1,136 matches
-
61, 62, 266 Eleb Monique 85 Elias Norbert 56, 67 Ellul Jacques 54, 57 Engels Friedrich 89 Englander Jean-Loup 252 Epstein Renaud 23, 279 Estèbe Philippe 13, 230, 278, 290 Farge Arlette 84 Faure Alain (istoric) 83, 84 Faure Alain (politolog) 84, 219, 265 Felouzis Georges 41, 271 Ferry Jules 73, 113 Fijalkow Yankel 240 Flamand Jean-Paul 82-84, 91, 93, 98, 101, 147 Fontaine François 173 Fortier Bruno 67 Foucault Michel 48, 49, 67, 109 Fourcaut Annie 82, 98, 99, 136
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
probleme, teme sau mize incită audiența la evaluarea candidaților din perspectiva capacității acestora de a le soluționa. Cum condițiile sociale fluctuează în permanență, este dificilă propunerea unei explicații exhaustive a votului. Într-o analiză deja clasică în comunicarea politică, doi politologi italieni, Arturo Parisi și Gianfranco Pasquino (1985), au propus trei tipuri ideale ale votului, care sunt încă de actualitate: * votul de opinie, bazat pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Campaniile electorale se caracterizează prin mobilizarea unor resurse variate și printr-o interdependență tactică între mai multe categorii de actori. 3. Oferta politică propusă electoratului în ziua votului este puternic influențată de interacțiunile dintre jurnaliști, institute de sondare, politicieni și politologi. 4. Maniera în care este tratată competiția politică de către jurnaliști promovează o imagine stereotipă asupra politicii (carierism, interes, demagogie, minciuni etc.). 5. Este imposibilă izolarea unui anumit tip de mesaj sau de agendă în raport cu un altul/o alta, cu scopul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
opoziția manifestată unanim, introducerea manualelor de istorie integrată, adevărate manifeste politice cu scopuri electorale ale Partidului Comuniștilor, a continuat. Conferințe și simpozioane: în 13-18 octombrie 1996, grupul format în jurul rectorului Universității de Stat, Gheorghe Rusnac, ce cuprindea membrii ai Asociației politologilor, Facultății de Științe Politice a Universității de Stat, Academiei de Științe și Academiei de Studii Economice, a organizat un simpozion moldo-german, pe tema „Statul național în societatea polietnică: Moldova în anii ‘90”, la care au participat aproximativ 50 de cercetători
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dimensiuni umane amplificîndu-se și luînd forma autonomă a unor științe ale comunicării. Asupra fenomenului comunicării umane (un univers în care încap ființe, lucruri, mașini sau alte ținte cu dublul rol de receptor-emițător) s-au pronunțat alături de cercetătorii avizați dramaturgi, prozatori, politologi, psihologi, teologi, eseiști interesați de mentalul colectiv și lista cred că e incompletă. Nu dintr-un unghi de specialist în comunicare reflecta Noica, așa cum se întîmpla, de pildă, cu demersul lui J. Habermas, contemporan cu el, autorul poate cel pertinent
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care Schramm îl conferă unui număr de patru cercetători veniți dinspre științele sociale în cadrul Institutului și subliniază contribuția acestora la consolidarea cercetării fenomenului comunicațional în calitate, nici mai mult, nici mai puțin, decât de "părinți fondatori" ai noului domeniu: politologul Harold Laswell, psihologul social Kurt Lewin, sociologul Paul Lazarsfeld și psihologul experimental Carl Hovland. Preocupați de fenomene variate, cu impact semnificativ asupra comunicării, în noua sa, post al doilea război mondial, identitate, de la propaganda nazistă (Laswell) la stilurile de leadership
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de idei, dar intransigente în concluzii. Gândire liberă, onestă, bine intenționată, exprimată până la capăt și fără complexe. Capitolul final, Pentru o nouă cultură română, este sinteza acestui proiect. Constatăm cu satisfacție că o întreagă nouă generație de eseiști, comentatori și politologi tineri, de o evidentă valoare, gândește, scrie și acționează, cu mare convingere, în același sens. Nu ezităm să amintim numele lui Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici, Alina Mungiu și Gabriel Andreescu, Andrei Cornea și Sorin Antohi, Stelian Tănase și Dan
