4,267 matches
-
și tabieturi mici, ar ieși bine la iveală. Nu e, în aceste câteva exemple dintr-o operă cu alte stasuri - sentenț ioasă și, de aceea, puțin rezistentă în timp, tonul ironistului Coșbuc, mai valoros, de obicei, decât poetul. Nu pentru polemică, precum sonetele cu adresă, sunt scrise aceste glume. Probabil că le va fi înțeles ca simple divagații, risipite din loc în loc, și de obicei neculese în volume. Niște exerciții de atelier, care să mai destindă coardele pe care poetul își
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
Cronicar Revista revistelor pe foarte scurt De citit neapărat articolele din 22 nr.37 despre reforma școlii și, nu în ultimul rând, interviul ministrului Daniel Funeriu; și tot acolo, polemica dintre Ion Vianu și Ștefan Racovitză pe tema unui muzeu al totalitarismului, în legătură cu care, dacă ne este îngăduită o părere fără argumente, care pot fi găsite într-un „Ochi magic” mai vechi, noi credem că dreptatea este de partea lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5249_a_6574]
-
să înfruntăm atacurile ce se declanșaseră pe seama superbei expoziții de la Galeria Nouă. Condeie de tristă amintire, lesne năimite împotriva adevărului, își stropeau otrava încercînd o campanie în „Scînteia”, un proces al criticii agita eticheta de „elitism”, pescuită din alte compromise polemici, degetul arătător al Securității găsea ocazia să probeze că instituția nu doarme, designîndu-ne unei vigilențe care se visa drastică. În chip fericit, însă, reacția artiștilor fu admirabil solidară, o ședință la UAP, ce a durat pînă după miezul nopții, unde
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
ci cerșitul. Iar la întrebarea Cum se zice pubelă în românește?, răspunsul furnizat de prietenii francezi este București!. Fără comentarii. Ce rău a fost mai mare În revista 22, nr. 37, din 6-12 septembrie, Cronicarul a descoperit, cu interes, o polemică între Ștefan Racovitză și Ion Vianu, purtată pe un ton civilizat și cu argumente intelectuale. Tema polemicii: înființarea unui Muzeu al Comunismului la București, propunere făcută de Teodor Baconschi. Punctul de vedere al lui Ion Vianu este că, dacă ar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
București!. Fără comentarii. Ce rău a fost mai mare În revista 22, nr. 37, din 6-12 septembrie, Cronicarul a descoperit, cu interes, o polemică între Ștefan Racovitză și Ion Vianu, purtată pe un ton civilizat și cu argumente intelectuale. Tema polemicii: înființarea unui Muzeu al Comunismului la București, propunere făcută de Teodor Baconschi. Punctul de vedere al lui Ion Vianu este că, dacă ar fi să se înființeze un astfel de muzeu, el ar trebui să fie consacrat tuturor dictaturilor din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
esențialul. Adică literatura. E firesc ca un partizan neînduplecat al acesteia, cum am văzut că este Eugen Simion, să fie sensibil la o asemenea inadvertență. Și s-o sancționeze atunci când e cazul. La Ibrăileanu, de pildă, cu care poartă o polemică plină de respect: „G. Ibrăileanu este prea categoric, am impresia, despărțind cele două biografii, dacă există, cu adevărat, două. Creangă oprește Amintirile în momentul în care ajunge la școala de la Socola. Viața lui de orășean ne este cunoscută din documente
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
Sorin Lavric E o delectare plină de cruzime să vezi cum mințile docte se stîlcesc între ele din ambiții de hegemonie doctrinară. Delectarea vine din rafinarea pe care o pun în argumentele menite a închide gura adversarilor. Și chiar dacă polemica nu ia niciodată forma altercației, pofta de a-l reduce pe celălalt la tăcere împrumută cuvintelor o elocvență grea, de trufie care vrea să aibă mereu ultima replică. E ca într-un turnir în care, în loc de cai și armuri, vezi
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
înveninată antipatie. Adunate sub egida Fundației Templeton, o organizație filantropică care încurajează dialogul fără prejudecăți între cercetători americani aparținînd unor domenii îndepărtate, cele 13 minieseuri despre Dumnezeu și cosmos (semnate de clerici, fizicieni, psihologi, biologi sau filosofi) culminează în trei polemici propriu-zise, în care șase dintre autori, împerecheați după criteriul incompatibilității de spirit (ateii față în față cu credincioșii), răspund obiecțiilor venite din tabăra opusă. Rezultatul este o carte vie al cărei nerv polemic se transmite citiorului prin contagiune înceată, de unde
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
Călinescu, așezat ca moto, polemizând astfel din pornire, explicit, cu marele predecesor, respingând prin demersul propriu teza acestuia că nimic nou nu se mai putea spune despre Ion Creangă. Direct sau nu, toți criticii menționați mai sus au purtat această polemică, spre binele posterității lui Creangă, s-ar putea zice, cum o probează, printre altele, și volumul editat la Cluj de Constantin Cubleșan în 2006 (Ion Creangă în conștiința criticii, Ed. Tribuna), edificator asupra extraordinarei bogății a receptării critice a lui
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
ianuarie 1834, Théophile Gautier publică în „La France littéraire” un articol despre François Villon, articol ce va provoca o reacție imediată și deosebit de violentă. „Le Constitutionnel” protestează în numele moralei, cunoscute fiind excesele poetului medieval, și cere introducerea cenzurii. O întreagă polemică între cele două reviste, pe tema angajării sau nonangajării artei, va ajunge în final în fața tribunalului corecțional. Théophile Gautier va scrie mereu, dar „La France littéraire”, din prudență, nu-i va mai publica articolele. Autorul le păstrează și ele vor
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
alegătorul român votează cu PSD, de exemplu, acesta îl alege implicit și pe candidatul socialiștilor la șefia CE, Martin Schulz. Legătura directă dintre alegerile europarlamentare și alegerea președintelui Comisiei Europene este descrisă însă printr-o formulă ambiguă, care a creat polemici și divergențe între liderii europeni. Cancelarul Angela Merkel a declarat, recent, că nu vede o legătură automată între europarlamentare și alegerea șefului CE.
