898 matches
-
și imperfectul și mai-mult-ca-perfectul, în opoziție cu prezentul, perfectul prezent și viitorul). ¶Benveniste 1971 [2000a]; Bronzwaer 1970; K. Bühler 1934; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Genette 1980; Todorov 1966 [1972a]; Weinrich 1964. Vezi și UNIVERS COMENTAT, PRETERIT EPIC, UNIVERS NARAT. timp povestit [erzählte Zeit]. TIMPUL ISTORIEI; arcul de timp acoperit de situațiile și evenimentele reprezentate (în opoziție cu TIMPUL POVESTIRII). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. timpul discursului [discourse time]. Timpul alocat reprezentării NARATULUI; timpul NARĂRII; TIMPUL POVESTIRII. Vezi și DURATĂ, TIMPUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIMPUL POVESTIRII). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. timpul discursului [discourse time]. Timpul alocat reprezentării NARATULUI; timpul NARĂRII; TIMPUL POVESTIRII. Vezi și DURATĂ, TIMPUL ISTORIEI, TIMP GRAMATICAL. timpul istoriei [story time]. Perioada de timp în care are loc NARATUL; TIMP POVESTIT. ¶Chatman 1978. Vezi și TIMPUL DISCURSULUI, DURATĂ. timpul povestirii [Erzählzeit]. TIMPUL DISCURSULUI; timpul ocupat de reprezentarea situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ISTORIEI, TIMP GRAMATICAL. timpul istoriei [story time]. Perioada de timp în care are loc NARATUL; TIMP POVESTIT. ¶Chatman 1978. Vezi și TIMPUL DISCURSULUI, DURATĂ. timpul povestirii [Erzählzeit]. TIMPUL DISCURSULUI; timpul ocupat de reprezentarea situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
conferă statutul de adecvat sau previzibil. ¶Culler 1975; Genette 1968 [1978]; Todorov 1981. Vezi și MOTIVAȚIE, NATURALIZARE, COD REFERENȚIAL. verosimilitate. Vezi VERIDICITATE. viteză [speed]. Relația între durata NARATULUI cantitatea (aproximativă) de timp (presupus a fi) acoperit de situațiile și evenimentele povestite și lungimea narațiunii (în cuvinte, rînduri sau pagini, de ex.). ¶Viteza narativă poate varia considerabil, iar formele sale canonice TEMPOURILE narative majore sînt (în ordine descrescătoare, de la infinit la zero) ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA. ¶Genette 1980; Prince 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Paștele și Azimele; a doua operațiune a reușit, prima a rămas însă un element mai puțin relevant, datorită caracterului privat, familial, al sărbătorii. 10.4. Istoricizarea Fuziunea sărbătorilor Paștelui și Azimelor și introducerea lor în istoria sacră a lui Israel, povestită, cum e și firesc, din punctul de vedere al iudeului care trăiește după exil (pentru care „Israelul” cuprindea și Nordul unde foarte degrabă se va dezvolta grupul samaritean), constituie un exemplu tipic de ceea ce se numește „istoricizare”, adică inserarea într-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
se redreseze, favorizat și de romani care aveau tot interesul unei împăcări, chiar dacă uneori au emanat legi care lezau grav drepturile tradiționale, ca de exemplu interdicția circumciderii. Rabi Johanan ben Zakai (Maier 1972, 10) care conform legendei reușise, prin împrejurări povestite romanțesc, fuge din capitala asediată, a fondat o academie (ebr. bêt midrăš, literal „casă de studiu”) în localitatea Iamnia, în sud-estul regiunii, academie ce a dobândit repede un prestigiu care trecea dincolo de hotarele restrânse ale acestui orășel. Pentru că templul fusese
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
2004. Simionescu, M. H., Bibliografia generală, LiterNet, 2004. Suceavă, B., Imperiul generalilor târzii și alte istorii, LiterNet, 2003. Țuculescu, R., Ce dracu se întmplă cu trenul ăsta?, LiterNet, 2004. Țuculescu, R., Degetele lui Marsias, LiterNet, 2004. Vișniec, M., Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, LiterNet, 2003. Vișniec, M., Paparazzi, LiterNet, 2002. 4. TEXTE ȘTIINȚIFICE ȘI JURIDICE Borundel, C., Manual de medicină pentru cadre medii, București, All, 1994. Plantele și medicina științifică (internet) CODUL PENAL 2004 (www.digibook/index.php) 5. ROMÂNĂ
