3,246 matches
-
al Profesorului: să creeze o întreagă generație în cultura românească, o elită studioasă. Profesorul Nae Ionescu „Ne-a învățat să gândim” Este absolut firesc și normal ca o personalitate atât de remarcabilă să fi inspirat numeroae scrieri, numeroase dintre ele polemice. Despre Nae Ionescu au scris Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă (Ulysse printre sirene. Amintiri universitare), Constantin Noica, Emil Cioran (Nae Ionescu și drama lucidității, în "Vremea", 6 iunie 1937), Măriuca Enescu (Cantacuzino) și chiar Nicolae Iorga (în O viață
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
al libertății interbelice. Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu în conștiința contemporanilor Arșavir Acterian - “Nae Ionescu a fost un vorbitor cu o putere de captare magnetică a atenției ascultătorilor, de altfel, ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
puternice, așa cum îi consideră pe scriitorii și operele lor despre care scrie cu empatie. Cronicile, interviurile și articolele ce glisează spre eseistică, cuprinse în acest volum, publicate de-alungul anilor în presă, sunt scrise alert, având un stil clar și expresiv, polemic, doar în unele cazuri, semn limpede de maturitate. Perspectiva pozitivistă nu-l face încrâncenat, ba, mai mult înseninează opiniile, căci autorul nu concede științei literaturii decât mentalitatea, nu și instrumentele de lucru. Tonul este mai degrabă publicistic, dezinvolt, cu volute
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
iluzia comunicării Mai în toate epocile ale istoriei literaturii române creatorii n-au ezitat să-și spună părerea despre poezie. Dar intervențiile lor au fost, de obicei, ocazionale și fragmentare, aservite într-un fel sau altul operei proprii, subiective sau polemice.Amintindu-mi de poezie lui Eminescu cu “lăudându-te pe tine, ridicându-se pe el “. Vocația teoretică n-a lipsit, în genere, la unii poeți, însă voința de cuprindere sistematică și, mai ales, posibilitatea de a rămâne detașați, lasă de
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
iluzia comunicării Mai în toate epocile ale istoriei literaturii române creatorii n-au ezitat să-și spună părerea despre poezie. Dar intervențiile lor au fost, de obicei, ocazionale și fragmentare, aservite într-un fel sau altul operei proprii, subiective sau polemice.Amintindu-mi de poezie lui Eminescu cu “lăudându-te pe tine, ridicându-se pe el “. Iubesc poezie pentru următoarele motive: Vocația teoretică n-a lipsit, în genere, la unii poeți, însă voința de cuprindere sistematică și, mai ales, posibilitatea de
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
patru puncte de orientare pentru continuarea dialogului: 1. „Dialogul fiind calea de reconciliere, el trebuie continuat într un climat de sinceritate, respect reciproc și frățietate, renunțându-se la ocuparea cu forța a bisericilor, la acțiunile juridice sau legislative, la limbajul polemic din mass-media, precum și la orice formă de prozelitism. 2. Rezolvarea folosirii locașurilor de cult se va face prin dialog, analizând la nivel eparhial și parohial cazurile în care minoritatea nu are locaș de cult.(...) 2.2. Cea de a doua
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
rămas TOTUL , pentru 20 % din populație. Este târziu să mulțumesc Partidului. Și totuși, o fac. Mulțumesc din inimă Partidului Comunist Român. Trebuia să îmi explice altfel alternativa de a trăi. Nu a făcut-o. Nu mi-a pus în mâini POLEMICI CORDIALE de George Călinescu. Ca să vad Dinu Păturicii de astăzi sigilindu-și în palatele de pe Victoriei seifurile cu milioane de dolari, în timp ce, cârpit, profesorul elevilor tuturor meseriilor și profesiilor își numără măruntișul salariului ca să își bea iaurtul zilnic, vis a vis
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358850_a_360179]
-
rasă de porci trecători / chiar și prin baricadele dintre lagăre, / ori prin marele / zid chinezesc - pe care-l mai văd / chiar și de pe nevăzuta față a Lunii ... Acest poem de largă respirație cuprinde cinci capitole generoase - de fapt, o radiografiere polemică a societății. Pe un ton imperativ, autorul lasă contemporanilor un “Ordin de toamnă: Ștergeți urgent / urmele / imperiilor / de pe Noi, / de pe marele, / de pe blândul meu / Popor Pelasg, / adică Valah - dacă nu v-a lăsat / memoria istoriei, / epigonilor...!” Folosindu-se de elementele
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
în acești 30 de ani de când nu se mai revăzuseră. O reușită îmbinare a acestor rememorări cu sumare secvențe ale vieții de familie ajută la crearea senzației de autenticitate, de veridic. Potrivit modalității artistice folosite, sunt introduse în carte articole polemice, filosofice, de atitudine socială, poezii, texte dramatice ale autorului, cu scopul de a ilustra concepții, atitudini despre societatea mai veche dar și cea contemporană, accentul căzând pe critica severă adusă relelor sociale de ieri și de azi. De remarcat secvența
