2,744 matches
-
noroc ; el se poate schimba... Exista odinioară și convingerea că dacă cineva îți iese în cale cu vase goale (cană, ulcior, etc.) acțiunea nu îți reușeste... Asta trimite cu gândul la ritualul de înmormântare românesc în care se împart « de pomană » și se varsă vase cu apă dar și la cel de nuntă când se iese cu găleata plină cu apă în calea mirilor... În interpretarea viselor, ulciorul joacă un rol important : dacă bei apa din el, vei avea parte de
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
celui răposat, a poruncit să-l îngroape în cimitir unde era îngropat și un episcop. După două zile, povestește avva Vasile, m-am dus să mă închin la mormântul bătrânului. Deasupra mormântului lui stătea un sârman paralitic, care cerea de pomană celor ce se duceau la biserică. Cand săracul m-a văzut că fac trei metanii și mă rog preotului mi-a zis: - Mare cu adevărat a fost avvo, bătrânul pe care l-ați îngropat aici acum două zile. - De unde știi
LIVADA DUHOVNICEASCA (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352628_a_353957]
-
cunoscut până au divorțat. Rodica, la rându-i, și-a deschis sufletul în fața ei. Între ele s-a legat o prietenie frumoasă iar Ina i-a fost alături și a ajutat-o când a murit Costel și i-a făcut pomenile. Acum, de când Rodica era la țară, prietena ei îi scria în mod constant, promițându-i că o să vină să o viziteze când își va lua concediu. - Gata, am cules fasolea și dovleceii! Ce faci, coană Rodico, nu mai scrii? Rodica
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
noi norme europene? Ceea ce nu se spune și este, de fapt, esențial este costul unor astfel de unități școlare, numărul de elevi ai căror părinți își permit să-și înscrie copiii aici. Mă mai urmărești sau îmi răcesc gura de pomană? Nepotul: Vai de mine!... Te ascult, dar chiar am amuțit. Dintrodată m-ai făcut să înțeleg multe lucruri asupra cărora aveam unele dubii. Nu e puțin lucru să se afle cineva în preajma unui înțelept de talia dumitale. Ba chiar a
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
Traian! S-au dus dracului pe apa sâmbetei toate visurile mele de împerechere cu vreo fufă de pe acolo. Îmi luasem și prezervative. - Păstrează-le pentru altă dată, poate își face și de tine milă vreo parașută să-ți facă o pomană de Paștele Blajinilor. - Face pomană pe dracu să le ia de fomiste. Haideți la cursuri că m-ați dezumflat de tot. Balon de săpun, ce mai. Neserioșilor. După amiază Cristian era nerăbdător să vadă pe viu reacția Andradei după ce se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
pe apa sâmbetei toate visurile mele de împerechere cu vreo fufă de pe acolo. Îmi luasem și prezervative. - Păstrează-le pentru altă dată, poate își face și de tine milă vreo parașută să-ți facă o pomană de Paștele Blajinilor. - Face pomană pe dracu să le ia de fomiste. Haideți la cursuri că m-ați dezumflat de tot. Balon de săpun, ce mai. Neserioșilor. După amiază Cristian era nerăbdător să vadă pe viu reacția Andradei după ce se întâlnise cu Deea. Știa ea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Odată, la o filmare pentru „Amintiri din copilărie”, în mahalaua Țicăului, marele actor s-a machiat, apoi a mers în cimitir la mormântul lui Ion Creangă. Ieșind de acolo a trecut ulița, la o cârciumă, unde a dat băutură de pomană pentru sufletul povestitorului humuleștean și, desigur, și-a dat sieși. Într-un târziu Ciubotărașu a revenit la bojdeucă adus de câtre șofer și urmat de alaiul unei liote de copii. Actorul nu mai era Ștefan Ciubotărașu, era Ion Creangă! Pe
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
potrivit CONSTITUȚIEI. Ce prevede acest IDIOL aflat în gura tuturor politicienilor despre repartizată mandatele zecilor de partidulețe care au concurat în primul tur deși din al doilea cei doi ar însuma 100% din mandate? Este o enigmă de stat (de pomană). Toți în opoziție, dar cu câte mandate? București beneficiază de un loc, Piața Universității, în care oricine are drept să protesteze pentru ce consideră nejust în problemele țării, fără aprobări peste aprobări și pile. Ce ar fi dacă toți părinții