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
fie cunoscută prin Frații Luminii, pentru că noi trăim potrivit Legii Sfinte încă din timpul lui Eno și mai dinainte.” Numai de pace și de înțelegere s-au ținut zeloții, fariseii și tot cinul lor în următoarele zeci de ani! Evenimentele povestite mai sus despre acțiunea de arestare și ucidere a conducătorilor Frăției Noului Legămînt de către Marele Rabin Hanan sînt scrise și de pă-țitul Saul în Faptele apostolilor la 5,17-18: ,,Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de alte coordonate: vechile simboluri fiind perimate, nu se putea apela decât la un antropocentrism. Lauretta este o fire modestă, recunoaște superioritatea intelectuală a Pampineei, cea care o precedase în ziua a doua: „știu că, tot gândind la cele înainte povestite, veți asculta mai fără chef la câte oi spune eu; dar de nu voi putea mai mult, să mi fie cu iertare”215. Are pretenția, ca și tovarășele ei, de a oferi exemple concludente, reale pentru tematica sugerată. Este conștientă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spus să tăcem, să nu s-audă vorbă afară, că nu e nimic... Dar după o jumătate de oră, bietul Eminescu murise!” Modestia și simplitatea povestitorului nu scad întru nimic caracterul dramatic al acestor ultime ceasuri ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, mai de mult, de acei care, în vreme, au stabilit condițiile în care Eminescu a fost ucis de un dement, datorită firește numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administrației ospiciului unde și criminalul și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
carte foarte interesantă, pe care am citit-o și eu cu foarte mare plăcere. Ți-o recomand cu mare căldură. Mi-ar plăcea să discutăm pe marginea ei după ce o citești și tu...; * argumentative: Textul este un basm pentru că întâmplările povestite sunt, cele mai multe, imaginare, personajele au puteri supranaturale...; * narative: Să vezi ce mi s-a întâmplat ieri: pe când mă întorceam spre casă, întâlnindu-mă cu prietenul cel mai bun al colegului meu, ...; * descriptive: Era o vreme frumoasă de toamnă, cu miros
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un veritabil câmp de luptă”), prin portretele pe care Dorra le trasează popoarelor din zonă și mai ales abisalului „bărbat din Balcani”, precum și prin subtilele (contra)transferuri între medic și pacienta sa. Pretextul clinic este dezvoltat și în Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese (2001), unde un scriitor sovietic primește misiunea de a propovădui „adevărata” doxă printre clienții unui ospiciu. Parabolele lui Iuri Petrovski, care nu se sfiește să facă risipă de imagini excremențiale pentru a-și duce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
nu fi un melc, București, 1996; Brefs d’ailleurs (în colaborare), Paris, 1997; Comment pourrais-je être un oiseau?, Paris, 1997; Du Sexe de la femme comme champ de bataille dans la guerre en Bosnie, Paris, 1997; Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt. Negustorul de timp, București, 1998; Petit boulot pour vieux clown. L’Histoire des ours panda racontée par un saxophoniste qui a une petite amie à Francfort, Arles, 1998; Teatru descompus sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
un câmp de luptă sau Despre sexul femeii - câmp de luptă în războiul din Bosnia, București, 1998; Mais qu’est-ce qu’on fait du violoncelle?, Paris, 1999; L’Histoire du communisme racontée aux malades mentaux, Carnières-Morlanwelz, 2000; ed. (Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese), Brașov, 2001; Poeme ulterioare, București, 2000; Caii la fereastră. Ultimul Godot, Brașov, 2002; Le Roi, le rat et le fou du roi, [Carnières-Morlanwelz], 2002; Caii la fereastră. Ultimul Godot, București, 2002. Repere bibliografice: Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
