laboratoarelor de informatică, dotate cu calculatoare de ultimă generație, la care există acces nelimitat. Când intri acolo dispare întreaga Canadă, cu toată zăpada ei. Acolo e Paradisul. Zilele trec pline de fericire și uitare, scufundate în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
acesta le lipsea pentru a fi fericiți! Fără prejudecăți și false pudori. Lumea o luase razna rău, Thomas se putea socoti un Înger. Un fel de arhanghel Gavril, care aducea femeilor vestea că vor avea un fiu! Chiar duhul ce pogora asupra unora dintre acestea, Împlinind așteptarea! Cam așa ar fi putut spune despre sine Thomas, prea puțin evlavios, dar nici ateu, evangheliile fiind pentru el lecturi necesare, dar mai mult ca exercițiu cultural, un creștin nu tocmai convins. Isus nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mai hotărît. Avea un drept natural: cine putea să Îi interzică să-și vadă urmașii? Convenția semnată cîndva era un abuz: așa considera acum: de unde pînă unde să fie anulat ca persoană? Pentru urmașii săi el nu exista! Cine se pogorîse peste femeile acelea cu soți sterpi, vreun Duh Sfînt, de se treziseră dintr-odată că rămăseseră grele? Buna vestire, pentru ele, nu venise de la arhanghelul Gavril; nu aveau să nască Isuși. Diavolul, numai el, zicea Antonia, cînd citea prin ziare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
frână de mână. Când o pune, juri că ți s-a lăsat nenorocirea pe facultatea mintală... 26 DANIEL BĂNULESCU - Zice dimpreună cu Ioan Teologul în Apocalipsa 12 cu 13: "Vai de voi pământ și mare! Căci Ho diábolos s-a pogorât la voi cuprins de o mare mânie, fiindcă știe că mai are puțin timp!" - Fîs!... Pentru ce ne ispitiți, domnilor? De unde vi s-a năzărit vouă "mare mînie"? Nu-l zăriți cât de destins, cu pielea perfect întinsă, și cât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
eliberat de joaca pisicii, dintr-o nișă a biroului și rostogolit pe covor. Pe Ulpiu Sarcetius Galopenția l-au prins chiar la ieșirea din toaletă, cunoscîndu-se slăbiciunea de-a se refugia în acea zonă a Prefecturii, în care, deseori, se pogorau asupra lui ideile cele mai îndrăznețe. În acea sâmbătă, întîrziase fără folos în acel spațiu de mototolire a trufiilor umane, pentru că asupra sa nu planase nici o idee. Își recivilizase ținuta. Întredeschisese ușa, cu aerul acela absent cu care se cuvine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
chiar să recităm poezii despre dânsul. Amenințarea cu poezia i-a înfiorat... Fiecare a căzut pe gânduri, socotindu-se cam ce poezie ar putea recita el despre Raicopol. Unii puteau. Își mișcau deja buzele ca și cum s-ar fi rugat. Se pogorâse liniștea. Toți trăgeau cu urechea mai zâmbind, mai plângând, la șirul necazurilor personale cu care se luase la trântă Raicopol. Îl ascultau absorbiți pe magister. Acesta avea șase vagoane de ostateci. Un microfon. Și mișca încetișor, prin înaintea noastră, din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
totuși, așa cum e profețit în Apocalipsa 20/1-3, veți fi ținut mia aceea de ani în acel infect Adânc. Apocalipsul 20/1, 2, 3 era și el, pe partea lui, nu neapărat infect, ci, oricum, extrem de clar: "APOI AM VĂZUT POGORÎNDU-SE DIN CER UN ÎNGER, CARE ȚINEA ÎN MÎNĂ CHEIA ADÎNCULUI ȘI UN LANȚ MARE. EL A PUS MÎNA PE BALAUR, PE ȘARPELE CEL VECHI, CARE ESTE DIAVOLULȘI SATANA, ȘI L-ALEGAT PENTRU O MIE DE ANI. 397 CEI ȘAPTE
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cutărui camarad, cu una dintre sulițele scuipătoarelor sau ale scrumierelor, demontate de pe hol. - N-au să se scurgă cinci minute și or să părăsească, de bună voie, incinta! rosti, calm, dintre antenele microfoanelor, Nicolae Ceaușescu. În efectul de liniște perfectă pogorâtă asupra Sălii Palatului, fluturarea unei batiste, scăpată de o activistă din sectorul G, pe pardoseală, echivală cu lovirea de către o măciucă, în centru, a unui gong teatral. - Nu-s decât patru bagaje drăguțe, parașutate la Otopeni de către o persoană
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
descrie, pe albastrul boltelor, dâra ei răzvrătită. Aș vrea să pier în fiecare astru, să mă zdrobesc de fiece înălțime și-un adăpost mortuar s-alcătuiesc, în stele putrede, pentru un cadavru descompus în farmecul sferelor. Ce cântec s-a pogorât în carne și ce pierzanie sonoră îmbată fiece celulă, de nimeni nu l-ar mai opri, în avântul de murire? Este atât nedefinibil în acest cuvînt: zădărnicie - parcă mi l-ar fi șoptit Buddha într-un cabaret. O sinucidere face
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
altminteri, înclinația îi era scrisă în chiar originea lui burgheză, lucru mult prea evident ca să mai zăbovim asupra lui. Îl vom invoca doar într-un moment la care peste națiunile care se cufundau într-un nou război începea să se pogoare înserarea. IV Dacă aceste afirmații sînt exacte, înseamnă că nu abuzez de numele lui Freud pentru a auri blazonul unei științe care a cunoscut atît un succes fulgurant, cît și o cădere la fel de neașteptată. În ciuda tuturor reticențelor pe care le-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putea fi oferită altundeva decât în formula oximoronică a fiecărei „fericiri” evanghelice. Prin faptă, restaurarea pascală a Vieții dobândește în propriul meu trup o concretețe ultimă. Resimțind suferința stavropegică, dobândesc bucuria pascală. Pentru Michel Henry, ratarea confruntării cu acest Adevăr - pogorât printre noi „în carne și oase” - ne-ar putea face să credem că esența vieții este rezumată de o ecuație chimică (satisfăcută, eventual, de specia procariotelor). Această coincidentia oppositorum din procesul regăsirii Sinelui uman prin/în autoafectarea Vieții sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cosmosul nu-și poate dobândi frumusețea divină pierdută 3. „Augustin a pus în centrul teologiei sale ideea comunității pașnice; gândirea lui Dumnezeu, a revelației lui Dumnezeu a fost pentru el inseparabilă de gândirea raiului, a cuvintelor și a «legilor muzicale» pogorându-se din cer; orașul paradisiac însemna pentru Augustin o pace substanțială; dar această pace poate fi totodată imperfect prezentă în lumea căzută, în curgerea timpului.”4 În spațiul Bisericii, diferența individuală sau culturală nu este cenzurată de un colectivism integrist
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]