93,928 matches
-
într-un ideal, ei bine, astfel de idealuri nu vom avea astăzi. Cu atât mai rău pentru noi, cu cât fără ideal nu vom ajunge departe. Dar nu numai atât: Galsworthy arată că idealul nostru trebuie să fie: înțelegerea între popoare, schimb internațional de idei, în fine, tot ce poate pregăti concordia perpetuă între oameni. Ideile lui Galsworthy sunt frumoase, nu trebuie însă să ne închipuim că sunt și originale în această materie. Nu! Ideea aceasta e veche de mii de
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
să fim naționaliștii umanității. În sprijinul acestei contopiri, Liga Națiunilor e un prim pas. Va fi ea de ajuns? Probabil că nu. Liga Națiunilor mai admite astăzi state separate, granițe distincte. Această contopire pare totuși necesară. Legăturile din ce în ce mai strânse între popoare, mai cu seamă prin aviație, faptul că un războiu cu mașini ucigătoare atât de puternice ar fi o adevărată catastrofă, necesitatea unificării condițiunilor de lucru, controlul higienei publice cer imperios o forță mondială. Această contopire va da, poate, naștere la
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
față de catastrofalele produse ale anilor '50. Cităm cuvintele lui Preda: Nu cumva adepții acestei teorii a hiatusului consideră literatura revoluționară în afara literaturii? Nu cumva ei sînt partizanii imobilismului estetic? Nu cumva ei ar fi vrut ca, în timp ce imensa majoritate a poporului, dornică de transformări, căuta o formulă nouă de existență socială, scriitorul să-și tragă obloanele la ferestre și să continue literatura dintre cele două războaie?" Partizan al romanului realist, "de relație", cum îl numește, și adversar al romanului psihologic (în
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
este comentată "amplu și contradictoriu", căci pe lângă prezentările elogioase înregistrăm și punctul de vedere critic al lui Ilarie Chendi. Acesta este nemulțumit nu numai de calitatea traducerii lui Victor Onișor, dar și de "falsele culori în care este arătată viața poporului nostru", nu din "pornire dușmănoasă", ci din "necunoștința stărilor faptice" de către autor. în secolul XX traducerile operei verniene se înmulțesc, devenind totodată mai bune, după cum se înmulțesc și raportările la Jules Verne. Vor scrie despre el, printre alții, G. Călinescu
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
și în general al lumii apusene pentru }ările Române era foarte mare. Preocuparea lui Jules Verne pentru noi nu era singulară și se înscria într-un mare curent de afecțiune și admirație. Ne eliberasem de sub ocupația străină, eram redescoperiți ca popor latin, ne modernizam, progresam în toate. Se scria mult despre noi, aveam nume bun și eram iubiți, mai cu seamă în Franța. Pe când azi... Azi când ne agățăm, pentru a fi luați în seamă, de iluzoria axă transoceanică... Dar să
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
stîngace de limba originalului se vede la fiecare pas: în punctuație, mai ales în utilizarea virgulei în conformitate cu regulile englezești și în contradicție cu cele românești - "A nu sesiza pericolul, este o mare vinovăție"; în morfosintaxă - de pildă prin frecvența cuvîntului popor (= people) cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
fiecare, felicitându-ne că am ajuns pe vârful muntelui"; "Bine, deci bazat pe autoritatea lui Isus, tu crezi în cer. Nu-i așa?". Adesea, textul religios pare impregnat de limbajul specific pentru business și administrație: "Domnul a trecut prin mijlocul poporului și s-a uitat la locurile care erau goale, apoi a întrebat: ŤUnde sunt persoanele cărora le este locul gol?ť"; " Domnul deschidea dosarul fiecăruia și îi spunea starea cum a fost găsit"; Vom demonstra angajamentul nostru în a lucra
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
Isus a coincis în acest an cu nașterea uneia dintre cele mai mari drame năvălind cenușie-murdară peste oameni și case. Iată, mobile plutind pe apă, pereți rupți de furia naturii și apa plimbând obiecte prin încăperi pustiite... Se zice în popor: "Să nu dea Dumnezeu omului cât poate duce!" Dar acești oameni, bănățenii noștri de "frunce", cât vor mai rezista? Privim cu prietenul Haralampy la această cumplită năvală a răului peste o lume care, nu cu multă vreme în urmă, trăia
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă mai amintim că 70% din tipăriturile în limba greacă în secolul al XVIII-lea s-au executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de documente privitoare la țările Române în arhivele, muzeele, colecțiile sau așezămintele de cult din Grecia (muncă făcută competent și cu acribie de un colectiv condus de acad.