MONUMENTUL REZISTENŢEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354221_a_355550]
-
de educare a țării, copii și maturi, de reorganizare administrativă ca noul concept de comună șă includă acoperirea cheltuielilor din venitul local. Nu mai avem nevoie de primari cerșetori care-și pot îndeplini promisiuni de azi pe mâine numai prin pomana căpătată de la partidul de susținere. Atât tot! Spitale, școli și drumuri nu se realizează de „stat guvern sau parlament” ci de oamenii comunelor, la propunerea primarului,om potrivit la locul cuvenit, și din veniturile proprii ale comunei care nu trebuie
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
primul loc, chiar și acelora de vârsta copilăriei. Cât și cu reorganizarea administrativă începută, cu oameni pregătiți pentru toate posturile. Acești oameni potriviți să capete puterea financiară să gospodărească comuna pe care o conduc din venitul propriu fără să necesite pomeni electorale. Nu se supără nimeni dacă din mii de primari cerșetor rămân sute de magistrați, vrednici ordonatori de credite din venitul propriu al comunei. Cred că așa ar fi arătat acțiunea începută dacă CONSTITUȚIA nu v-ar fi alungat din
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
el de aproape un an. A vrut să le scrie... Apoi, a sperat că va reuși să ajungă acasă ca tot omul: cu trenul sau autobuzul. Pe urmă a cheltuit tot ce strânsese cu boala lui Nicușor. A cheltuit de pomană, că Nicușor i-a tras clapa și a murit! Singur, rătăcit intre umbre și lumini, între oameni cu rost și fără, nu-și găsește loc nicăieri... % Nu se mai uită de mult la vitrine. Acum, ochii săi cată mașini părăsite
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
l-a încurajat să treacă pe la ei, pe la Samu ăla adică, oricând are nevoie de ceva. Dar Ramona a plecat. Ceilalți, care stau pe acolo, le dă ăstora ca el haine, doctorii, când au și ei, pentru că primesc și ei pomeni, de la ăia bogați sau de la oameni miloși, pomeni pe care le împart lor, oamenilor străzii... A aflat că așa li se spune: oameni ai străzii... De parcă vrea vreunul să bântuie ca strigoiul pe uliță... De parcă strada e mă-sa sau
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Samu ăla adică, oricând are nevoie de ceva. Dar Ramona a plecat. Ceilalți, care stau pe acolo, le dă ăstora ca el haine, doctorii, când au și ei, pentru că primesc și ei pomeni, de la ăia bogați sau de la oameni miloși, pomeni pe care le împart lor, oamenilor străzii... A aflat că așa li se spune: oameni ai străzii... De parcă vrea vreunul să bântuie ca strigoiul pe uliță... De parcă strada e mă-sa sau ta-su... Stau pe stradă, pentru că nu au
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
și credincios priete- nului său, de la care nu aștepta, evident, nici o răsplată. Prin urmare, era, firește, un câine. Unul mare lățos, mult mai curat decât domnul Țonel și cu o privire suspect de inteligentă. Prin comparație cu specia de referință. Pomenile obținute în această zi îi dădeau, numai omului desigur, iluzia că viața este frumoasă iar mâine va avea ce mânca, buzunarele îi erau pline de produse căpătate sau șterpelite, plus câteva sticle în care mai era, ba un rest de
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
luat rămasul bun, Când au scos sicriul afară, Eu plângeam ca un nebun. Mormântul era gata, La locul nostru de veci, A dat un preot cu lopata, Prin pereții gropii reci. Am plecat cu toți la vale, Să ajungem la pomană, Nu o să te mai văd în cale, Draga mea, iubită Ană. Moldova Veche 01 septembrie 2013 Referință Bibliografică: AI PLECAT ÎN ZI CU SOARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1030, Anul III, 26 octombrie 2013. Drepturi de
AI PLECAT ÎN ZI CU SOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347175_a_348504]
-
ești în ceruri”...se aude Cântarea Domnească, printre frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-e bine iar mă-mbăt/ iar o iau de la-nceput!” Sau: „Of, viața mea!” Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci. Chiar și țigănește. Stau și mă întreb: s-au schimbat într-atât tradițiile religioase? Nu se mai ține cont de pietate, de reculegere în cimitir. Cimitirul, mormântul, crucea, sunt
