16,876 matches
-
Dragoș Bucurenci Mi-a fost frică să mă apuc de Freedom, ultima carte al lui Jonathan Franzen, scriitorul care m-a ținut captiv mai multe zile și nopți acum niște ani cu Corrections, portretul nevrotic al unei familii americane despre care s-a spus pe bună dreptate că este noul român al secolului 21. Mi-am cumpărat ediția hardcover mai mult din respect decât din nevoie (bănuiam, dar n-am vrut să verific, că
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
a câștigat-o de când se află în pușcărie. Dacă și-ar recapătă libertatea, acesta ar adună în jurul său mult mai mulți susținători decât reușește să facă actuala opoziție, fragmentată și antagonizata. Povestea lui Hodorkovski mi se pare exemplara pentru conturarea portretului acestui nou tar rus. După instrumentarea atacurilor cu bombă împotriva propriului popor (atrocități care i-au permis ascensiunea la putere în 2000) și asasinarea cu sânge rece la Londra, în disprețul întregii comunități internaționale, a lui Litvinenko (fostul agent secret
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
sânge rece la Londra, în disprețul întregii comunități internaționale, a lui Litvinenko (fostul agent secret care a refuzat să ducă la îndeplinire și a dat în vileg ordinele de executare a unor oponenți ai lui Puțin), persecutarea lui Hodorkovski întregește portretul unui dictator al carui cinism este egalat doar de propria sete de putere. Merită să citiți scrisorile lui Hodorkovski. Îmi pare rău că n-au fost traduse mai multe, nici în română, nici în engleză. Iar dacă încă mai aveți
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
puțin sinistră decât ereditatea încărcată a lui Pașadia Măgureanu, - străbunii domnișorului Pantazi înșiruindu-se, cu capetele-n mâini, ca într-o dantescă theorie, în "vechi" (,grecești") "icoane", "pe fund de aur roșu"... Și e aproape sigur că, aici, roșul fondului portretelor votive (sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare și bravură, dar și, în subsidiar, o lăcomie de bot ferin, de carnasieră gula (dovadă gueules-ul Talleyranzilor, să zicem, - despre care vom mai fi vorbit). Or, pentru că tot suntem la blazoane
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
de la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Acestea ar fi punctele de reper, pentru că altfel pânza narațiunii se dovedește ceva mai largă. Și de astă dată figura de prim plan este a autoarei, conturându-și încă mai apăsat portretul, ale cărui trăsături le cunoscusem din volumele anterioare. Mândră că se trăgea din cel mai pur sânge albastru, Regina e o ființă dominatoare, plină de inițiativă, recunoaște că ea "dă tonul, iar Nando (Ferdinand) îi dă curs întocmai", că are
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
se logodea cu regele Alexandru al Iugoslaviei, un timid, care nu vorbește englezește "ceea ce îngreunează lucrurile", notează viitoarea soacră. Ea descrie, cuprinsă de emoție, despărțirea de iubita ei Mignon, plimbările înaintea căsătoriei, ceremoniile de la Belgrad și a nunții fastuoase. La portretele celor două fiice, se adaugă acela al nepotului Mihai, viitorul rege al României: "Un copilaș perfect, rozaliu și alb, cu pielea curată și netedă ca o perlă roz, vesel, cu gropițe și cu un minunat miros de bebeluș bine îngrijit
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
nuanțele, să ia perfect pulsul lumii înconjurătoare și să-i pună de cele mai multe ori un diagnostic just, erau mai degrabă interioare. Ceea ce nu înseamnă că nu s-a distanțat de unii oameni care-i fuseseră dragi (Camil Petrescu al cărui portret este absolut oripilant sau Mircea Eliade despre care notează la 25 martie 1927: ,Sîntem în plină disoluție a prieteniei noastre") și că nu a trăit cu o teribilă acuitate suferințele la care erau supuși cei de un neam cu el
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
trei criterii: 1) influența pe care cuvîntul său îl are asupra lui Nicolae Manolescu; 2) numărul de oameni care, intrînd în redacția revistei, îi cer sprijinul; 3) atenția pe care i-o arată colegii. Judecat prin prisma acestor trei criterii, portretul Adrianei Bittel, arată astfel: 1) Adriana Bittel nu numai că are un cuvînt a cărui greutate atîrnă greu - de intervenția ei depinzînd deseori ce titlu și ce fotografie vor apărea pe pagina întîi -, dar, în plus, are o autoritate aproape
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