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
fel de respect, probabil și din cauza lui Gide, cu al său epocal Hélas, Hugo... în definitiv, îmi zic, vai de acest Paris invadat de lumea a treia, pestriț, cu obsesia lui napoleoneană defunctă, însă rămasă ascunsă în subconștientul franțuz, de popor războinic, retoric, mai des mâncând bătaie, decât biruind... însăși Marsilieza lor crudă, agresivă, șovină, ...ce naiba! textul măcar să-l mai schimbe și ei puțin, măcar verbele instigatoare la atrocități, îmi spun; și din nou mă întorc la Napoleon și la obiectele
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
oameni spre o viață mai bună, aia cu verdeață, avea încă privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui poză, unde cineva l-a imortalizat într-un balansoar cu ochii cît ceapa, sugerînd o bruscă relaxare a sfincterului principal devenit dușman al poporului exact în clipa cînd fotograful îi spunea păsărica. Omul acesta minunat a avut dreptate. Slovele sale către Gorki rezistă - cum o fi rezistat Gorki? - pentru că se bazează pe o realitate irefutabilă: în adîncul lor deloc depărtat de suprafață, masele îi
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
firii, cu toptanul. Adoptînd o poziție oarecum suspicioasă, în parte neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre suspecți și de faptul că pe alții-i cunoștea lumea, ceea ce a înaripat întotdeauna aspirațiile omului din popor. În pivniță însă, supraviețuia prin întuneric adevărata atitudine față de creaturile cu studii. Iat-o, 86 de ani de la scrisoare. A ieșit afară. Apare și-n recentul sondaj printre adolescenți care, la întrebarea ce părere au despre oamenii instruiți, au răspuns
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
de spus. Toată lumea rîde. Brâncuși deschide poarta timpului pentru sculptura secolului XX, apoi o-nchide. Că era țăran. Oricîte exemple de intelectuali ai căuta, pînă și hibrizi ca cioplitorul, vezi că nu-s consecvenți, se agită, sînt moi etc. Așa că poporul trebuie condus spre elogiul mitocanului. (Pe care îl susținea în urmă cu vreo opt ani Răzvan Teodorescu la televizor, în timp ce-o rază de reflector îi scînteia în păr.) Lenin n-a murit. Deși emulatul său Iliescu care cînd
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
Golding: "Bogăția este o caracteristică sexuală secundară, la fel ca talentul sau geniul". Deci oamenii bogați sînt precis talentați sau geniali, una la mînă. Doi: au o foarte dezvoltată caracteristică sexuală, care chiar dacă secundară le folosește ca să f. din greu poporul. F e un verb tranzitiv împrumutat din NATO, puțini îl pronunță corect, trebuie cu limba în cerul gurii. Dar Năstase, Hrebenciuc, Geoană, Mitrea Cocor, aceste nuduri cu limbă de lemn, acești rafinați intelectuali ce ne vor rafina din nou în
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
din 29 iulie 2004, un Decret Regal fixă în preambulul sau motivațiile Comemorării din 2005, ca proiect de stat și indică structurile organizatorice necesare. Textul acestui decret pleca de la ideea fundamentală privind "consolidarea caracterului culturii ca element de integrare între popoare", idee care trebuia să fie cuplata cu principiul potrivit căruia Don Quijote conține valori prin intermediul cărora se poate lupta pentru libertate, progres și demnitate umană. A fost înființată mai întâi o Comisie de Onoare - formată din miniștrii Culturii din țările latino-americane
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
scris în limba română) și Varlaam, ceea ce înseamnă aproape un secol înainte de Psaltirea lui Dosoftei din 1673. Ion Buzași riscă o revendicare și o ancorare istorică surprinzătoare: Niceta de Remesiana, de pe la începutul secolului al V-lea, când nu existau nici popor român, nici literatura română. Ar fi o discuție lungă, cu argumente din Ion Itu și Mihail Diaconescu (Ion Buzași îl invocă numai pe primul). Altă problemă, ulterioară: Andrei Mureșanu, subiect preferențial de cercetare al autorului antologiei, e prezent cu trei
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
Păi, dreptate e asta?! În mediile infectate de corectitudinea politică a fi definit drept un "boier al minții" e ca și cum ai fi fost învinuit, pe vremea lui Stalin, că ești un "chiabur" (pre limba lui Dostoievski: "kulak"), sau dușman al poporului. În anii �50, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici ar fi umplut, cu siguranță, paginile de caricaturi ce denunțau lipitorile ce sug sângele poporului, fiind figurați sub forma unor ploșnițe uriașe, eventual cu papion. Deși nefumători, ar fi
