45,800 matches
-
amenajări pentru agrement și numeroase obiective cultural științifice. De exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez, Cazinoul, Termele romane, Edificiul roman cu mozaic, Catedrala ortodoxă, Moscheea Mare, Portul turistic Tomis, iar la Mangalia se impun Zidurile cetății Callatis, Muzeul de arheologie, Festivalul de Muzică Callatis ș.a. Salba de stațiuni balneoclimaterice începe cu Năvodari, locație destinată cu precăderea copiilor, datorită pantei line la intrarea în apă, și se termină
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din Damasc (103-105) de „Cloșca cu puii de aur”, alături de coiful de aur de la Coțofenești (Prahova). c. Civilizația greacă este reprezentată pe țărmul Mării Negre, în siturile cetăților Histria, Tomis și Callatis. Ele dovedesc legăturile statornice stabilite între coloniile grecești de la Portul Euxin și populația locală din Dobrogea. d. Civilizația romană a lăsat cele mai numeroase și mai diverse vestigii antice pe teritoriul vechii provincii Dacia Felix. Urmele marii civilizații sunt evidențiate de temple, edificii rezidențiale, monumente, coloane, valuri de pământ, șanțuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
spațiului rural în arii urbanizate și industrializate, a îndepărtat populația de practicile și obiceiurile tradiționale și a redus zestrea etnografică. Între elementele de etnografie cu importanță turistică ce se păstrează încă, putem menționa: ocupațiile, meșteșugurile, instalațiile tehnice, arhitectura construcțiilor, obiceiurile, portul și cântecele tradiționale. 1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de practicare, ustensilele folosite și prin simplitatea executării lor. Interesul turiștilor este dat, adesea, de următoarele activități: - cositul fânului, adunatul și realizarea căpițelor; - creșterea animalelor, inclusiv activități legate de hrănire
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug ce folosește ca materii primă lâna, inul, bumbacul și mătasea și are ca produse finite diferite obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se adaugă confecționarea și a altor obiecte din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
locuințelor și a anexelor diferă foarte mult de la o regiune la alta, specificul fiind dat de materia primă folosită, proporția încăperilor, forma acoperișurilor, precum și de realizarea unor elemente complementare (cerdac, terase, foișoare) și a decorațiunilor exterioare. 5. Cântecele, jocul și portul românesc sunt de o mare diversitate, ca urmare a interferentei etniei române cu alte etnii: germană și maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei, sârbă în Banat. Se adaugă evoluția diferențiată a unor populații în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
capacitatea mare de transport și din costurile relativ mici. Războiul „rece” și viteza scăzută a acestor mijloace de transport au dus la dispariția acestui tip de turism. Revigorarea s-ar putea face odată cu creșterea vitezei de transport și amenajarea unor porturi turistice. Deocamdată, transporturile navale facilitează turismul în țara noastră doar ocazional, în cadrul unor călătorii pe fluviu sau pe mare, unde România este doar punct de tranzit, fără amenajări turistice speciale. 4. Transporturile aeriene constituie modalitatea cea mai rapidă de deplasare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de agrement care vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare variate, servite în veselă specifică. 4
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
10). Regiunea Oaș - Maramureș cuprinde depresiunile omonime și munții înconjurători (Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de relieful petrografic, relieful glaciar, culmile impozante, cât și prin păstrarea nealterată a tezaurului folcloric (portul, datinile, cântecele și jocurile populare) ori măiestria prelucrării lemnului. Regiunea este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Turismul poate scoate din anonimat podgorii care ajung să fie integrate în circuitele turistice, poate conferi notorietate unor produse locale (lactate, preparate din carne) și poate difuza elemente de folclor și de cultură națională, precum dansurile populare, sculptura în lemn, portul regional ș.a. (Muntele I., Iațu C., 2006). Dezvoltarea turismului are, de regulă, urmări pozitive asupra vieții sociale în regiunile în care se desfășoară. Aspectele cele mai