1,547 matches
-
în condițiile specifice ale momentului, Alianța să-și asume guvernarea, blocând astfel perspectiva configurată de alegerile parlamentare ca partidul lui Ion Iliescu să realizeze "eventul" politic pentru a doua oară consecutiv, ceea ce ar fi însemnat o premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Trebuie precizat, pentru a elimina orice urmă de îndoială, că formarea Guvernului Tăriceanu s-a realizat în acord cu litera prevederilor constituționale, respectiv cu norma articolului 103, aliniatul (1) din Constituția României. Așadar, fără o victorie electorală completă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
tranziție și postcomunism, aplicând analiza la rural. Deși face referire la procesele economice și politice ale tranziției, demersul nu insistă asupra acestora două, preferând să se focalizeze pe aspecte sociale și culturale, cum ar fi: caracteristicile societății civile în România postdecembristă, reconfigurarea elitelor și schimbările produse în structura socială. Menționez de asemenea și alternativele avansate în literatura de specialitate la teoria clasică a tranziției, tipurile de tranziție și relația între conceptele de tranziție și reformă. Cele două subcapitole ce utilizează date
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efectetc "1.7. Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efecte" Observațiile din paragrafele de mai sus nu sunt lipsite de relevanță nici pentru înțelegerea evoluției sistemului educațional românesc postdecembrist. Toată lumea a sesizat sporurile spectaculoase pe care le-au înregistrat efectivele de studenți în perioada care a urmat lui 1990. Față de 1990, numărul de studenți a sporit de peste trei ori. Numai în perioada 1998-2002, plusul de studenți a fost de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima perioadă a regimului comunist și începutul perioadei postdecembriste. 6.2. Limite metodologicetc "6.2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
corelate prin mecanisme multiple de natură economică și politică, fără să existe o contracțiune de aceeași natură din partea statului român, nici măcar la nivelul pieței utilităților. I.4. Privatizarea și redresareatc "I.4. Privatizarea și redresarea" Supraviețuirea firmei Electroprecizia în perioada postdecembristă este legată atât de un proces de modificare a structurii portofoliului de produse, cât și, în principal, de modificarea tipului de proprietate și a managementului asociat. Modificarea structurii portofoliului de produse a însemnat recunoașterea existenței unui alt tip de relații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
arhitecții noii economii românești, generator de produse la standarde occidentale. Dar, înainte de toate, ICCO generează speranță! III.1. Scurt istoric al dezvoltării grupului ICCOtc "III.1. Scurt istoric al dezvoltării grupului ICCO" În anul 1990, când legislația comercială a României postdecembriste de-abia prindea contur, brașoveanul Călin Costan înființează o firmă sub forma juridică de „întreprindere mică”. Firma, botezată ICCO, se ocupa de noul produs-minune apărut în țară: calculatorul. Întreprinzătorul povestește despre începutul grupului: Afacerea a început de la zero. Prima afacere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În primul rând, datele din REF Ref126748185 \h \* MERGEFORMAT Figura 1 arată că la începutul perioadei de tranziție diferențele dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește numărul persoanelor care se declarau ca neafiliate era semnificativ diferit. Mediul urban al perioadei postdecembriste era unul mai secularizat decât cel rural, 8% dintre respondenți declarând că nu aparțin nici unei religii. Cel de-al doilea lucru indicat de grafic este legat de variația în timp a neafilierii religioase. Atât în orașe, cât și la sate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