și flori de șofran copiii râdeau chiar dacă nu aveai nici o vină prin aer treceau cai - cai mânați de lumină Toamna la mare carapacea de miere în care adorm copilărește lumina lunii mă dezvelește un pictor stă pe dig și schițează portrete numele lui în tăcerea care se strânge prin obraz respiră o puzderie de fructe marea se-adună într-o batistă șifonată și plânge Mă duce gândul la un salcâm praful în care îmi înmuiam rochia și ochii câteodată gâștele sălbatice
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
lapte acrit iese încet din pămînt - în aburul verzui tu ești, eu sînt. două hăuri de sînge - muritoare, de plîngem ! altminteri, niciodată nu sîntem. încet și abrupt urcă luna printre copaci. cu cîtă îndemînare și ură eu tac, tu taci. portret al morții am văzut-o. nu era cruntă. își ținea picioarele larg desfăcute să intre muzica în ea. dansa din jumătatea de sus a trupului, goală, pe nisip. nu mai semăna cu ea însăși - un zîmbet îi atîrna din gură
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
ziar oferea o altă informație importantă: traducerea romanului Ion (sub titlul Pământul care ascultă), totul pus sub un generic care să atragă atenția: Victoria scrisului românesc nu mai poate fi contestată. Cu aceeași ocazie scriitorului i s-a realizat un portret de către publicația berlineză ,Voelkischer Beobaehter", iar el a vorbit despre faptul că Românii trăiesc, luptă și mor pentru triumful dreptății și realizarea aspirațiilor drepte (nr. 549). Dar să revenim la informația despre traducerea turcească. Evenimentului i se consacră un mic
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
sub picioare sub foiala târgoveților zidării venețiene și turnuri turcești printre palate altoite mărgele pe lună capul plânge în Bosfor în dealul Mitropoliei vinul sfințit pe cai domnești crai de curte veche după paravane de Pene Corcodușe și Dinu Păturici portretul din cuie paie și coji de ouă: blestemul IV. în țările de sus în țările de jos în mațele turbanelor: țepele purpurii în foalele lentilei: vătafi bulbucați în burta de cimpoi: viclenia și trădarea Domnul surprins de turban Eroul - coroană
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
critică și socială responsabilă, un european în spațiul dâmbovițean și un patriot autentic, fără exces de vorbe. Soliditatea intelectuală și solidaritatea cu valorile, atenția față de generațiile tinere și apelul constant la clasici, acuitatea critică și erudiția: toate aceste linii întregesc portretul unui critic pentru care adevărul există. Un critic obiectiv, din ale cărui analize și verdicte literatura noastră se configurează la scara de 1/1, nici mai mare, nici mai mică decât este în mod real. Pe mine, unul, mă lasă
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
îndelete ori în trecere, te simți oricînd tentat să schimbi păreri, să povestești (dacă le ai...) sau să asculți amintiri, bref, să comunici. Lumea criticului (altă carte, mai recentă, care stinge, între pagini, scandaluri și aprinde lampa de veghe lîngă portrete de demult) e, așadar, o arenă nu de lupte, ci de dialog pe care cine nu și l-ar dori civilizat, o rampă urcată cu răbdare și un filtru de gust. Un semn, dat de un critic pe care nu
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
sau pentru epigoni, ci ele maturizează o cultură. La vîrsta la care înțelepciunea îi stă foarte bine (nu că i-ar fi stat, vreodată, altfel...), am să-i doresc, domnului Gabriel Dimisianu, să-mi adeverească, mulți ani de-acum încolo, portretul pe care-l închei aici: un om de carte, și ca la carte. Simona Vasilache Cap limpede O evidență pare astăzi că Gabriel Dimisianu este, la România literară în primul rînd, însă nu doar aici, stîlp instituțional. într-un moment
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
nu reușise: discreditarea literaturii și a scriitorilor, anihilarea lor, poate chiar dispariția. Fără ezitări, dar și fără ostentație. Eliberat de armura purtată pînă la decembrie '89, criticul s-a revelat și ca un evocator de neobișnuită înzestrare epică, în linia portretelor și a memorialisticii lovinesciene, dar cu punerea accentului pe farmecul literaturii și pe valoarea ideii de scriitor. Nu e o lecție, nici un legat la capătul atîtor ani: e un reper. Și sînt semne că are cine să-l ia în
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cărți, l-au modelat sufletește și spiritual. Recuperarea unor scene și conversații cu scriitori (precum Mircea Ciobanu) sau compozitori (precum Ion Dumitrescu) este unul din laitmotivele cărții, predominant fiind totuși cel al fișelor unor cazuri sociale cu morala inclusă, alături de portrete și detalii plastice tratate realist, uneori cu umor, dar și sarcastic, în chipul gravurilor unui Dürer sau Daumier. Secvențe, scene și destine se perindă în stilul unui imens film documentar, alcătuind o mapă a răstignirii societății românești în ultimele decenii
