2,377 matches
-
Buletinul..., nr. 7. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”tc "Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”" Am decupat titlul de mai sus dintr-un „Memoriu” adresat de profesorii Universității din Cluj, la 5 octombrie 1924, către fostul coleg, Alexandru Lapedatu, Ministrul Cultelor și Artelor, solicitând aprobarea pentru a înființa Asociația Extensiunea Universitară - inițiativă „de ordin pur
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
naționale”, să nu se restrângă doar la investigații științifice și activitate didactică, ci să devină fermenți ai vieții cultural-științifice din Ardeal. „Universitatea românească, cel puțin pentru un șir de ani, mai are o a treia datorie de împlinit, cea de popularizare a științei. În consonanță cu spiritul democratic, care domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vedea savantul clujean îndeplinit acest program? „Răspândind cultura științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de cursuri populare la care să aibă acces tot publicul doritor de cultură științifică și b) organizarea sistematică a scrierilor de popularizare. Ar fi bine, credea în 1921 prestigiosul filolog chemat să conducă destinele universității, dacă „cursurile populare”, ținute sporadic până atunci, ar fi cuprinse sub egida unei „organizații solide a Universității populare românești”. Și dacă s-ar deschide rubrici permanente de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ar fi bine, credea în 1921 prestigiosul filolog chemat să conducă destinele universității, dacă „cursurile populare”, ținute sporadic până atunci, ar fi cuprinse sub egida unei „organizații solide a Universității populare românești”. Și dacă s-ar deschide rubrici permanente de popularizare a științei în publicațiile vremii și dacă s-ar edita o Enciclopedie românească la care să participe învățații neamului, strângând „toate achizițiile științei și toate datele relative la poporul nostru și țara pe care o locuiește din vechime” (Pușcariu, 1921b
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care să le răspândească cu dărnicie în rândurile poporului. În ce privește „contribuția la cultura generală a țării”, universitarii clujeni au participat, chiar de la întemeierea noii universități, la opera de răspândire a culturii în masele poporului - intelectuali și muncitori - prin acțiuni de popularizare a științei. Fie făcând cursurile lor accesibile unui public mai larg, fie colaborând cu Asociația Astra, ținând conferințe în orașe și sate, fie publicând „broșuri poporale și de cercetări”, fie înființând biblioteci (Ghibu, 1929). Mai târziu, în 1923, profesorii clujeni
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
universități cred că este de datoria lor să intre în contact viu cu intelectualitatea română din întreg cuprinsul Transilvaniei și Banatului, să cerceteze la fața locului nevoile culturale ale neamului nostru și să răspândească, prin conferințe publice și publicații de popularizare, o serie de cunoștințe științifice, pe care le cred necesare pentru luminarea drumurilor grele și întortocheate ale progresului național” (Ștefănescu-Goangă, 2002b, p.65). Iată citatul complet din acest memoriu, care ar putea fi considerat programul inițiativei clujene: „O campanie de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
le cred necesare pentru luminarea drumurilor grele și întortocheate ale progresului național” (Ștefănescu-Goangă, 2002b, p.65). Iată citatul complet din acest memoriu, care ar putea fi considerat programul inițiativei clujene: „O campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de an - iată ce socotim că ne trebuie” (ibidem, p.66). Ca mijloace pentru realizarea acestui scop, organizatorii 3 s-au fixat asupra conferințelor publice și a publicațiilor de popularizare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de an - iată ce socotim că ne trebuie” (ibidem, p.66). Ca mijloace pentru realizarea acestui scop, organizatorii 3 s-au fixat asupra conferințelor publice și a publicațiilor de popularizare. La consfătuirea de constituire au participat 30 dintre profesorii Universității, dar peste câțiva ani numărul acestora era de 50 (din cei 70 câți funcționari erau în universitate). În primul an s-au ținut 152 de conferințe în 24 orașe din
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
O. Ghibu), „Educația fizică și viața modernă” (M. Botez), „Mediul și omul mare” (V. Bărbat), „Pedagogia țărănească” (I. Paul), „Copilăria și progresul” (V. Bărbat), „Dezvoltarea școalei românești în Ardeal de la 1495 la 1918” (I. Lupaș), „Școală nouă-generație nouă” (L. Rusu). Popularizarea științei se realiza într-un mod total satisfăcător, având în vedere condiția de specialist de primă mărime a fiecărui conferențiar. Iată câteva titluri de conferințe: „Ocrotirea naturii” (Alex. Borza), „Concepția biologică și socială în viața de azi” (M. Botez), „O
