3,550 matches
-
totuși o parte nevăzută A constelațiilor. La început i-au pus aripi de lemn, L-au agățat de un balon cu marginea cusută, Întradevăr ca o pasăre a zburat solemn După un timp a coborât Ca o frunză pe-o potecă ne-ncepută, Așa a venit toamna-eu aviator Fără aripi visând la verticalul zbor Spre cerul însorit unde lumina-i o lăută. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Aviatorul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 338, Anul I, 04 decembrie
AVIATORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351480_a_352809]
-
plecat doar patru ani pe-afară; Azi am venit și-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare. O caut peste tot, am fost și-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
crește iarbă, să simtă mirosul românesc al fanului proaspăt cosit, i-a dăruit tata vâlcean... Și pentru că tot Dumnezeu a harazit-o de asemenea, să audă muzică valului ce se sparge la poale de Ceahlău - în Bistricioara și să colinde potecile Duraului , i-a dăruit mama, din județul Neamț. De la amândoi, scriitoarea a invatat optimismul și a dobândit mentalitatea de învingător și puterea de a lupta pentru a-și realiza năzuințele. Ligya Diaconescu deține o licență în finante-contabilitate, luată la Iași
DIALOG CU JURNALISTA SI SCRIITOAREA LIGYA DIACONESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350808_a_352137]
-
de conquistadori spanioli, conduși de Don Garcia Lopez de Cardenas, în căutarea orașelor de aur, trecând prin Deșertul Pictat (Painted Desert), călăuziți de indienii Hopi și ajunși aici, au încercat patru zile (fără success) să ajungă la apa argintie. Acum, potecile de coborâre sunt puține dar amenajate cât de cât. Drumul e lung și abrupt. Nu e doar o plimbare de după amiază. Îți trebuie o zi bună de drum, mâncare și mai ales...apă. În timpul verii din cauza transpirației intense, drumețul pierde
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
Pinii „Ponderosa”, lasă loc pinilor răsuciți și jnepenilor, apoi tufișurilor de deșert. La un moment dat simți orizontul închizându-se deasupră-ți. Poți coborî și călare pe catâri care se „închiriază” de dimineață și pleacă în grup de vreo douăzeci, pe poteca strâmtă, deseori tăiată în peretele de piatră, până jos la apa râului Colorado, pe care am văzut-o întotdeauna... colorată (adică tulbure). Caravana catârilor se întoarce sus, seara. Se mai poate vizita și cu helicopterul de 7-8 persoane, care costă
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
jurnal cuvintele care au rămas de pomină: „AM SOSIT LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI !”. Pentru că din cauza ploii sau a ceții n-au văzut malul celelalt, ci numai prăpastia de sub ei. Iarna, malul nordic e închis traficului din cauza zăpezii. Ca să cobori pe anumite poteci în Canion și să urci pe malul celălalt, îți trebuie vre-o două zile. Datorită diferenței de temperatură între vară și iarnă, plantelor și sălbăticiunilor li se cere o adaptare drastică. Și totuși după topirea zăpezii, prin pădure ies diferite
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
bătrâne-ncătușate-n superstiții și-i vreme pentru buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350887_a_352216]
-
a trecut râul cu un preț de-adevărat ”no turists.” Sunt extrem de încântată de ceea ce am văzut și simțit, dar Klaus mă avertizează că nu e tot și că voi avea alte motive de încântare. Facem cale întoarsă pe aceeași potecă, fără însă să ne plictisim, mai sunt plante ce nu le-am văzut, mai sunt păsărele ce au lipsit din drumul nostru. Ajungem din nou la lacul din mijlocul insulei, călugărul e tot aici, se joacă cu cei doi căței
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
să fie fericit și liniștit. Părăsim micul templu nu înainte ca să aflăm că insula a fost aleasă de câțiva călugări pentru meditație prin anul 1200 și că în timpul tsunamiului din 2004 nu a fost afectată. Coborâm din nou pe o potecă, prin aceeași vegetație crudă și ajungem pe cealaltă parte a insulei, unde pădurea nu a putut învinge piatra sidefie. Iar aici... ne așezăm la umbra unei plante și ne lăsăm cuprinși de vrajă. Am acelaș sentiment care l-am simțit