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu există. Rămâne doar să înțelegem, pur și simplu, ce s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile. încerc deci o simplă schiță, un mic exercițiu analitic de politolog amator, oricând amendabil. Sunt chiar puțin intimidat în fața numeroșilor politologi brevetați, care au apărut la noi în ultima perioadă. Silviu Brucan poate fi invidios pe concurență... O primă cauză, pentru a începe în mod oarecum sistematic dar toate cauzele sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile. încerc deci o simplă schiță, un mic exercițiu analitic de politolog amator, oricând amendabil. Sunt chiar puțin intimidat în fața numeroșilor politologi brevetați, care au apărut la noi în ultima perioadă. Silviu Brucan poate fi invidios pe concurență... O primă cauză, pentru a începe în mod oarecum sistematic dar toate cauzele sunt, și în acest caz, interdependente și formează o adevărată structură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dar nici ea nu avea un caracter propriu-zis sistematic. Și nici nu putea avea, de fapt. Stilul său era fragmentarist-rapsodic, inspirat, mesianic, polemic-publicistic, nu o dată de manifest. Doar că politologia înseamnă altceva. Cum precizează și Vladimir Tismăneanu, cel mai remarcabil politolog român actual (despre care vom vorbi pe larg mai jos): Nu mă consider istoric, ci politolog. Prin urmare interesul meu se centrează pe concepte precum putere și influență, autoritate și legitimitate, ideologie și valori. 2. Raportul cu totul disproporționat, zdrobitor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Stilul său era fragmentarist-rapsodic, inspirat, mesianic, polemic-publicistic, nu o dată de manifest. Doar că politologia înseamnă altceva. Cum precizează și Vladimir Tismăneanu, cel mai remarcabil politolog român actual (despre care vom vorbi pe larg mai jos): Nu mă consider istoric, ci politolog. Prin urmare interesul meu se centrează pe concepte precum putere și influență, autoritate și legitimitate, ideologie și valori. 2. Raportul cu totul disproporționat, zdrobitor chiar cel puțin deocamdată dintre traducerile și lucrările originale românești. Se traduce și este absolut necesar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inclusiv material. Și ar mai trebui să convingem pe compatrioții noștri de pretutindeni că actuala cultură română nu este numai una de poeți, eventual de romancieri și, mai ales, de publiciști dacoromâni. Ea este mult mai bogată. Are chiar și... politologi, critici, teoreticieni, comparatiști etc. Sigur: sfera lor de acțiune este, inevitabil, mai restrânsă. Dar o cultură care s-ar reduce doar la plachete de poezii (și este inimaginabil cât de numeroase sunt astfel de apariții în perioada actuală) rămâne o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și simbolic, un alt aparat conceptual și, bineînțeles, o altă bază de documentare. Când se va înțelege bine acest lucru fără a denigra în nici un fel poezia cultura română în ansamblul său va fi făcut un enorm pas înainte. Opera politologului Vladimir Tismăneanu, cu dublă identitate culturală, americană și română, ilustrează nu numai tendințele amintite, dar indică și un adevărat program de studii. Cărțile autorului nostru sunt de prim ordin, cu multe titluri americane și românești. Dintre cele din urmă vom
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reușind, totuși, să se camufleze, să se metamorfozeze, să se regenereze chiar (toate formulele au o parte oarecare de adevăr) sub forma național comunismului. Despărțirea de trecut și continuitatea sa politică formează, în orice caz, un fir roșu în demonstrațiile politologului nostru. în acest punct intervine obiectivitatea și chiar obiectivismul de tip american. V. T. vede și de aproape și de departe, reglându-și obiectivul după împrejurări. Joc analitic subtil, care trebuie bineînțeles într-o publicistică încă indecisă între apologia necondiționată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și titluri comparative pentru a nu fi greșit înțeleși. Nivelul unor astfel de discuții, la noi, este încă destul de coborât. Dar, nouă cel puțin, ne pare evident că V. T. are, uneori, ceva din luciditatea, mizantropia și realismul implacabil al politologilor moraliști de clasă. Stilul său jurnalistico-radiofonic, descriptiv informativ riscă totuși să ne deruteze. Densitatea și acuitatea unor observații și reflexii sunt însă incontestabile. Perspectivele politologiei românești în stare incipientă se lărgesc și mai mult prin analizele și sugestiile referitoare la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de fapt, victimele în primul rând, și nu acțiunile brigadei teroriste împotriva populației de ostateci, atât de bine descrisă și de V. T. 19. în al doilea rând, opoziția are mereu de luptat cu întreaga ostilitate a structurilor criptocomuniste actuale. Politologul nostru definește și această situație cu deosebită claritate, ridicându-se la principiul general al democrației. Politologia națională n-ar trebui să-l piardă nici un moment din vedere. Este o adevărată fata morgana a opoziției românești: Numai o organizare politică în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