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
avea să fie cel realizat de D. Gusti la Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, alături de Tudor Vianu, Octavian Neamțu, H.H. Stahl, Apostol Culea și alții, fie prin instituția Căminului Cultural, fie prin reviste ca Albina, prin publicarea unor lucrări de popularizare și propagandă culturală, prin conferințe și biblioteci. Fundația Culturală Regală funcționa încă pe baza ideilor haretiste (urmărind „răspândirea” culturii în mase prin „apostoli culturali” și „misionari”), când Gusti a preluat conducerea și a impus un program sistematic, riguros, pornind de la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
șanțuri, drumuri noi, poduri și podețe, canalizări, fântâni, construcții de localuri (cămine culturale, băi populare, grajduri). Pentru „cultura minții” s-au procurat 20.813 de volume, 3231 de obiecte de muzeu, s-au împărțit țăranilor 35.637 de cărți de popularizare, s-au prezentat în fața oamenilor din sat 597 de piese de teatru, s-au ținut 5.628 de șezători, 3.004 de serbări, s-au înființat 344 de școli noi. Contactul cu satul a inspirat teze de doctorat, au fost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se transforme în una capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asociat” să capete „experiența conducerii”. Într-un cuvânt, o școală a democrației, un mijloc de învățare a virtuților solidarității umane. Literatura despre cooperația școlară punea la dispoziția corpului didactic modele de statute, populariza rezultatele deosebite, constituia - prin reviste, broșuri de popularizare - o tribună pentru spiritul cooperativ. Cooperatismul școlar s-a născut, fără îndoială, din doctrina cooperatistă, dar s-a inspirat și din principiile școlii active și din practica comunităților de muncă. Pedagogia comunităților de muncă a promovat cu deosebit succes spiritul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
intelectuali ca preotul D. Furtună, care edita revista de folclor Tudor Pamfile la Dorohoi, sau Apostol Culea, colaborator al lui D. Gusti, sau de diferite ministere și instituții. Chiar din primul an, biblioteca număra 568 de volume, cele mai multe broșuri de popularizare a cunoștințelor folositoare din domeniul agriculturii, sănătății etc. Se încurajau însă și lecturile din lucrări de beletristică, la șezători s-au făcut lecturi din Popa Tanda de Ion Slavici și Amintiri din copilărie de Ion Creangă. S-a urmărit, de la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să se angajeze în lupta pentru ridicarea culturală a poporului” (Moisiu, 1927). În câteva luni realizările sunt remarcabile: biblioteca are acum 901 lucrări de literatură, medicină, agricultură, filosofie, istorie, geografie, iar sătenilor li s-au împărțit peste 400 lucrări de popularizare. Căminul primește regulat un număr de 16 publicații, între care: Făt-Frumos, Albina, Neamul românesc, Lumina satelor, Cultura poporului și altele. Și iată cum se desfășurau șezătorile: în 20 iulie (au asistat 72 de membri) s-au comunicat știri din țară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din trecutul neamului nostru” și explică cele 21 de tablouri proiectate. Ritmul manifestărilor era de 2-3 pe săptămână, incluzând aici și spectacolele cinematografice (cu „vederi” din diferite țări, filme artistice ca Învierea după romanul lui L. Tolstoi, comedii, filme de popularizare precum Culesul viilor în Franța, Industria bumbacului). Fiecare acțiune (fie că se numește șezătoare, serbare, conferință sau spectacol cinematografic) cuprindea, de fapt, două sau trei manifestări distincte; o conferință, o lectură sau recitare, o piesă de teatru, o dezbatere pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
internațională SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Fața nevăzută a omului Resurse didactice: o imagine, fișe de lucru, creioane colorate, marker Momentul de încălzire: 10 min. Se captează atenția elevilor prin povestirea unei anecdote despre marele fizician german Albert Einstein: "Pentru popularizarea invențiilor sale, Einstein a străbătut sute de kilometri prin lume, împreună cu șoferul său. Șoferului i s-a părut destul de simplu ceea ce face stăpânul său și l-a asigurat pe acesta, că și el ar putea să se prezinte în fața oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ultimă formă de influență a Grupului celor Zece. Mulți membri ai grupului au exercitat o acțiune politică directă: Robert Buron, Jacques Piette, Jacques Attali, Jacques Delors, Michel Rocard. Alți membri vor juca un rol adesea remarcabil