importante induse de activitatea turistică sunt: reducerea depopulării, mai ales în teritoriile în care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de relief străbătute; - punctarea unor date privind populația, istoria și obiectivele turistice din localitățile străbătute; - realizarea unor scurte informări despre personalitățile istorice, culturale sau științifice care au marcat anumite locuri; - prezentarea elementelor definitorii legate de etnografie, folclor, târguri, festivaluri populare, port tradițional, mâncărurile specifice; - alte aspecte: distanța față de obiectivele turistice care se abat de la traseu, identificarea unui alt drum pentru întoarcere etc.. 7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind elementele de mai jos
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
veche de 2 000 de ani (vezi ce înseamnă Sarmizegetusa), noi am uitat, însă, foarte mult din ea. Dar, dacă vom lăsa la o parte snobismul și ne vom aduce aminte de credința străbună, de basmele noastre, de tradiția și portul nostru popular, care a fost și este prezent în munții noștri, în apele și plantele noastre, în aerul pe care-l respirăm, putem, ușor, nu numai să ne înconjurăm, ci și să ne aducem în suflete toate energiile benefice ale
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
știa nimic despre existența ta, descoperind acest fapt întâmplător. Gândindu-mă cum ar fi putut afla, mi-am dat seama că uitasem într-o zi o fotografie pe biroul din camera în care mă retrag, atunci când scriu. De obicei o port cu mine, în geantă, dar cine știe cum s-a întâmplat să vreau s-o privesc, uitând apoi să o așez la locul ei. Dar poate e mai bine că s-a întâmplat așa. Într-o bună zi, tot i-aș fi
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
a doua jumătate a secolului al XIX - lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen și Schulze - Delizsch. Asemenea asociații de economie, credit și ajutor mutual au luat ființă în acea perioadă în ținutul Bistriței din Ardeal, în anul 1851, în orașul Brăila, port la Dunăre, în anul 1855, în satul Brad din județul Roman în 1860, în comuna Rășinari din județul Sibiu, în 1867 și în București, în 1870. În perioada imediat următoare, respectiv 1871- 1881, au apărut numeroase societăți de credit și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
fie săracă. M-am trezit buimac, de atâta spaimă că vom muri toți credincioșii în biserici, în casele de rugăciuni, în temple, vor veni alții cu alte exemple de vise: strânse, încătușate, răzbunătoare pe fecioarele dezmățate, le-au dus din porturile de la mare. Ce se va întâmpla? Morții au închis lumina la ușa mea. Nici pesimism, nici deprimare nervoasă n-am prea lăsat în urma mea să se vadă, pentru că știam că nimic nu este întâmplător, ca iarba ce așteaptă sub coasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și mai puțin ordonat geografic, relieful Subcarpaților Prahovei explică prezența așezărilor în lungul văilor, implicit al localității Breaza, care, la rândul său este situață pe terasa de 60m a râului Prahova. Terasa netedă, drumul de legătură cu Brașovul și cu porturile dunărene, poziția matematică determinată de coordonatele de 20040' longitudine estică și 45010' latitudine nordică, au făcut să apară și să se dezvolte în valea de sus a Prahovei actuala localitate Breaza stațiune balneoclimaterică, menționată în documente și publicații relevante încă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
geniului în raport cu lumea omului, stare care ia naștere în contactul cu lumea de jos. În schimb, în contrast, fiicei pământului nu îi este accesibilă această viziune; ea îl vede pe luceafăr ca fiind un mort: "Străin la vorbă și la port,/ Lucești fără de viață,/ Căci eu sunt vie, tu ești mort,/ Și ochiul tău mă 'ngheață". De asemenea, cu al treilea ochi a intuit Eminescu arheii, care constituie ADN-ul, principiul, identitatea spirituală a fiecărui om, precum și faptul că muntele, înălțarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
