2,403 matches
-
-L 2247-1146. I Unul din reprezentanții primului nivel este Aurel Contrea Senior (1895-1968) cunoscut ca scriitor care a lăsat Banatului și țării mărturii de o inestimabilă valoare mai ales în ciclul Pagini Bănățene- unde vorbește despre cenaclul „Altarul cărții“ lăsând posterității trei dintre procesele verbale ale acestuia: (8 V 1936; 15 V 1936; 17 V 1936) Tot în acest ciclu autorul menționează diverse aspecte din activitatea Societății Scriitorilor Români din Banat, și scrie despre activitatea Societății Scriitorilor Români din Banat înființată
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
o moștenesc de la ea. Puteam chiar să fac să se întâmple și mai rău. N-am dorit însă ca istoria să consemneze că am exilat-o sau am asasinat-o. I-aș fi răpit astfel cumva din partea ei de răutate. Posteritatea o va judeca astfel la adevărata ei valoare cu bune și rele. Eram însă într-o stare permanentă de compromis în relațiile cu ea, fapt care mă supăra foarte tare. În preajma ei nu te simțeai niciodată bine sau în siguranță
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
un ziar de partid. • Nu-mi dați sfaturi! Știu să greșesc și singur (Immanuel Kant). Prostia e democratică, toți au dreptul la ea. • Paradox - nepoții se interesează de trecut, bunicii trăiesc în viitor. Nu speria ariciul cu fundul gol (var). • Posteritatea îl va pune pe cel mai înalt raft al Istoriei, acolo unde nimeni nu șterge praful. Retorica e arta de a spune bine ceea ce nu-i sigur că e adevărat (Umberto Eco). • Eu nu spun că-i ticălos dar, din
ZICERI (249/250) – SFATURI UTILE & POLITICA ŞI DELICATESE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370626_a_371955]
-
Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, râvna, dragostea și abnegația!... Ne-am bucură să știm că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștință și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, ne rugăm lui Dumnezeu să nu fie alterată
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
îndreptă spre Solești pentru a fi depus corpul neînsuflețit în mormântul în care fusese îngropată mama sa. Ea a rămas și după moarte despărțită de cei care i-au fost dragi și cărora le-a fost devotată. Pentru omul Cuza posteritatea începea odată cu moartea sa, însă pentru domnitorul Cuza începea cu șapte ani mai devreme, odată cu detronarea sa. Ecoul faptelor sale s-a făcut simțit încă din timpul vieții domnitorului. Oricum s-ar scrie istoria, Alexandru Ioan Cuza rămâne numele care
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
sa, însă pentru domnitorul Cuza începea cu șapte ani mai devreme, odată cu detronarea sa. Ecoul faptelor sale s-a făcut simțit încă din timpul vieții domnitorului. Oricum s-ar scrie istoria, Alexandru Ioan Cuza rămâne numele care depune mărturie pentru posteritate asupra epocii sale. Ruginoasa reprezintă un pios loc de pelerinaj, luminat de amintirea celui care a fost Alexandru Ioan Cuza, primul principe domnitor al României moderne, simbol viu al Unirii din 1859. Aceasta pentru că, așa cum spunea M. Kogălniceanu, cu prilejul
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
cu toți Lumina - dar un vas de suflet strigă îngreunat de forme vechi de păcat, ca să spălăm și vina mai trebuie de tristețe curățat... Femeia cu ochii de iarbă scrie cuvinte de iubire - oare-n sunet de silabă va veni posteritatea și va-ntreba trecând în grabă: -de ce plânge femeia cu ochii verzi de iarbă?... Referință Bibliografică: Femeia cu ochii de iarbă / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
FEMEIA CU OCHII DE IARBĂ de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362676_a_364005]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE ȘINCAI RETORICUL PRIBEAG Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Reprezentant de frunte al Școlii Ardelene, coborâtor din neam de boierași, profesorul de retorică este privit în posteritate drept un Cărturar mereu în căutarea unui adăpst.Ostenind-se vreme de o viață spre a-și publica Hronicul românilor și a mai multor neamuri, Gheorghe Șincai a încercat să trateze cu erudiția-i caracteristică o cronologie a istoriei întregului
GHEORGHE ŞINCAI RETORICUL PRIBEAG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362671_a_364000]
-
a salvat civilizația antică și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
avut vreo patru-cinci ani. Scăpase de tubușeala pe care o impunea brașoava grație doctorului Mayer, care venise la vizita lunară și care, stând la același etaj, fugise acasă aducând aparatul de fotografiat să-i imortalizeze șotia într-o poză pentru posteritate. O păstra și acum în albumul ei pe etape, cum îi plăcea să numească pozele alb-negru. De când se trezise ca om, trăise sub semnul interdicției N-ai voie să... Respectase îngrădirile de mică. Totuși, uneori, le uita, dar nu ostentativ
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
și amintim doar Caietele lui Eminescu (prin faximilarea manuscriselor eminesciene), ,,visul a trei generații de intelectuali”; Mihai Eminescu. Opere, vol. 1-4, realizate de acad. Eugen Simion - , cât și cele dedicate operei și vieții sale sunt dovada actualității nealterate, a unei posterități vii ce provoacă „o neliniște perpetuă” (Eugen Simion), o pătimașă polemică, o extraordinară dinamică în seriile generațiilor de critici literari. Prof. dr.Catinca Agache Referință Bibliografică: Mitul Mihai Eminescu în poezia contemporană și malaxorul revizuirilor de prof.univ.dr.Catinca Agache / Pompiliu
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
interesele personale celor naționale, comune tuturor românilor...”.4 El rămâne, peste vremi, unul din cei mai de seamă ierarhi ai Bisericii noastre, de numele căruia se leagă reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei. În ultimul fragment al Testamentului său lăsat posterității, răzbate peste veacuri pilduitorul său îndemn: „Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică - mamă a națiunii române. Fiți buni creștini și buni români, căci acestea două una sunt. Iată sufletul pe care-l las vouă tuturora