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
lui Stalin, că ești un "chiabur" (pre limba lui Dostoievski: "kulak"), sau dușman al poporului. În anii �50, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici ar fi umplut, cu siguranță, paginile de caricaturi ce denunțau lipitorile ce sug sângele poporului, fiind figurați sub forma unor ploșnițe uriașe, eventual cu papion. Deși nefumători, ar fi tras cinic din trabucuri uriașe, provenite din Cuba lui Battista. În planul îndepărtat, eternul țăran român trudea cocârjat, dând cu sapa pentru a întreține luxul respingător
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
ce are legătură cu finanța rotofeie. Ni se explică - dar cu atât aplomb încât rămâi traumatizat ca după o inoculare dureroasă - că ăsta e adevărul (estetic), că asta e piață, că acestea sunt mecanismele cererii și ofertei, că asta vrea poporul; adică vrea ce știm cu toții: o muzică super - lejeră ce nu deranjează cu absolut nimic pe tot omul ce doarme vioi, în picioare. Iar acest suveran dar nefericit cântec de leagăn afluește dinspre toate ecranele, dinspre toate receptoarele radio, este
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Titanicul, poate că n-am fi aflat nici azi de scufundarea sa. Acum am aflat că la TVR sunau reprezentanții lui Adrian Năstase pînă și pentru detalii de tip "De ce n-a apărut premierul la tvr cînd mînca mititei cu poporul ?" Cu alte cuvinte, prim ministrul își pune sănătatea în pericol consumînd mici la o adunare cu cetățenii alegători și TVR nu dă o asemenea secvență capitală. Asemenea telefoane se dădeau și la televiziunile private care primeau reclame din partea guvernului. Rezultatele
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
Tocmai pentru că bănuiesc că un film-capodoperă nu se lasă interpretat cu una, cu două și nici nu e epuizat în una sau două exegeze. Fie-mi permis să parafrazez un slogan desuet și să-i dau conotații pozitive: "}ara și poporul rus/ Bucurie mi-au adus". Pe bune, deoarece Consiliul Cinematografiei Ruse sau așa ceva a scos pe DVD - cred eu - versiunea necenzurată a lui Andrei Rubliov (1969), care e acum disponibilă la închiriere în cel puțin două magazine specializate. Există însă
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
la despărțirea progresivă de recomandările oficiale și câștigând simpatia iubitorilor de cultură necoruptă politic. Beneficiază de traduceri în rusă, armeană, franceză, spaniolă (realizate și difuzate în Moldova și U. R. S. S.), de premii, sărbătoriri, onoruri (medalii, titlul de "scriitor al poporului din Moldova", obținut în 1982). E consacrat în toate formele, inclusiv de un studiu monografic, semnat în 1980 de Eliza Botezatu. Impresia mea "obiectivă" este că George Meniuc nu e un mare scriitor, dar e un artist care a luptat
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
o cuconiță isteață-foc și tot atât de apetisantă vertical și orizontal, care se vădește a pogorî chiar din Mântuitorul. Ce diferență față de savurosul thriller intelectual, european, solar-mediteraneean, al lui Reverte! De când sunt n-am citit o batjocură mai mare la adresa credinței unui popor ca al nostru de pildă, poate plin de metehne, dar măcar cuvios și cu teamă de Dumnezeu. Adevăr grăiește Evanghelia când pomenește de lupii în blană de oaie... Oare chiar așa de rău am ajuns, încât să nu mai discernem
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
adevărată: și sărăcia se vede mai bine și falsul moralei comune, trăite în anii aceia, se arată tot mai intens în contact cu o realitate complexă, provocatoare, cu ispite și chemări de tot felul. Nu e de acceptat presupunerea că popoare întregi, "morale" până în 1989 sau 1991, s-au păcătoșit integral pentru că au aflat ce e libertatea. Procesul de însușire al libertății însă e tot ce poate fi mai complicat pentru ființele prinse în țesătura de inegalități și contradicții în care
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
gândesc cum ar fi arătat România dacă ar fi fost locuită de canadieni sau de nemți. Probabil la fel ca Germania sau Canada. Privind la televizor, poți să-ți faci o ideie despre viața socială, culturală și politica a unui popor, mai ales dacă înțelegi limba. Și eu o înțeleg, chiar dacă mă surprinde cu expresii și cuvinte împrumutate din alte limbi, printre care cele pe care le folosesc frecvent prin Nord America. Cum au ajuns în România ? În plus, mă surprinde
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]