puterea creatoare a iubirii, un astru pe cer promis nemuririi ("In calea timpilor ce vin / O stea s-ar fi aprins"), ființa îndrăgită coboară din sfera lucrurilor perene în ținutul comunului: Căci azi le sameni tuturor / La umblet și la port". Acel cutremur mutațional ("Tu trebuia să te cuprinzi/ De acel farmec sfânt") care să preschimbe iubirea și iubita în entități nepieritoare, nu a avut loc, și cele două sfere axiologice, ritmate o vreme armonic de către poet în speranța comuniunii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cheamă? — Ivan. Atât. Niciodată un al doilea nume. Pe goeletele care tăiau valu rile în căutarea balenelor gătea mâncăruri fabuloase din te miri ce. Nu și pentru el. Pentru el era de-ajuns o biată con servă de hering. În porturi, Ivan cobora semeț și lua drumul piețelor de zarzavaturi, de pește proaspăt și fructe uneori necunoscute lui, care-i fereau pe marinari de scorbut și eșuau ornamental în sosul vreunui șalău cum nu mai gustase nici unul dintre ei vreodată. I
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
geniu într-ale bucătăriei, era ursuz de felul lui. Nu se împrietenea cu nimeni, își scria ca un fanatic rețetele într-un catastif legat în catifea albastră din ce în ce mai ferfenițită și părăsea corabie după corabie, ca pe-o amantă abandonată în port, în favoarea mereu altei, și altei, și altei goelete... Mergea spre Nord Ivan. Mereu spre Nord. De la o vreme încoace, până și barba i se închisese la cu loare. Chipul i se ascuțise, se colțuroșise într-un profil ca de cer
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se gândește mai departe Ivan. Hering gătit în optzeci de feluri. Hering cu fructe, cu mirodenii orientale, cu sosuri dulci, sosuri acrișoare, piperate, eterate, vârtoase, sosuri în care se ghicesc scoici și corali, în care se deslușesc Marocul, Italia, Corfu, portul Barcelonei, Istanbulul. Un Sud fărâmițat în valuri, valuri de spumă ușoară, mereu în escorta peștelui sărat, cu oase subțiri și friabile, ca de gheață. Heringul e Nordul. — Am găsit! — Da, domnule? Ca singurul bucătar din lume care călătorește în compania
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
coborând de pe punte, înalt și zâmbitor, și-l vedea mic, gonind de-a bușilea printre picioarele lui, pălăvră gind într-o limbă pe care numai el o înțelegea, mânjit până-n urechi de cacao și scorțișoară. Copilul lui. Alioșa. Studiase febril portul, căutând două brațe albe și subțiri, de femeie blondă, între două vârste, deschise să-l primească. Dar nu. Domi nique nu era acolo. Nu venise să-l aștepte pe copilul lor. Copilul ei. Alexandre. Știa, oare? Brusc, Ivan își simți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
puțină cremă, să nu te arzi și pleci, poate, mai departe, în orașul ăsta cu portocali, da, și tramvaie, și trăsuri, și Fnac și Maestranza și fiecare pas te duce înapoi, mult, mult înapoi, înainte de mudéjari, de catargele care împânzesc portul cenușiu, dintr un tablou de Sánchez Coello, înainte de Giralda, de Medina Azahara... înainte, mult înainte... 26. Din întuneric A fost stăpânul meu. Stăpânul Ifriqiyei. Și așa ar fi trebuit să înceapă povestea. Nu am fost rivali. Nu am jinduit la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
său imperiu înghețat care aluneca, asemeni unei enorme balene albe, greoi, printre valuri, ducând cu sine o mulțime îm blănită și doldora de diamante care ieșea, ritual, la soare pe punte, ca samurii pe zăpada translucidă, la amiază. Dintr-un port al cărui nume nu făcuse deloc efortul să-l rețină trimisese să i se aducă o cutie de cretă colorată. În noaptea aceea tapetul cu stele de mare din cabina lui de pe Thule lăsase la iveală pereți de mult nezugrăviți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cineva care iubea atât de mult lumina și aerul proaspăt, ca ea. S-a întâmplat pe undeva pe Marea Okhotsk. Cel mai mare clinician al timpurilor moderne, care înconjurase jumă tate de lume ca să se urce pe Thule, într-un port particular, neștiut decât de el și de medicul de pe vas, a clătinat din cap, așa cum făceau doctorii din cărți și din anii lui de ucenicie și cum el își jurase că nu va face niciodată, și a dat un verdict
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
au dreptul de a intra în biserică ca urmare a unor încalcări grave ale normelor religioase și moral-sociale; crucea cu opt extremități. În interiorul bisericilor se evidențiază iconostasele, iar pe pereții laterali mai pot apărea picturi și texte reprezentative din biblie. Portul Costumul tradițional lipovenesc a început să piardă din însemnătate și a intrat într-un proces lent de transformare, până aproape de dispariție, odată cu pierderea caracterului de comunitate aproape închisă a staroverilor și cu influențele din ce în ce mai puternice din partea societății în care trăiesc
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]