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
perseverență, în ciuda nenumăratelor obstacole pe care le-a avut de trecut, a început și a dus la bun sfârșit o muncă titanică de subtilitate filologică și înaltă erudiție, oferind cititorilor ediția de opere Ion Pillat și poate cel mai fidel portret al poetului. Era împăcată. Socrul, pe care acum îl înțelegea altfel, cu care - îmi repeta adesea - s-ar fi înțeles de minune dacă ar mai fi trăit, putea să se odihnească în pace. Nu intenționa să mai scrie o carte
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
care și-l rezervă în Cum am devenit huligan, răspunde deopotrivă crudului prefațator Nae Ionescu, "simbol săgetat", și congenerului Isac Ludo, zeflemitor din tagma lui Tănase de la "Cărăbuș". Pentru acesta mai ales își ascute arghezian penița, încondeindu-l într-un portret pe care doar inteligențele de calibru îl pot tăia în muchiile disprețului : "Familiar cu abstracțiile, intim cu ideile, puțin porc cu nuanțele, se tutuiește cu toate problemele din lume". Pe cît de vehement se angajează în polemici (unele complet hazardate
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
conceput cele două pagini de revistă dedicate mie, incluzând și ilustrația, își păstrează excelența. în primul rând însă, pentru mine, esențiale sunt frazele sale de început, cele tipărite cu o literă pronunțat de neagră și care încropesc un fel de portret, profesional, moral și temperamental mai cu seamă, fraze de o sagacitate și intuiție ce nu pot decât să le admir. M-a bucurat mai ales faptul că nu mi-a închinat un articol encomiastic, un panegiric cum de atâtea ori
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
reușește să ne ralieze întotdeauna la preferințele sale, ne cucerește cu formulările lui sintetice de caracterizare pregnantă, în felul lui G. Călinescu. Astfel, Ion Neculce ,prin arta lui vie, cronologic, e primul romancier român și, desigur, întemeietorul la noi al portretului literar". Poeții Văcărești au fost ,inițiatorii și întemeietorii unei poezii române, care să nu fie nici viers de psaltire, nici cântec popular". Anton Pann îi apare ca ,un Rabelais autohton", un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii din Paris - care te țin la distanță - și cei din sud. Mai mult decît tot ce văzusem în casa în care locuiam mă obseda portretul unei tinere deosebit de frumoase. Nu atît pentru înfățișarea sa, cît pentru că aveam sentimentul că ascunde ceva periculos. Am aflat că era sora lui Pierre și că s-a sinucis. Și dintr-odată am început să văd cu alți ochi casa
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
femeile sînt conceptualizate, adică exista doar în relație cu bărbații, iar această relație se reduce la a-i servi în toate cele, neavînd ele dreptul de a decide asupra propriei vieți intime și profesionale. Frumoasă, robace și supusă - acesta e portretul femeii ideale din povești. De exemplu, fata de împărat din Povestea porcului se lasă măritată cu animalul, ,zicînd în inima sa: ŤDacă așa au vrut cu mine părinții și Dumnezeu, apoi așa să rămîie.ť Și s-a și apucat
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
literaturii și documentului, despre scriitorul care a creat-o și omul care a trăit-o. Într-o scrisoare trimisă lui Virgil Nemoianu, descoperim, în propoziții împrumutate între "donjuan-ul proletar și provincial" și admirabila sa tovarășă de viață, un extraordinar portret, făcut din linii frânte, dar, în mod curios, armonios ca întreg pictural: "Soția mea mă definește, ea fiind o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
unii critici? • Capitolul al III-lea, „ Opinii despre omul și scriitorul Elena Buică”, cuprinde mărturisirile de suflet ale celor care au cunoscut pe omul, Elena Buică, binecuvântat de Dumnezeu cu atâtea calități, vocația prieteniei fiind un adevărat titlu de noblețe ( portrete făcute de: Milena Munteanu, Eugenia Miu, Elena Armenescu; poeme închinate scriitoarei de către Domnica Vărzaru, Daniela Popescu...), dar și notele de lectură, cronicile literare la cărțile publicate de scriitorul, Elena Buică, de-a lungul ultimilor ani, este vorba despre: „Liliacul înflorit
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]