27,062 matches
-
va situa factorul natură(agricultura) În poziția pe care a deținut-o În „primul val”. Nu Întâmplător, preocupările principale din industrie sunt legate de biotehnologie, iar omul este considerat tot mai mult componentă a naturii, și nu stăpânul acesteia. B. Ponderea populației ocupate În industrie și construcții Înregistrează scăderi de amploare mult mai mici. Datele relevă că În unele țări (Japonia, Germania, Danemarca, Franța, Spania, Italia, Suedia) ponderea populație ocupate În agricultură s-a redus la jumătate. În Portugalia, populația ocupată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este considerat tot mai mult componentă a naturii, și nu stăpânul acesteia. B. Ponderea populației ocupate În industrie și construcții Înregistrează scăderi de amploare mult mai mici. Datele relevă că În unele țări (Japonia, Germania, Danemarca, Franța, Spania, Italia, Suedia) ponderea populație ocupate În agricultură s-a redus la jumătate. În Portugalia, populația ocupată În agricultură s-a redus de la 30,7% În 1978 la 11,6% În 1993cea mai amplă reducere. În același timp, există țări, ca Belgia, Marea Britanie, Canada
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
unui procent (excepție Canada, unde reducerea a fost de la 5,7% În 1978 la 4,1% În 1993). Referitor la ultima categorie de state, unde reducerea a fost mai mică, se explică prin aceea că s-a ajuns la o pondere care explică, de fapt, necesarul de forță de muncă impus de valoarea optimă a factorilor de producție din această ramură. Studiile Întreprinse apreciază că În următoarele decenii procesul de reducere a populației ocupate În agricultură, În țările dezvoltate Își va
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a factorilor de producție din această ramură. Studiile Întreprinse apreciază că În următoarele decenii procesul de reducere a populației ocupate În agricultură, În țările dezvoltate Își va diminua substanțial ritmul, deoarece nivelurile atinse corespund opțional economic din această ramură. Creșterea ponderii populației ocupate În agricultură În România, În perioada 2005-2009, se justifică prin reducerea producției industriale la care se asociază politica privind natura, structura și folosirea proprietății În agricultură. C. Creșterea accelerata a populației ocupate În sectorul servicii. Insistența noastră pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
229.508 249.861 266.477 290.281 308.285 numar someri neindemnizati 270.054 275.390 284.113 267.880 260.326 258.649 264.287 ian febr martie aprilie mai iunie iulie În graficul următor este prezentată evoluția ponderii șomerilor neindemnizați În totalul șomerilor Înregistrați, În perioada 2008 iulie 2009. Se constată o scădere semnificativă a ponderii șomerilor neindemnizați datorată creșterii accentuate a numărului de șomeri indemnizați pe fondul disponibilizărilor din ultima perioadă. Din analiza datelor prezentate se poate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
113 267.880 260.326 258.649 264.287 ian febr martie aprilie mai iunie iulie În graficul următor este prezentată evoluția ponderii șomerilor neindemnizați În totalul șomerilor Înregistrați, În perioada 2008 iulie 2009. Se constată o scădere semnificativă a ponderii șomerilor neindemnizați datorată creșterii accentuate a numărului de șomeri indemnizați pe fondul disponibilizărilor din ultima perioadă. Din analiza datelor prezentate se poate concluziona că șomajul se Încadrează În trendul ascendent specific acestei perioade de recesiune economică. Un rol important În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sumei reprezentând contribuția de 2,5% datorată bugetului asigurărilor pentru șomaj. Reducerea contribuției se acordă Începând din anul fiscal următor, pentru o perioadă de 6 luni, și constă În diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat În condițiile legale din numărul mediu scriptic de personal Încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv. 2.3. Servicii oferite solicitanților de locuri de muncă În vederea creșterii șanselor de ocupare În Hotărârea Guvernului nr. 1386/2004
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acest context, prin Strategia Guvernului României pentru sprijinirea dezvoltării Întreprinderilor mici și mijlocii, s-a previzionat și stabilit atingerea următoarelor obiective principale pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului IMM: crearea a 760.000 de noi locuri de muncă; sporirea ponderii IMM la crearea produsului intern brut la un nivel similar cu cel al altor țări foste candidate dezvoltate, astfel Încât acestea să-și consolideze poziția pe piață, prin competitivitate; creșterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10%. Ca rezultat al
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Călărași, Cluj, Craiova, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș și Drobeta Turnu Severin și 20 centre de formare profesională proprii agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă), cât și prin furnizori autorizați de formare profesională (din sectorul public și privat). Ponderea cea mai mare o au programele de formare profesională organizate prin rețeaua proprie de centre (cca 68%), cum reiese din graficul de mai jos: Prin Planul Național de Formare Profesională 2009 Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și-a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În timp ce al nouălea principiu statuează formarea profesională a adulților și readaptarea profesională. În fine, cel de-al zecelea principiu abordează mijloacele de finanțare. Este statuat astfel, că acțiunile Întreprinse În vederea realizării obiectivelor politicii comune vor face obiectul unei finanțări comune. Ponderea pe care a căpătat-o, În timp, libera circulație a lucrătorilor Între statele membre impunea Însă cu necesitate ca, prin Acordul Unic European, să se statueze și asupra problematicii educației și formării profesionale; ceea ce sa și făcut, subliniindu-se necesitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ce se realizează prin aceasta pregătire. Totodată mijloacele pregătirii artistice contribuie în mod hotărâtor la creșterea expresivității execuției elementelor artistice precum și la perfecționarea execuției tehnice și a amplitudinii generale a mișcărilor. De asemenea, prin utilizarea mijloacelor pregătirii artistice cu o pondere corespunzătoare în antrenamentul gimnastelor se asigură și dezvoltarea, la un nivel ridicat, a calităților motrice specifice gimnasticii. 108 Pregătirea artistică nu este eficientă dacă mijloacele acesteia nu se stabilesc în conformitate cu cerințele impuse de programa de clasificare FRG și cu cele