în domeniul științei, cunoașterii, popularizării acesteia, își vor orienta acțiunile în speranța de a pă-trunde în mintea oamenilor politici. Henri Altan, René Passet, Edgar Morin, Joël de Rosnay și cu mine ne regăsim într-o serie de inițiative ulterioare; crearea CESTA ori aceea a Grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de atracția spre inovație, tehnologiile de vîrf și încrederea în pertinența unor relații strînse cu politicienii. În ultimul rînd, va fi tratat impactul acestui grup prin cărțile și revistele publicate și centrele create: impact asupra schimbărilor de "mentalitate", difuzarea (sau popularizarea) noilor concepții sau descoperiri științifice, asupra opțiunilor de orientare științifică, asupra conștientizării de către politicieni a importanței tehnologiilor de comunicare ca mize internaționale. CESTA, centru creat la inițiativa lui Jacques Attali, poate ilustra influența pe care au avut-o întîlnirile Grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Omul simbiotic 161, un om asociat printr-o simbioză strînsă cu un organism planetar constituit de ansamblul oamenilor și mașinilor lor, al națiunilor și al marilor rețele de comunicații. Foarte influențat de orientările tehnologice americane și contribuind la difuzarea și popularizarea lor, Joël de Rosnay preferă să adopte o viziune optimistă asupra devenirii omu-lui. El poate astfel promova orientări tehnologice care îi înspăimîntă uneori pe unii. Michel Serres, prin numeroasele sale cărți, prin ceea ce predă și prin prestigiul său, exercită într-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Uniunii Scriitorilor și al Academiei de Științe, Literatură și Arte, Oradea (ASLA). A figurat în antologii cu poezii în limba română și în limba engleză, traduceri, epigrame, poeme în stil haiku și tanka. A primit premiul "Novalis" (Germania, 2003) pentru popularizarea marelui scriitor. Dintre volumele publicate, amintim: Insomnia ceasornicului (1987), Singurătatea clopotelor (1987), Fantasticul în literatură (2005), Modernismul interbelic (2005), Avangardismul românesc (2006, Editura Institutul European), Postmodernismul românesc (2007, Editura Institutul European), Neomodernismul românesc (2009, Editura Institutul European). George Bădărău, (c
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lucrărilor de cercetare. În prezent, în cadrul Laboratorului de Ameliorare, această linie se multiplică prin aplicarea schemei de selecție specifice, obținându-se anual sămânță autor care se distribuie pe tot teritoriul țării. În urma intervențiilor massmedia cu scopul de prezentare și popularizare a rezultatelor obținute, interesul pentru această plantă a crescut mult în țara noastră. 1. Momordica charantia Încrengătura: Magnoliophyta; Clasa: Magnoliopsida; Ordinul: Curcubitales; Familia: Cucurbitaceae; Genul: Momordica; Specia: M. charantia, Descourt; Sinonime: Momordica chinensis, M. elegans, M. indica, M. operculata, M.
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
mai largă bază documentară. Prin aceste merite, Kogălniceanu este, alături de Bălcescu, dar precedându-l principalul istoric al epocii pașoptiste și una dintre cele mai importante personalități ale istoriografiei române. A fost, deci firesc ca activitate sa de descifrare și de popularizare a trecutului, să atragă în mod frecvent atenția cercetătorilor. Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu este ca spirit, produsul acelorași împrejurări generale care au determinat interesul major pentru istorie al generației de la 1848; în explicarea ei însă nu pot fi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
of America și Autism Research Institute, a demonstrat prin cercetările sale întregii comunități medicale că autismul nu este cauzat de "părinții reci", ci este de fapt o tulburare biologică 202". Datorită incidenței sale tot mai mari, autismul generează discuții de popularizare pentru populație, iar accentul pus pe relevarea timpurie a cazurilor se face pentru nivelul de înțelegere al tuturor. Site-urile de pe internet cu această temă au devenit tot mai numeroase și încearcă să educe părinții pentru a descoperi și a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
internet cu această temă au devenit tot mai numeroase și încearcă să educe părinții pentru a descoperi și a se obișnui (în primul rând ei) cu situația copiilor lor și pentru a lua măsurile de rigoare. Relatări despre conferințe de popularizare, cercuri de informare simpozioane deschise, se pot găsi în toată media. Se vorbește tot mai mult despre autism. Pare că acest fenomen să ia amploare și să capete noi și noi nuanțe. Directorul clinicii Premier Healthcare, Dr, David Kaufman, a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]