Jean-Claude Juncker, candidatul PPE la preşedinţia Comisiei Europene by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54652_a_55977]
-
suplețe argumentativă oferă cele două capitole, În umbra gazetei, Caragiale și În umbra lui Caragiale, gazeta. Procedeul e cel al dublei incluziuni. Ambele, pline de exemple absolut uimitoare. Titluri, teme și tonuri, stupidități, vorbe, nume. Repausuri dominicale. Nenorociri, groaznice sinucideri, polemici și adjective, inspecțiuni. Cu alte cuvinte, lumea ca ziar și ziarul ca lume. Identitatea e tranșată imediat, în secțiunea următoare: „Formula lui Caragiale, arta lui poetică este ziarul. Opera sa comică este scrisă pe hârtie de ziar, alcătuiește o mare
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
scoase dintr-un manual), apoi note de jurnal presărate în mijlocul unor reflecții morale, la toate acestea adaugîndu-se neplăcutul procedeu al dialogului cu propriul spirit, cînd cititorul e silit să asiste la un schimb de replici în care autorul intră în polemică cu sine, mai precis cu cugetul lui, sub forma unei conversații marcate cu linii de dialog. Paginile acestea au un iremediabil aer diletant, de cazuistică morală făcută parcă din dorința de a umple spațiul, de unde și senzația că autorul s-
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
Autorul are un ochi clement, de blîndețe retrospectivă, limfa sa curtenitoare fiind în acord cu ochiul cast, doritor de nuanțe sobre, de aceea ultimul lucru pe care i l-ai putea cere e să stea pe picior de altercație, declarînd polemici și susținînd idei riguroase. C. D. Zeletin e un spirit vernacular, aplecat spre limba obștei, și nu un visceral, înclinat spre cenestopatii insolite. Atracția față de limbă îi depășește interesul pentru psihologii, cuvintele părîndu-i-se mai vii decît oamenii. E copios în
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
conteste. Nu aș dori să fac comentarii despre competitori. Noi ne-am luat profesioniști lângă noi, am reușit să ne încadrăm în timpul prezentat în anunțul de privatizare și pe care ni l-am asumat cu toții. Nu vreau să intru în polemică, analizăm ce se va întâmpla cu licitația, să vedem dacă suntem câțtigători cum ne implicăm repede, pentru că CFR Marfă are destule probleme. Am spus de la inceput că CFR Marfă nu e un premiu ci un exercițiu de responsabilitate", a declarat
Privatizarea CFR Marfă, în pragul eșecului. Îl va demite Ponta pe Fenechiu pentru ratarea obiectivului? by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51159_a_52484]
-
da, orice scriitor speră să fie citit de cât mai mulți oameni, și mai ales de tineri. Ei sunt cei mai importanți. Cum vă raportați la critică în general? Vă place să stârniți controverse, dezbateri? Da, îmi plac foarte mult polemicile. Aveți un program strict pentru scris? Scrieți și când călătoriți? Luați notițe? Da, lucrez foarte, foarte mult. Lucrez în fiecare zi, uneori și seara. În perioadele în care scriu intens la o carte, lucrez și sâmbăta, și duminica. Țineți jurnal
Pascal Bruckner despre paradoxurile iubirii () [Corola-journal/Journalistic/5355_a_6680]
-
lăsat un gust amar faptul că Dej, care aprobase la timpul său elaborarea și publicarea articolului, îmi cerea acum să-mi asum, de unul singur, răspunderea și rolul de țap ispășitor.” Așa este. De altfel, știu că a fost o polemică în România, pe această temă. Într-adevăr, polemica de care vorbiți a fost declanșată de un articol al lui Ștefan Voicu, redactorul-șef al revistei Lupta de clasă, devenită Era socialistă, publicat în revista Manuscriptum, nr. 4 din 1983, articol
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
aprobase la timpul său elaborarea și publicarea articolului, îmi cerea acum să-mi asum, de unul singur, răspunderea și rolul de țap ispășitor.” Așa este. De altfel, știu că a fost o polemică în România, pe această temă. Într-adevăr, polemica de care vorbiți a fost declanșată de un articol al lui Ștefan Voicu, redactorul-șef al revistei Lupta de clasă, devenită Era socialistă, publicat în revista Manuscriptum, nr. 4 din 1983, articol în care Voicu, fostul Dvs. coleg, probabil tot
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
