1,543 matches
-
impresia că renunți la țel, îți tragi sufletul și îți pregătești elanul, ca să-i depășești pe cei care se și vedeau pe podium. Ca să se vadă că soarta acționează selectiv și că egalitatea de șanse este o iluzie, un slogan postdecembrist, scump pescuitorilor în ape tulburi, vom exemplifica toată tărășenia cu persoana și personalitatea lui Adrian Năstase care, dovedește cu fiecare gest și cu fiecare cuvânt că nu știe să piardă. Chiar de la naștere soarta i-a fost favorabilă: o familie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și Austro-Ungariei, nu era nici instruită, nici dotată. Cedarea averilor poporului român către Mihai Hohenzollern, față de care Țara nu are nici un fel de obligații, este una din marile inepții ale diriguitorilor acestei țări umilite și care completează panoplia de greșeli postdecembriste. Și acum cireașa de pe tort: Duda candidează la președinția României. Și ce? au zis unii, e cetățean român și, conform Constituției, poate candida. Da, așa este. E un cetățean român cu privilegii speciale și Dumnezeu știe cine-i în spatele acestui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
află în cei douăzeci de ani de proastă gestionare a gospodăriei Țării, mai exact în jaful și hoția practicate de toate guvernele, încât, acum, nouă nu ne-a rămas decât să fluierăm a pagubă. Ba, câțiva miliardari, profitori ai situației postdecembriste, au ținut să-și dea cu părerea cum că am ajuns în ce am ajuns, fiindcă nu s-a privatizat (adică prăduit) tot, tot, și să plătim noilor îmbogățiți și apa și aerul. S-au făcut și analize pertinente, ținând
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noi, dacă ne vedea făcând șanțuri, diguri, canale, plantând luncile și dealurile, dacă am fi reabilitat clădirile avariate de cutremurile repetate și dacă am fi renunțat la chirpicul național. Veți fi crezând poate că lucru de mântuială este o “descoperire” postdecembristă; nu, are tradiție, s-a încuibat atât de mult lucru făcut în doru lelii, în mintea și brațele românilor, că te apucă o lehamite și un dor de ducă, că degeaba faci tu și te frămânți în fel și chip
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cum de-au reapărut? Ce forțe nevăzute au împins la suprafață nostalgicii epocii Ceaușescu? Nu este niciun miracol, a ieșit din bulversata societate românească, debusolată, mințită, prostită, jefuită, alungată din țară, fermentul principal fiind nepăsarea, hoția și prostia tuturor guvernelor postdecembriste, care au netezit calea propriului “gropar”. Rămâne de văzut cât adevăr este în zicerea:” Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”. Și dacă nu cade? Dar dacă-ți sapă groapa și are grijă să dea pământ peste cel de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spate pe cineva după care să se ascundă. Pe de altă parte, mi se pare firesc ca Rusia să ne trateze ca pe ceva insignifiant, „un ciot” de care nu te împiedici, dacă-l lovești cu piciorul, din moment ce România noastră postdecembristă, în dorința de a se distanța de Rusia, a făcut concesii peste concesii care ne-au știrbit grav suveranitatea. Când jurisdicția din țara ta se oprește în fața oricărui infractor american, când teritoriul îți este survolat de aeronave care îți aduc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aprigi dușmani ai României, nici ei, acești dușmani, nu și-au imaginat că îți poți face atâta rău cu mâna proprie, fără ca tu, beneficiarul, nici să pui un deget n-a fost nevoie. Am pus totdeauna această indolență a guvernelor postdecembriste față de aspectul dezvoltării economice a Țării, pe tembelismul molipsitor, pe care, folosind o „formulă” lansată de Dinu Săraru, l-am numit „forța prostiei”, responsabilă cu voluptatea căderii în gol. Cu ceva timp în urmă, o tânără reporteriță de la „Dilema lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de cauciuc ale președintelui, care, pe loc, a fost străluminat de o revelație: ce-ar fi să valorificăm, în interes propriu, moaștele interesului național? Suntem nevoiți să punem sintagma prezidențială într-o astfel de ecuație, ca să înțelegem că toată politica postdecembristă n-a avut în vedere interesele majore, fundamentale ale românilor. Să fi fost în interesul național să-ți subminezi economia națională, să calci în picioare și să nimicești toate reperele și valorile morale care fac un popor să existe? Când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întotdeauna exemple bune pentru ceilalți, să fim corecți, cinstiți, să suportăm adesea mofturile altora. Aveam un sentiment de rezervă față de cuvântul comunism, acum însă este invers, mă simt flatat.Pentru că realitățile vremii demonstrează că trecutul are alte conotații față de cele postdecembriste,greutățile cu care se confruntă societatea noastră sunt prea multe și insuportabile pentru marea majoritate a românilor. Mă bucuram de mult respect, considerație și prietenie din partea celor cu care aveam relații, atât în cadrul serviciului, cât și cu vecinii, sau cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
omogenizarea de care se vorbea în toate materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