partidele de opoziție ce nu le inspirau încă nimic 22. Ce putem spune în acest cadru foarte limitat și predominant descriptiv? Ne îngă duim doar o scurtă reflexie. Poate și o mică sugestie: ce bine ar fi fost dacă acești politologi români, mulți-puțini câți sunt, bine intenționați, ar fi fost, totuși, consultați și chiar transformați în consilieri politici ! Cum a sugerat, de pildă, și nu chiar de mult, și Andrei Pleșu. Dacă ar fi fost invitați să colaboreze efectiv cu partidele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totuși, consultați și chiar transformați în consilieri politici ! Cum a sugerat, de pildă, și nu chiar de mult, și Andrei Pleșu. Dacă ar fi fost invitați să colaboreze efectiv cu partidele democratice din opoziție. Dar, se pare, cota intelectualilor, scriitorilor, politologilor, comentatorilor politici etc. nu este deloc mare în aceste medii politice, unele radical-rigoriste, unde nu se prea citesc lucrări de... politologie. După noi, situația este regretabilă și ea explică, în bună parte, și nivelul discursului politic actual. Lipsa sa de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și nivelul discursului politic actual. Lipsa sa de modernitate, mai ales și de multe ori, ca să ne exprimăm cu tot respectul posibil pentru acțiunea de altfel pozitivă a opoziției. în esență, ea este perfect legitimă și trebuie sprijinită. Situația unor politologi de valoarea lui V. T. este cu atât mai paradoxală, într-un fel, cu cât, dacă-l citim atent, observăm că el este un adevărat apologet al democrației liberale. Termenul nu are în acest context nici o conotație partinică. El este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
financiară. Un model sud-american, s-ar spune, se conturează de pe acum. Cine nu percepe nici această realitate de bază este orice, politician mărunt de provincie sau figurant parlamentar, numai om politic nu. Dar câți o percep de fapt? întrebare deschisă... Politologul este dublat, cum am menționat, de scriitor. El poate deci face foarte bine și reportajul trepidant al unui Solstițiu însângerat la București (printre cele două-trei texte într-adevăr notabile despre revoluția străzii; textul este datat 28 decembrie 1989), după cum Stelian
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pot fi eradicate în plan social, dacă acest fenomen Gogu nu va dispare. Imaginea are toate șansele să rămână și să se popularizeze. Și eliminarea sa să fie, în continuare, încă o utopie a epocii... Din aceeași categorie de scriitori-ideologi politologi face parte, în sfârșit, și Varujan Vosganian. Aproape că este greu să-l imaginezi și în postură de prozator și chiar de poet, cu volume recent publicate. Stilul rece, abstract, pare să-l definească, în primul rând, drept cel mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
libertate sau valori morale sub comunism, dar care le revendică, acum, în mod zgomotos. De fapt, toată discuția are un caracter moral manifest și ea justifică și pregătește concluzia oarecum neașteptată a cărții orientată decis spre o soluție pur etică. Politologul se transformă la Dan Pavel, în cele din urmă, în etician intransigent. în felul acesta apare, în politologia românească, o orientare efectiv nouă. Originalitatea Eticii lui Adam se relevă, din plin cel puțin în contextul reflexiei politologice actuale în capitolul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totalitari. Respectiv: centralizați, dirijiști și represivi. Regimul comunist totalitar a împins la ultimele consecințe acest sistem profund anticultural, cu grave urmări negative. Ce este cultura oficială ? Nu este neapărată nevoie să cităm, să spunem, pe Hannah Arendt sau pe alți politologi, de prim ordin, nimic de spus, pentru a defini cât mai exact și concis posibil esența acestei culturi oficiale: un sistem de valori oficiale, de stat, și ierarhizarea strict oficială a acestor valori. Vorbim, în primul rând, prin experiența personală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
despre E.M. Cioran, E. Ionescu, M. Sebastian, adică despre autorii, dintre cele două războaie, care au reflectat intens, inclusiv în contextul cultural al emigrației, asupra aceastei probleme iritante. Ea este, pentru mulți, încă profund traumatizantă. Din fericire, ultima generație de politologi în formație pare să fi depășit acest important obstacol. Ne gândim, în primul rând, la Alina Mungiu, Stelian Tănase, Dan Pavel, Sorin Antohi. Acesta din urmă întreprinde o analiză sistematică a complexului, convertit într-o geografie simbolică și ajunge la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care progresează prin socializare, Învățând norme și practici sociale inovative, de comunicare și nego ciere, coboară Într-un sincretism care-l face manipulabil. Ce pot face psihosociologii În situații de criză? Cum pot ei conlucra cu alți specialiști, cu economiștii, politologii, istoricii la descifrarea factorilor care au născut criza, la identificarea efectelor nevăzute Încă și găsirea unor soluții? La aceste Întrebări au Încercat să răspundă câțiva specialiști ai domeniului, În cursul unei mese rotunde, Crises et sociătăs, În urmă cu câteva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]