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
fie de sufletul Olimpiei, al Alexandrei, al lui Filip și al Leonidei! Dumnezeu să-i ierte! Să fie primit”... Poate le era și lor foame. Așa gândeam eu. Mama nu gusta nimic din bucate, niciodată, mai înainte de a da de pomană. Nici din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât de înmiresmat, florile nu mai sunt atât de intens colorate, vinul nu mai are același gust. De ce oare? Ce s-a pierdut și ce
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât de înmiresmat, florile nu mai sunt atât de intens colorate, vinul nu mai are același gust. De ce oare? Ce s-a pierdut și ce s-a câștigat în toți acești cincizeci de ani, de când
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
După ce am primit salcia sfințită și anafura, am mai participat și la un parastas (o colegă, profesoară de sport, și-a pomenit bunicele, Floare și Floarea). Era însoțită de copiii ei (minori). I-a pus pe ei să dea de pomană pachețelele...” pentru cele care le-au lăsat moștenire frumusețea, deșteptăciunea și sănătatea de fier”. Asta da abordare, în dragostea și respectul pentru cei plecați (nimic despre case ... pământuri ... bani ... Prânzul a fost la mine. Casa mea, cu totul nou aranjată
ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357135_a_358464]
-
uita la noi cu urechile drepte și cu ochii sticloși. Avea un aer mulțumit cu noua vestă, iar tata-mare era în extaz. -Băiatul meu! îi spunea într-una. Și mulțumit, tata-mare s-a întors spre mami: -Ai făcut o adevărată pomană. A îmbătrânit și el săracul. Cu frigul ăsta îi îngheață oasele! În seara aceea am avut certitudinea că ocupăm locul doi în inima lui tata-mare, după Cartuș. Gelozia mi-a piscat inima, dar m-am consolat repede pentru că îl aveam
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
ce-i geru ... - Dar nu prea se făcea s-o iei fără să ceri voie ... - I-am cerut-o-n gând și-a zis s-o iau ! - Dar rudele ce-au zis ? - Am zis eu pentru ei, să hie de pomană !.... - Nu trebuia să îl dezbraci pe mort ! - El trebuia să îmi dea dea haina cât trăia !... Dreptate de om în necaz, care n-a-ntins niciodată mâna la cerșit. Știam că e dibaci neîntrecut la chiot și îl rugam să
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
-mi spună. Atunci imaginația mea de copil a căutat o explicație, care mi-a venit la fel de repede ca și răspunsul lui la întrebarea mea: bunăvoința mea de a hrăni câinii vagabonzi va fi primită de Dumnezeu, așa cum era primită și pomană mamaiei Susana pentru morții ei, și ca răsplată ceream o minune să întârzie intrarea la școală cel puțin până în primăvară. Începând de a doua zi, în fiecare dimineață furam untură din borcanul adus de la țară plin de jumări și bucăți
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
Mă, țigane, ’ți arde satu’! Nu-mi duce grija, mă mut în altu’!» Țiganii - la «pomeană»! El e singur când ajunge la cel ce dă colaci, dar zice așa: «Dați-ne și nouă!». Nimeni nu-ți mulțumește mai frumos la pomană, dar să te ferească Dumnezeu să aibă un țigan pică pe dumneata, nu te mai poți spăla nici cu apa din Iordan! Când erau întrebați: Ce mâncați voi pe drum? - Ce găsim!- era răspunsul lor sincer și dezinvolt.Au țiganii
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
pe om) „- Domnule primar cărui partid politic aparțineți? - Partidului din Șinca Nouă, răspunde fără nici o ezitare, Dumitru Flucuș primarul comunei. Am căutat zadarnic acest partid între zecile de formațiuni politice care împânzesc teritoriul geopolitic al României (multe din ele, de pomană), nu l-am găsit! -E un partid al sufletului, m-a lămurit primarul” * Aniversarea a 250 de ani de la înființarea comunei Șinca Nouă, a prezentat bilanțul realizărilor comunei din ultimii ani, pe un fundal de istorie laică și istorie bisericească
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]