antisemitismului, abordarea În mod deschis și „sincer” și condamnarea criminalului de război Ion Antonescu. Pierzînd din vedere fapte extrem de importante și condamnabile de altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste participaseră activ la campaniile de reabilitare a mareșalului Antonescu. Chiar În timpul campaniei electorale din 1996, Iliescu și partidul său au recurs la aluzii antisemite, Petre Roman fiind acuzat că „nu are rădăcini În tradițiile românești”. De asemenea, mai mulți membri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decît În „familie”, unde limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se Împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stînga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. În istoria CDR [...] partidele vor Încerca să-și cîștige legitimitatea jucînd cartea naționalistă În raport cu UDMR” (p. 107). Fără Îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul În România postdecembristă nu poate fi explicată fără a ține seama de modelul național-comunist autohton. Autorii alocă un spațiu important discuției despre legitimitate, trecînd În revistă tipurile indicate de Weber În relație cu autoritatea - tradițională, charismatică și legal-rațională, bazată pe dreptul divin sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ironie-grotesc este echilibrat de simplitatea uneori extremă cu care naratoarea se înfățișează pe sine însăși într-o lume aflată în schimbare și degradare. Este confesiunea unei femei care a traversat trei epoci istorice (de la încă binele din ’44 până la bulversarea postdecembristă), vorbind despre câte a trăit în tonuri umoristice, dar și grave, uneori cu o sinceritate ca de spovedanie. Cohorte de activiști (M. însăși a aparținut câtva timp acestei tagme) alcătuiesc o societate de carieriști, demagogi, grandomani, pe care personajul narator
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
le-a întrerupt în anul al III-lea. A fost proiectant constructor până în decembrie 1989. Lider marcant al evenimentelor revoluționare de la Timișoara, și-a împărțit activitatea de după 1990 între politică, ziaristică și literatură. Astfel, a devenit membru al Parlamentului provizoriu postdecembrist (1990), apoi deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților (1990-1992), în același timp fiind redactor la „Evenimentul zilei” și „Ziua”, șef de secție în cadrul ziarului „Curentul”, director al publicației „Opinii paralele” și director editorial la „Lumea magazin
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
pot să cred că am epuizat răbdarea Creatorului care ne-a gândit români pe acest pământ.” Clasa nevrednică (1997) vădește înclinația autorului către eseul politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate articole polemice semnate de I. în presa postdecembristă. În 1997, reîntors pentru scurt timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută: romanul Diamantul de gheață (1997) este un poem de dragoste palid, un fel de jurnal intim excesiv metaforizant, în care
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
lingvistic, în a cărui pâlnie aspiratoare este absorbit, asimilat, omogenizat stilistic și redus la un numitor retoric comun tot ce este în mod convențional presupus ca preexistent scrisului în planul material, socio-cultural, ideologic, în fine, strict literar. Spre sfârșitul decadei postdecembriste, autorul intră într-un ritm intensiv de producție. Publică volumul de versuri 1971. Ordinea în care el plânge (1997). Imediat după aceea, 1973. Sintaxa libertății de a spune (1998), volum cu titlu autodescriptiv, semnalând eclectismul generic al compunerilor pe care
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, se impune prin bogăția informației și verva demonstrației, incitând la dezbatere. Lucrarea Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) se înscrie pe linia tentativelor postdecembriste de a restitui adevărul cu privire la controversatele raporturi dintre scriitorii români postbelici și puterea comunistă. După ce trece în revistă evenimentele politice, sociale sau culturale care au însoțit impunerea în România a realismului socialist, autorul inventariază romanele epocii sub forma unor fișe
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
a reuși, moare (Premiera). Anișoara, româncă țeapănă, specialistă în parastase, își programează dinainte soții și se ceartă, la pomană, cu verișoara Nina, de altă nuanță politică (Parastasul vesel). Încet, încet, lângă tipologia veche, în tradiția lui Caragiale, pătrund personajele lumii postdecembriste; proza românească este, la acest capitol, în faza tatonării. Va mai trece, probabil, o vreme până ce Conu Leonida, Mița Baston, Catindatul, Pampon se vor strămuta, sub noile lor înfățișări, din istoria recentă în imaginația epică. Ploieșteanul I. încearcă și reușește
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