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
Desigur, istoria este lămuritoare și edificatoare, cu privire la agresivitatea săvârșită împotriva ortodoxiei, de către cei din apus. Destul și suficient de adâncă ori de profundă în realitatea tragică a despărțirii creștine, se află incapacitatea ortodoxiei de a învinge și trece deasupra psihologiei polemice, într-un adevărat spirit de iertare și iubire. Cel de-al II-lea mileniu a fost aproape o perioadă regretabilă a istoriei bisericești, din acest punct de vedere. 3. A fost un insucces în a interpreta evanghelia în termeni existențiali
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
Pillat. O latură consistentă a acestei activități s-a manifestat desigur și în gazetăria lui Iorga, articolele și referirile despre Eminescu fiind frecvente în publicațiile sale „Neamul românesc”, „Semănătorul” ș.a., nu o dată sprijinindu-se pe rostiri și gânduri eminesciene în polemicele sale, o listă a unor asemenea articole putând constitui substanța unei considerabile antologii. La fel, Iorga este prezent la ceremonii și festivități, dezveliri de busturi, precum cel de la Galați din 1911, la comemorări ale poetului, la tot felul de manifestări
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
panoplia cu sâneșe/ Și pumnalele de sânge/Peste care timplul plânge(Cronici și letopisețe). Libertatea,autenticitatea, integritatea, au rădăcini,în acest amestec infailibil de sarcasm și ideal. Fiecare poem dezvoltă o premisă cu aparență nevinovată până la răstălmăcirea ei în sugestie polemică. Poeziile lui Ion Untaru are aerul unei superbii melancolice, în care recunoaștem orgoliile poeziei adevărate. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ion Untaru-Floare de lotus / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi
ION UNTARU-FLOARE DE LOTUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360113_a_361442]
-
poate Cel închis e obosit/ și doarme cu capul/ pe o frunză...” (În fiece poem e închis Cineva). Nu știu exact ce cuprinde lucrarea despre poezia americană „scrisă de femei”, dar sînt sigur că în ea este urmărit un interes polemic: acela al studierii unei altfel de feminități, a unui referențial revoltat, cu conștiința comunicării de stări existențiale grave, ieșite din sentimentalism desuet și senzorialitate frivolă: „Cobor în mine ca-ntr-o catedrală/ Pașii mei foșnind pe caldarîmul ideii de ieri
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
compozițiile aparțin unor morfologii și ritmologii inedite. Romanul „Ultimul om” dar și „Chipuri de apă” sau „Formula matematică a iubirii” captivează printr-o originară arhitectură meditativă. Tematica este orientată prin valoarea intuiției de cunoaștere. Deschiderea romanescă este marcată de caracterul polemic, tensional al cuplului, aflat în plină confruntare ideatică, care se justifică printr-un pronunțat flux erotic. Autoarea nu a ales întâmplător acest procedeu inaugural, fiindcă instrumentarea sa psihologică urmărește în profunzime terțetul gând, cuvânt, faptă. Acțiunea cuprinde un vast teritoriu
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
Se ilustrează, de asemenea, o modalitate subreptice de a obține de la interlocutor o poziție principială pe care pe cale directă, datorită unor binecunoscute exigențe personale autoimpuse, acesta n-ar fi devoalat-o. Criticul Ovidiu Ghidirmic (pe care îl cunoaștem ca spirit polemic și puțin deschis la rămânerea în sfera lucrurilor așezate și nemișcătoare) este stimulat prin aserțiunea „întoarcerii la anul zero” să arate concesiv despre perioada comunistă: „n-aș putea susține că în această perioadă n-au existat autentice valori ale literaturii
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
în lagărul lui, dar am fost nemulțumit și de lagărul liber ales, că vezi Doamne, nu era cum mi-l plăsmuisem eu acasă, pe plaiul mioritic. Toate acestea, nedumeriri și revolte, m-au determinat să scriu liber, direct, persiflant, sarcastic, polemic, fără jenă că nu sunt literat, talentat, bântuit de geniu ca alții sau chemat. Nu scriu frumos, dar scriu liber, sunt autonom! Am început să public la „Cuvântul Românesc”, publicație lunară a românilor din Canada. Era anticomunistă și profund patriotică
VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340888_a_342217]
-
sfătuit să semnez cu un pen name, pe care l-am format din prenumele părinților mei... din dragoste și respect față de ei. La Munchen apărea „Curentul” lui Pamfil Șeicaru condus de Vasile C. Dumitrescu care mi-a publicat toate scrisele polemice la adresa regimului comunist din România. De acolo îl cunosc pe Titu Popescu, doctor în estetică, calm și fin, care s-a chinuit cu corectura articolelor mele și cu mine să scriu. El este cel care m-a împins să scriu
VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340888_a_342217]
-
au estompat diferențele confesionale, sociale, politice și suferința a unit oamenii, deși sistemul își dorea cu asiduitate să-i dezbine: „Ionescu era adventist reformist, Iliescu și Gachi erau ortodocși iar eu eram catolic. Ne rugam toți împreună, fără a face polemică. Suferința ne făcea egali. Dușmanul comun era ateismul.” (Ioan Ploscaru, Lanțuri și teroare, Ediția a-II-a, Revăzută și adăugită, Ed. Signata, Timișoara, sine anno, p.272). Condițiile din închisorile comuniste impuneau un regim alimentar la limita subzistenței astfel că marea majoritate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Și dacă ar fi să-i caut un defect, aș identifica discursul uneori diluat, tendința de a folosi multe cuvinte, de a se explica, spre deosebire de poeții din spațiul referențial, care concentrează programatic discursul, chiar cu riscul obscurizării mesajului. Ținta atacurilor polemice ale discursului insurgent sunt, mai ales, instituțiile opresive și deformatoare care obstaculează libertatea creatorului, pentru că El, poetul, chiar într-o societate superior-civilizată tinde să se așeze la marginile ei. Pe coperta a IV-a, autorul așează și un mesaj explicit
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
au estompat diferențele confesionale, sociale, politice și suferința a unit oamenii, deși sistemul își dorea cu asiduitate să-i dezbine: „Ionescu era adventist reformist, Iliescu și Gachi erau ortodocși iar eu eram catolic. Ne rugam toți împreună, fără a face polemică. Suferința ne făcea egali. Dușmanul comun era ateismul.” (Ioan Ploscaru, Lanțuri și teroare, Ediția a-II-a, Revăzută și adăugită, Ed. Signata, Timișoara, sine anno, p.272). Condițiile din închisorile comuniste impuneau un regim alimentar la limita subzistenței astfel că marea majoritate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
s-a auzit cântatul proverbial al păsării de curte care a dat numele mănăstirii și au admirat împrejurimile. “ M-am oprit asupra unor lucruri, locuri, descrieri deoarece ele reprezintă unele din punctele cheie ale romanului. Prozator viguros și cu instinct polemic este și un fin observator, un peisagist (parcă, înrudit, cu V. Alecsandri): “Valea Mirii este și acum un sat situat pe malurile bălților dunărene ce se desfășoară în salbă,însoțind fluviul în drumul lui spre delta rășchirată ca degetele unei
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
naționalismelor românești existente, inclusiv al celui legionar cu asocierea ilicită între „Hristos și revolver”, și cristalizarea unui program practic a „naționalismului creator”. Iar în anul 1938 este timp de două luni codirector la Porunca vremii. Sunt anii clarificărilor și delimitărilor polemice privitoare la sensurile naționalismului românesc „autentic”, în care începând din anul 1935 Nichifor Crainic apare secondat îndeaproape de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae din Sibiu, care devine un colaborator statornic al Gândirii până în anul 1944. Într-un eseu curajos din anul
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
fideli doar Vasile Voiculescu și Ion Pillat. Publicarea de către Lucian Blaga, la Sibiu în anul 1942, a cărții Religie și spirit, unde e negată orice revelație supranaturală, iar Iisus Hristos este doar un simplu mit, conduce nu doar la replica polemică a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae în Telegraful Român la Sibiu, ci și la excluderea poetului-filozof de la Gândirea, al cărei co-fondator fusese în urmă cu două decenii. În eseul-conferință „Transfigurarea românismului” din anul 1943 Nichifor Crainic îl acuză pe fostul prieten
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Gheorghiu-Dej și apoi, din anul 1965, al lui Nicolae Ceaușescu. În luna martie anul 1962 a fost transferat în arestul Ministerului de Interne, unde, la cererea ministrului Ion Drăghici, scrie o istorie a Mișcării Legionare. Scrisă într-un stil vehement polemic și încadrată de o introducere și concluzii cu elogii jenante la adresa leninismului, intitulată Cuibarul ucigașilor, în 15 capitole și 263 de pagini, lucrarea a rămas în manuscris fiind plagiată apoi de I. Fătu și N. Spălățelu în cartea Garda de
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
până la Onești și este întâlnit arhimandritul Paisie Ocneanul evocat ca bun ortodox. În Ochire Retrospectivă se face un rezumat al istoriei Moldovei, se amintesc figuri legendare, se analizează atitudinea lui Lăpușneanu. Întâlnim în aceste „Scrisori la un prieten”, și atitudini polemice la adresa lui Ion Heliade Rădulescu asupra folosirii limbii române, dar și măiestria autorului în utilizarea corectă și cu eleganță a ei. Scrisorile lui Negruzzi conțin forme literare diverse, dintre care jurnalul de călătorie, scene de moravuri și fiziologii, dizertații științifice pe
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]