schimbarea de sistem politică i-a pusă pe oameni în fața unor provocări noi: ai dreptul să vorbești, dar nu ai garanția locului de muncă, ți s-a dat apartamentul, dar trebuie să ai grijă singur de încălzire etc. Sistemul politică postdecembrist, bazat pe pluripartitism, pe separarea puterilor în stat, pe alternanța la putere în urma votului popular, pe parlamentarism, are, ca oricare alt sistem, nu numai părți pozitive. Faptul că beneficiem de informații, că s-a deschisă lumea și în fața noastră, că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formală, de ridicat mâna, dar, totuși, o prezență. Ar fi bine ca în Parlamentul de acum țărănimea să fie prezent efectiv, nu prin reprezentanți (avocați, profesori, ingineri etc.). Opțiunile politice ale cetățenilor comunei Filipeni pot fi aflate din lista primarilor postdecembriști 4: 1. Pintilescu Mihai, FSN, 1990-1992; 2. Cucu Alexandru, PDSR, 1992-1996; 3. Iacobeanu Dumitru PNL, 1996-2000; 4. Pintilescu Mihai, PSD, 2000-2004; 5. Banu Vasile, PD, 2004-2008 6. Banu Vasile, PD, 2008 Nu intenționăm să ierarhizăm (cine a făcut mai mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde mai este încă și în ziua de azi“. Acest amalgam de povești condensate zidesc legenda. Iar de-a lungul romanului, epicul se naște necontenit. Unele povești aparțin naratorului, altele sunt create de personaje, unul dintre ele fiind chiar prozator postdecembrist (!), preocupat de epicul realist, senzațional și dezbrăcat, cam prea dezbrăcat, de prejudecăți sociale. În desișul acestor istorii bine legate își face loc povestea fantastică a lui Zogru. Noutatea acestui tip de cădere într-o realitate susținută de elemente fantastice constituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
HotNews a făcut o listă neagră cu avocații politici și mediatici ai lui S.O. Vântu care au sărit să-l apere. A face liste negre pe baza opiniilor exprimate public de niște oameni e un procedeu introdus în presa postdecembristă de lătura, maculatura România Mare în anii ’90. Nu pot fi de acord cu un asemenea procedeu specific presei din regimurile securisto-dictatoriale. (Nu mă aflu pe această listă, deci vorbesc de un principiu, nu de ceva ce m-ar afecta
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
De fapt, pardon, am vrut să spun, că nu știu câți copii mai știu să citească în ziua de azi. Nu știu dacă ați observat, că nici cărțile de colorat nu mai sunt pe placul noii generații, zisa generația pampers sau generația postdecembristă. Mai nou, toți vor să coloreze direct pe iPad. Cât despre desene pe asfalt, ele s-au transformat în imagini făcute pe Fotoshop. Oricum, nu vă speriați, luați-vă pulsul și liniștiți-vă, că nu-i grav. Se pare că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Și atunci tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși așa de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar mari și fermi anticomuniști. În cazul acesta se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele prezidențiale aruncate atunci. Dar mă gândesc eu așa, cum mi se întâmplă în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
antisemitismului, abordarea în mod deschis și „sincer” și condamnarea criminalului de război Ion Antonescu. Pierzând din vedere fapte extrem de importante și condamnabile de altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste participaseră activ la campaniile de reabilitare a mareșalului Antonescu. Chiar în timpul campaniei electorale din 1996, Iliescu și partidul său au recurs la aluzii antisemite, Petre Roman fiind acuzat că „nu are rădăcini în tradițiile românești”. De asemenea, mai mulți membri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decât în „familie”, unde limbajul acestora poate fi înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stânga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. în istoria CDR ș...ț partidele vor încerca să-și câștige legitimitatea jucând cartea naționalistă în raport cu UDMR” (p. 107). Fără îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul în România postdecembristă nu poate fi explicată fără a ține seama de modelul național-comunist autohton. Autorii alocă un spațiu important discuției despre legitimitate, trecând în revistă tipurile indicate de Weber în relație cu autoritatea - tradițională, charismatică și legal-rațională, bazată pe dreptul divin sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării de doctorat susținută la Scoala Doctorala de Stiinte ale Comunicării, din cadrul Universității din București. Prima impresie, la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși a
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera după 22 decembrie 1989. A doua impresie pe care citirea cărții mi-a creat-o a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest citat din lucrare deoarece, este semnificativ pentru analiză societății românești postdecembriste. După aproape cinci decenii de existență a regimului totalitar comunist, am putut observa că "omul nou" s-a realizat, chiar dacă nu în formă imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării Naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
le-a întrerupt în anul al III-lea. A fost proiectant constructor până în decembrie 1989. Lider marcant al evenimentelor revoluționare de la Timișoara, și-a împărțit activitatea de după 1990 între politică, ziaristică și literatură. Astfel, a devenit membru al Parlamentului provizoriu postdecembrist (1990), apoi deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților (1990-1992), în același timp fiind redactor la „Evenimentul zilei” și „Ziua”, șef de secție în cadrul ziarului „Curentul”, director al publicației „Opinii paralele” și director editorial la „Lumea magazin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]