ispititor. Exact când s-au cunoscut cei doi, față în față, nu contează. Evident, s-au întâlnit întâiași dată prin scrisul lor. Mai "vârstnicul" Sebastian publica de prin 1927, Eugen Ionescu din 1929 și deveni mai vizibil din 1932. În polemica purtată la apariția romanului De două mii de ani, cei mai comprehensivi sunt Șerban Cioculescu și Eugen Ionescu, al doilea cu spirit critic mai net și bine distribuit. El, Eugen Ionescu, deslușește izbânzile și neîmplinirile controversatei cărți. Prima și ultima parte
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
19 martie 1915, Pluto este fotografiată pentru prima dată, dar nu este recunoscută ca planetă, semn că încă nu i se făcuse testul ADN pentru a vedea dacă e de-a sistemului nostru solar sau nu. Între timp, tot există polemici, însă, măcar știm că există. Alt eveniment este că la 19 martie 1945, Hitler semnează Decretul Nero privind distrugerea infrastructurii economiei germane pentru a nu mai putea fi folosită de către trupele aliate. Da, vorbim de aceeași țară care acum are
Istoria zile: 19 martie. Hitler îngenunchează economia () [Corola-journal/Journalistic/67110_a_68435]
-
în 1922 premier al Italiei. Atât i-a trebuit lui Mussolini că a și dus țara într-un regim dictatorial, apoi a băgat-o în război de partea Germaniei. Acțiunea nu a fost prea inspirată, iar în ‘45 în timpul unei polemici cu o armă îndreptată spre el, Mussolini a rămas fără argumente și fără viață. 23 februarie 1929 - Încep și în România concursurile de frumusețe, prin declararea concurentei Magda Demetrescu drept "Miss România 1929". Și de atunci ne-am tot încăpățânat
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 23 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67240_a_68565]
-
datora, cum nu pare să datoreze nici altele, școlii, articolul său din "Observator cultural" este un delir de referințe fără absolut nicio legătură cu fondul discuției. O replică dezonorantă intelectual prin inadecvare și josnică moral prin sugestii neîngăduite într-o polemică civilizată. Domnul Decuble pretinde că mă "citea pe rupte", ați ghicit!, tot acum vreo douăzeci de ani, nu și astăzi când, la "venerabila vârstă" pe care o am, sunt pe cale să devin un clișeu expirat. Încep să înțeleg că problema
Venerabilul și logica necoaptă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6728_a_8053]
-
și viziunilor existențiale, cum poate ne-am fi așteptat. Scriitorul testează, ca într-un laborator fonetic, intensitatea, timbrul și calitatea sunetelor întrebuințate pentru a-și ilustra insațiabila poftă de a vorbi. Abordarea e lucid asumată. Mai mult, autorul declanșează o polemică implicită cu Marele Maestru în opera căruia cuvântul media între personaje și tragedii. La Shakespeare, iritarea e tradusă în disprețuitorul "Words, words, words!" La Faulkner, tensiunea negativă se rezolvă prin incriminarea construcțiilor verbale alcătuite pe baza cuvintelor: "Talk, talk, talk
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6730_a_8055]
-
Neconformist și scutit de meteahna gîndirii previzibile, Poukamisas răspunde la întrebări de genul: Ce înseamnă trecutul Greciei, ce înseamnă să fii grec și cum arată o Europă a națiunilor? Judecată din unghiul acestor probleme, Dialog cu istoria este o subtilă polemică dusă împotriva unui Occident care vrea să-și impună formula unui stat laic în care singurul zeu este mentalitatea consumistă. Absolvent al Facultății de Drept a Universității din Atena (1977) și al Academiei Diplomatice din Viena (1979), cu o carieră
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
dezvoltat. O simplă căutare pe Internet și se poate vedea că realitatea e alta. Pe forumurile generaliste cele mai intense discuții, în afară de cele pe teme politice, sunt despre eterna confruntare dintre religie și știință. La o scurtă analiză a acestor polemici se poate observa că tabăra scepticilor este numeroasă și deosebit de activă. Ba chiar există și un forum al ateilor, vechi de 6 ani, timp în care a reușit să adune 1367 de membri. Ritmul postărilor a scăzut mult în ultima
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]