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
și-au răsărit chiparoși; “ (“Deșertul negru”) Nu este aici cea mai pur ă imagine a iubirii prin arta poetică ? Ce poate fi mai cutremurător ? Î n “Impulsuri”, pag. 12, (“sufocat de cuvinte”), poezia curge delicată: “drumurile sînt presărate cu flori” (...) potecile, cărările, drumurile sînt pline / de lapte și miere.”, pentru că, în poezia “Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine însuși, pentru a avea o percepție mai profundă a poeziei la cea mai emblematică trăire: “probabil în alte vieți am fost un
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
DE IERI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI A prins să ningă de ieri ; s-au pierdut urmele pe poteca fântânii . Pe pisc, printre rândul de peri, trag de săniuțe copiii . Un bătrân cu luleaua în gură coboară în cârjă pe scări ; privește zăpada din bătătură și scoate fumul pe nări . În claie fânu-i jumate, vitele zbiară-n ocol . La
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351590_a_352919]
-
de săniuțe copiii . Un bătrân cu luleaua în gură coboară în cârjă pe scări ; privește zăpada din bătătură și scoate fumul pe nări . În claie fânu-i jumate, vitele zbiară-n ocol . La biserică clopotul bate... ... ninsoarea cade domol . La crâșmă poteca-i bătută . E mare zarvă-nlăuntru . Un „ocheșel” încearc-o lăută, iar alții joacă barbutu'. E vremea târzie de-acum . Într-o palmă de cer apare și Luna . E liniște deplină pe drum și ninge, și ninge întruna . ION I. PĂRĂIANU Referință
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351590_a_352919]
-
mister și umbre jucăușe veneau din dinastii de cer și-aveau pe gând cătușe ca o podoab-a nimănui rămasă de prin vară erau pe rând joc amărui cu suflete de ceară doi poli uitați pe răsărit de călători celebri iubeau potecile de-argint și se-ntreceau cu cerbii spre vest de saltul peste prag acolo se zvonește că verdele se face drag și uneori orbește pe tălpi doar două flori-de-colț le înfloreau în zare iar valuri tandre fără soț treceau prin
ŞI CE DECOR de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351603_a_352932]
-
dar și alți cântăreți de la Universitatea Duke și comunitatea din Durham. Muzica religioasă de concert face parte din muzica cultă și unul din genurile sale este concertul coral pe care l-am ascultat în această Biserică cu acustică divină. Pe poteca care urca spre Biserică, crengile firave ale copacilor se agitau fermecător de asimetric și blând; lumina zilei scăzuse simțitor; sufletește eram pregătiți pentru o seară cu muzică liturgică. Am intrat în Biserică, am găsit câteva locuri libere, am privit interiorul
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
cea de făptură aparținând inimii, adâncurilor nedescoperite și tăcerii, unde gândul și intuiția întâlnesc misterul divinității. Aceste tărâmuri sunt, în viziunea lui Consantin Stancu, și locurile în care sălășluiesc poezia și creatorul ei - poetul, ”bărbatul fără trup”: “Așteaptă pe fragede poteci ființa ta geamănă,/ jumătatea pierdută la naștere, / fii răbdător, / nu provoca ninsoarea, / nici albul până când vine el în ochiul tău/ neînvățat cu lumina,/ eliberat din tăcere...// O, anotimp, ca o cușcă de aur/ în care l-ai prins,/ anotimp în
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseși se împletesc nefiresc de prelungit cu istoria, cu fantasticul și realul, coabitând și dăruind epicului un farmec aparte, așa cum numai în bătrânile cronici se întâlnesc. Astfel se întâmplă atunci când autorul străbate cu nonșalanță potecile de sub Piatra lui Stan, acolo unde s-ar fi încăierat „titanii cu giganții și a fost o luptă pe viață și pe moarte, cu trunchiuri, rădăcini de copaci, cu bolovani și cu tot ce le pica la îndemână. Titanii erau
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Moșu' O lulea șic - Pierzând anii se agită Trăgând mahorcă Echilibru Iz de purpură Coregrafia unei flori Călcând pe boante Cronică Semne grafice Șterg potecile zilei Tipărind pașii Pustiire Temniță de dor- Să strivești sub o tâmplă Sân de fecioară Neuitare Pielea-i fragedă Mai simte mâinile lui Înodând nurii Viața Zile și nopți Între galopul întins Ostatic în timp Referință Bibliografică: cronică / George Nicolae
CRONICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346750_a_348079]
-
că aceasta apare în 1950, în revista "Suflet românesc", înființată la Roma de canonicul Aloisie Ludovic Tăutu. Acest poem care conturează acela �i drum spinos, dar spiralic, pe care îl urmează Cotruș ca și Ramón Lull apare tot la Roma: Poteca aleargă, coboară și suie, parc-aș călca pe foc și pe cuie,/ singur, pe sprintenul drum,/ drept către cer și către cruce". Nuanțând registru tematic, poetul publică în 1951, la Madrid, volumul "Drumuri prin furtună", ceea ce dovede �te efervescența cotru
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
rostiri cânărețul sfintelor sfințiri; Un cântec ne anima pe pamant când la copii aud cântec sfânt aud brazii păstrător de cântec când Iisus se plămădește-n pântec simt în Colinde cuvinte cu mister când le aud Lerul-Ler... coboară pădurile pe poteci neoprite și bradul se-npodobește cu fructe-mplinite; când căprioara amușinează peste timp pericolul armei venite din Olimp. De n-ar fi fost Iisus cum este n-am fi pus Colindul în poveste de n-ar fi fost El borna de început
COLINDUL LINDA-LIND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351039_a_352368]
-
spre târziu. Oltul nostru nu e apă, Nu e nici vestitul Nil; E un chef, e o agapă Cu aplomb, prestanță, stil!.” De treci pe la Drăgășani, Parcă-ai vrea să nu mai pleci: Poartă undele bibani, Prin zăvoi - mii de poteci... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Faimă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
Mihăilă Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Din colț de pleoapă astăzi te-ai născut Și pe colina gândului iar pleci, Să-mi limpezești privirile ai vrut Dar ceață ai găsit pe-a lor poteci. Cu amintirile te lupți din greu Nu vrei ca să-ți mai stea în cale Să poți să-ți faci în drumul tău mereu Cărări printre gândurile goale. Dar din stingheră cum ai fost cândva, Izvor de neoprit ai devenit. Ascunde
LACRIMĂ STINGHERĂ de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351127_a_352456]
-
noastre, aruncate în văzduh, sunt pietre care, grele de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele, ci renunțând la hambarele lui A AVEA pentru cristalinitatea lui A FI .Narativitatea și lirismul nu sunt poteci spre Dumnezeu.Nici pățaniile filosofiei nu sunt drumeaguri de urmat. La Dumezeu ajungi prin înghețare instantanee, prin fulgerație nonverbală, prin scurt-circuit de memorie, prin uitarea bruscă a posesiei. Se spune că Sfântul Augustin s-a hrănit, câteva săptămâni, cu cântecul
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
ea, apoi, de nu-i frumos... III. LACRIMA STINGHERA, de Mihaela Mihăilă, publicat în Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012. Și pe colina gândului iar pleci, Să-mi limpezești privirile ai vrut Dar ceață ai găsit pe-a lor poteci. Cu amintirile te lupți din greu Nu vrei ca să-ți mai stea în cale Să poți să-ți faci în drumul tău mereu Cărări printre gândurile goale. Dar din stinghera cum ai fost cândva, Izvor de neoprit ai devenit. Ascunde
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
De ce mă întristez, din mai nimic Și tot iubind, mereu voi suferi! Citește mai mult Din colț de pleoapa astăzi te-ai născutși pe colina gândului iar pleci,Să-mi limpezești privirile ai vrutDar ceață ai găsit pe-a lor poteci.Cu amintirile te lupți din greuNu vrei ca să-ți mai stea în caleSă poți să-ți faci în drumul tău mereuCărări printre gândurile goale.Dar din stinghera cum ai fost cândva,Izvor de neoprit ai devenit.Ascunde-te! Te vede
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
sisteme de încălzire și iluminat pentru mănăstire printr-o mică eoliană și panouri solare. Peșteră Din spatele mănăstirii începe a derula la vale o cărare largă și ușor înclinată spre est. De aci se văd rocile ce ies în evidență pe poteca, fiind într-adevăr calcaroase. Ea decurge către peșteră sfanțului. În drum spre grota principala în care se spune că a trăit sf. Casian, urmează o curbă de vreo 90 de grade, dinspre direcția nord-est spre nord-vest, intrând într-o pădurice
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]