parte a monografiei, Declinul romantismului, fixează caracteristicile generației lui Herzen, Belinski și Lermontov, marcând momentul de după surghiunirea decembriștilor, când „poezia rusă traversează una dintre cele mai grele perioade”. Criticul aduce în prim-plan figura lui Lermontov, cel mai important poet „postdecembrist” și, în același timp, ultimul mare romantic al liricii ruse. SCRIERI: Râleev, București, 1966; Studii despre Pușkin (în colaborare cu Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov și Leonida Teodorescu), București, 1974; Romantismul rus (Poezia), Cluj-Napoca, 1975; Istoria literaturii ruse (Prima jumătate a
GHIJIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
Miruna Runcan este deja prezentă printre noi cu cartea Modelul teatral românesc - o carte pe care am adus-o cu mine, pentru că ea confirmă, cred, intuițiile lui Corin Braga legate de anarhetip. Miruna Runcan analizează În această carte câteva spectacole postdecembriste, care, pare-se, după cum reiese din comentariile autoarei, propun un antimodel teatral românesc. Ele demontează „scheletul” arhetipal al unei reprezentații tradiționale (construită după regulile aristotelice). Sunt mai multe spectacole pomenite aici: Teatrul seminar după Petre Țuțea, Suită de crime și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se face Într-adevăr În anii ’70, dar prin așa-numiții protocroniști, care nu sunt neapărat - ba chiar deloc - niște reprezentanți ai acestei promoții sau ai acestei generații culturale. Spui apoi că optzeciștii nu au fost fondatori ai proiectelor comunitare postdecembriste. În ansamblu, s-ar putea să ai dreptate, dar cred că există excepții care ne obligă să le luăm În seamă. Mă gândesc la Stelian Tănase, care este unul dintre fondatorii Grupului de Dialog Social și al revistei 22, la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu au apărut la vremea lor, precum și fapte de pe traseul unor cărți prin vămile cenzurii, în fine, „eseistica acestui calvar”: ședințe și referate, strategia dialogului cu forurile tutelare, profesionalismul, dar și abilitatea compromisului, dureroase tăieturi. Dar principala preocupare a F. postdecembriste îl constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel, pe parcursul mai multor numere (1,3-5/1990) sunt prezentate opiniile criticilor Victor Felea, Liviu Petrescu, George Pruteanu, Monica Spiridon, Marius Lazăr
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
propune seriale de discuții asupra unor apariții ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică și retorică a supraviețuirii”, pe măsura exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
aceea de a se adapta extrem de repede la schimbări radicale ale mediului politic, administrativ și economico-financiar. Prima dovadă semnificativă în acest sens este lipsa oricărei corelații între evoluția creditului bancar acordat sectorului privat și schimbarea politică și administrativă. În România postdecembristă, schimbarea politică a echivalat, cel puțin până în 2000 inclusiv, atât cu o schimbare majoră a politicilor guvernamentale, cât și cu schimbări ale grupurilor de tehnocrați aflați la putere. Un nou guvern însemna de fiecare dată, nu doar noi miniștri, ci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
INS, 1996, Anuarul Statistic 1995, București INS, 1998, Anuarul Statistic 1997, București Ionescu, Mihail E, 2002, Romania Westernization and NATO Membership. A Historical Approach, Romania’s Ministry of National Defence, Occazional Papers nr. 3, Bucharest Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Expert, București Iosif, A, Georgescu, M.L., Raport de expertiză contabilă judiciară, Ministerul Public, Dosar 108/P/2003 Isărescu, Mugur C., Postolache, Tudorel, (editori), 2000, Un proiect deschis: Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, CRECC, București Kaminski
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în SUA. Începe să publice proze în revistele transilvănene („Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”), după care câștigă concursul de debut al Editurii Albatros, în
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
împreună cu soția sa, prozatoarea Adina Kenereș, Editura Compania. Debutează la „Tribuna”, cu poeme, în 1972, iar prima carte, Ochii lui Homer, îi apare în 1977, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul va detalia într-un interviu acordat în perioada postdecembristă condițiile debutului și maniera în care a evitat ingerințele ideologicului: „Când am tipărit Ochii lui Homer, cota de participare la activitatea ideologică era de cinci poezii cu partidul, cinci cu patria. În felul acesta au fost „asasinați” mai mulți poeți
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]