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
artistică să fie incluse și abordate cu seriozitate elementele și combinațiile artistice impuse de Codul de punctaj FRG, astfel încât exercițiile la bârnă și sol să îndeplinească cerințele de dificultate, compoziție și artistică; • programele de pregătire artistică să conțină într-o pondere corespunzătoare mijloacele care contribuie la formarea ținutei corecte, a execuției estetice, a expresivității (exerciții coregrafice cu sprijin la bara de perete, exerciții la centru), acest aspect fiind vizibil la toate cele patru aparate de concurs; • conținutul pregătirii artistice să fie
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
localizarea satului 71 Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare 73 Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM 110 Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate 112 Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002 116 Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor 119 Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale 121 Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) % 150 Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară 152 Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate de oraș și înregistrează ponderi mari ale navetiștilor de la sat la oraș; situația lor demografică este, de asemenea, mai bună1; - nivelul cel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adoptat formula PL. Acestea au o rată redusă de ocupare a forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
că poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O matrice posibilă a spațiului social, relevantă pentru demersul acestei lucrări, poate fi definită în funcție de tipurile de capital, nivelul de acumulare a resurselor și perspectivele de abordare 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Un alt studiu, prezentat selectiv în capitolul 6, arată că la nivelul populației din România sunt clar identificabile patru tipuri de atitudini față de modul de rezolvare a problemelor publice. Orientarea de tip participativ pare să fie cel mai puțin susținută. Ponderea cea mai mare revine persoanelor care vădsoluționarea problemelor sociale ale țării prin măsuri de tip autoritarist, cu un lider ferm. O pondere însemnată revine și orientării de tip democrație reprezentativă, cu accent pe ceea ce ar trebui să facă instituțiile statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
față de modul de rezolvare a problemelor publice. Orientarea de tip participativ pare să fie cel mai puțin susținută. Ponderea cea mai mare revine persoanelor care vădsoluționarea problemelor sociale ale țării prin măsuri de tip autoritarist, cu un lider ferm. O pondere însemnată revine și orientării de tip democrație reprezentativă, cu accent pe ceea ce ar trebui să facă instituțiile statului. În fine, o a patra orientare este cea care susține că nici liderul național, nici instituțiile democratice, nici participarea comunitară nu pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
județe de domiciliu, 2002tc " Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002" Satele cu rate ridicate ale emigrării temporare în străinătate au un profil distinct, bine conturat. Ele sunt caracterizate, în esență, printr-o pondere mare a minorităților etnice și religioase, stoc ridicat de educație la începutul anilor’90 și o localizare în zone cu probabilitate sporită de comunicare cu orașul sau, în genere, cu societatea globală (figurile 8, 9) (vezi și Sandu, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație este măsurat prin EDSTOCK, izolarea satului prin ISOLATE
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
259. Pentru „dezvoltarea județului”, vezi DEVJUD 98 la cea mai mică distanță de satul de referință, pe cel mai bun drum; „mărime sat” este logaritmarea populației satului în 2002; % de minorități religioase în 1992 este calculat carădăcina pătrată din (100 - ponderea populației ortodoxe în 1992); % de tineri este ponderea populației de 0-17 ani în populația totală a satului în 2002; % de adulți este ponderea populației de 18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cea mai mică distanță de satul de referință, pe cel mai bun drum; „mărime sat” este logaritmarea populației satului în 2002; % de minorități religioase în 1992 este calculat carădăcina pătrată din (100 - ponderea populației ortodoxe în 1992); % de tineri este ponderea populației de 0-17 ani în populația totală a satului în 2002; % de adulți este ponderea populației de 18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale este una care pregătește migrantul potențial pentru asumarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este logaritmarea populației satului în 2002; % de minorități religioase în 1992 este calculat carădăcina pătrată din (100 - ponderea populației ortodoxe în 1992); % de tineri este ponderea populației de 0-17 ani în populația totală a satului în 2002; % de adulți este ponderea populației de 18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale este una care pregătește migrantul potențial pentru asumarea riscurilor de a trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale este una care pregătește migrantul potențial pentru asumarea riscurilor de a trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]