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EREZIE DE NOAPTE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ca să nu fiu singur scriu lungi poeme de dragoste Flashuri ale posterității cuvintelor Animalele ratate ale condi ției umane Și mă bucur din ce în ce mai mult de contracandidații morții Ca de frații mei ratați întru ale singurătății 1 2 3 și stop poesis și nimic altceva Voi cu cine votați că piedestalul e gol
EREZIE DE NOAPTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353840_a_355169]
-
altitudinea ei, cât de mult putem până când oboseala ne readuce pentru a reîntâlni orizontala. Amândouă liniile sunt veșnic trasate, neșterse de timp sau calamități astrale, în timp ce transferul nostru de pe o linie pe cealaltă lasă urme și murmure în ecou pentru posteritate. Referință Bibliografică: Linii trasate / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1180, Anul IV, 25 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LINII TRASATE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353871_a_355200]
-
mai puțin conștient.Cât despre scriitor, acesta, având obișnuința, pe de o parte, de a transforma totul în ficțiune, de a se transport ape sine în plan ideal, iar pe de alta, inmtuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atentca oricare altul la compoziție. “ Unul din participanții la revoluția din 1848, Ion Heliade Rădulescu, care a fost silit să pornească pe drumul pribegiei, în scrisorile sale trimise se vaită de dorul de țară, de Târgoviște, locul
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
scrisori ale lui Eminescu către Veronica și și 15 scrisori ale Veronicăi către Eminescu). Unde stătuseră aceste scrisori până acum? Nu cumva fusese dorința Veronică ca să se dea publicității cât mai târziu sau deloc? Lungul drum al acestor scrisori către posteritate a început în anul 1937 când o tânără profesoară de limbi clasice, fusese invitată la o întrevedere cu ambasadorul Vasile Grigorcea și cu soția acestuia Graziella, nepoata de frate a Adele Nanu, pentru a o încredința pe fiica lor ,Ana
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
1972, în care Don Quijote este interpretat inegalabil de actorul Peter O’Toole. Halucinațiile lui Don Quijote sunt, de fapt, componenta principală a tehnicei autorului care, astfel, își permite să descrie drama sa proprie, cea a autocunoașterii, a speranțelor irealizabile, transmițând-o posterității în condițiile dominanței Inchiziții și intoleranței Contrarefor-mei. Lumea în care a trăit Don Quijote, de fapt a lui Cervantes nu a fost cea a Renașterii redată de Raphael și Michelangelo, ci aceea a contemporanilor transmisă prin operele lui Goya, Breugel sau
EXISTA SINDROMUL DON QUIJOTE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353967_a_355296]
-
și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
singur. Nu a făcut din propria viață analiza unei arte a analizei, și-a trăit-o fiindu-i cel mai aspru critic tăcerea, uneori, fiindu-și însuși critic, alteori, făcând neascuns evocări nelacunare despre sine. Nu a avut și nici posteritatea nu va avea nevoie de dezambiguizări. A fost sincer și curat. Făcea un umor sobru. Părea că are în inimă numai iarnă. Dar nu e adevărat. Era un sentimental! Arderea trăirilor artistice era vizibilă în cum interpreta rolurile, nu într-
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
mângâiere, tovarăș de nădejde atât în viață cât și în aventura sa artistică, pe soția sa, Săftica Maria, până de curând, când a chemat-o, la El, sus, printre îngeri... ...O mare pierdere nu doar pentru artist cât și pentru posteritate căci Săftica Maria, femeie cu mare dragoste pentru cultură și folclor, a adunat în timp o impresionantă colecție de costume populare tradiționale românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
dragostea și abnegația!... Acum, în cuprinsul acestor modeste dar sincere rânduri de evocare și aprecire, vă mărturisesc la modul cel mai sincer că m-aș bucura să știu, Preasfinția Voastră, că atât contemporanii, mai tineri sau mai bătrâni, cât și posteritatea (la momentul cuvenit și potrivit), vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați, încă de acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
Eveniment > Aparitii > DR. MITE MĂNEANU,PREFAȚA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului PREFAȚA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA Dr. Mite Măneanu Din antichitate istoricii au reținut pentru posteritate doar acele fapte și evenimete care au impresionat în mod deosebit conștiința individuală și colectivă din diverse locuri și arealuri. Marea majoritate a oamenilor-cei trăitori la sate-nu se regăsesc în paginile cărților de istorie, nici individual(aceasta nu ar fi
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
Nu vei putea vreodată să te simți lejeră. În fața mea îți impui o autoritate Pe care cauți să ți-o accentuezi Totuși în puține ipostaze te limitezi Pierzându-te în întuneric, nu în seninătate. De aceea nu vei rămâne în posteritate Nici nu-ți vei crea un nou tablou Care să aibă o cât de mică claritate. Eu ? Niciodată nu voi fi erou De mică sau de mare popularitate În suflet voi avea eternul nou. 15 octombrie 1965 Baia de Arieș
IPOSTAZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357304_a_358633]
-
iubesc firesc, face parte din tot ceea ce sunt eu”. Dar scrisul este pentru ea taumaturgic, modus vivendi, respirare: “Scrisul m-a ajutut mult în clipele de incertitudine, de singurătate, de disperare. Scriam, scriam ... Nu jurnale, nu scrisori care să rămână posterității. Inventam cioburi ale unei lumi ce era doar a mea. Aveam șansa să trăiesc cum îmi doream. Pentru asta nu aveam nevoie de bani, decât de un creion HB și un caiet dictando! Cred că de aici, din exercițiul pe
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]