legende, București, 1998; Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, București, 1998; Thomas Mann, Germania și germanii, București, 1998, Despre problema evreiască, București, 1998; Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, I-III, București, 1999-2000; Marek Halder, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor, București, 2000; Jean Tulard, Napoleon, București, 2000; Raphael Delpard, Copii evrei ascunși, București, 2001; Götz Aly, „Soluția finală”. Strămutarea populațiilor și asasinarea evreilor europeni, București, 2001; Pauline Bebe, Femeile și iudaismul. Dicționar, București, 2002; Moses Mendelsohn, Ierusalim sau despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-am gonit, i-am prins și i-am lovit. Cercetată și povestită(scrisă, turnată) de preotul judecător credincios în cruce”. Grija lui pentru binele neamului get nu era totdeauna susținută și de cei apropiați iar sminteala și băutura făceau mare necaz. Din tăblița 38 aflăm cum înțelegerea geților de a-i primi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
românii din sat cu oamenii de alte etnii (rromi, maghiari, sași)? Au existat vreodată conflicte între românii din sat și rromi (maghiari, sași)? Dacă da, detaliați. 34. (D2) Există căsătorii mixte în sat, între oamenii de diferite etnii? 35. (D3) Povestiți câte ceva despre tradițiile și obiceiurile din satul dumneavoastră. (Ce tradiții și obiceiuri mai importante sunt în satul dumneavoastră?) 36. (D4) Considerați că oamenii din sat păstrează tradițiile și obiceiurile specifice satului? Tinerii le păstrează la fel ca oamenii mai în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se îndeamnă, se vaietă, chiuie, se sfădesc, și astfel plictisitoarele discursuri din epopeea clasică iau forme firești de comedie. Mergerea lui Parpangel la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel, așa cum împotrivitorilor lui Dante li se răspunde că poetul vine acolo din poruncă divină ("vuolse cosi colà dove și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici el "dă voia" lui: Așa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adevărat ethos, adică formează o ambianță culturală ce creează cutume, cu criterii de viață și de evaluare, produce o adevărată formă de comunicare și de interacțiune, cu metode și practici specifice. E suficient să citim cronicile jurnalistice în care sunt povestite diferitele cazuri de corupție, pentru a ne da seama cât de adevărat este acest fapt. Interceptările telefonice ale dialogurilor între corupți sunt paradigmatice în acest sens. Corupția ca rău obișnuit înseamnă că devine o consuetudine, adică o formă de viață
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ceea ce știa el despre cultura companiei noastre (o parte importantă a trainingului de vânzări) și de la ce Învățase după 12 vizite de afaceri În care mă Însoțise preț de trei zile, Înaintea ședinței de instruire. Gândindu-mă ulterior la cele povestite mai sus, mi-am dat seama că președintele nostru avea dreptate. Nimic nu se Întâmplă până când cineva nu vinde ceva Ă și cu toții vindem câte ceva. În afacerile din ziua de azi, fiecare membru al unei organizații trebuie să fie pregătit
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
al poeticii romanului-melodramă). La rândul său, într-o primă fază, autorul-scriitor se recunoaște pe sine însuși doar în ipostaza "personajului" Bizu, ezitând să-și asume și rolul de "narator", câtă vreme amintirile (ale memorialistului, dar și ale lui... Bizu) par povestite acum de o "străină gură", cea a romancierului. Nerecunoașterea "vocii" interioare determină perplexitatea autorului care, constatând dispariția subită a "dublului" (și a "lumii" sale), se trezește din vis și descoperă alături, așa cum am spus deja, volumul de Memorii uitat deschis
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voise să fie fericit în același înțeles" și "își trăsese substanța vieții din toate virtuțile negative ce-l apărase de ravagiile furtunilor". Concluzia e că viața lui Bizu (lipsită de tragism, "banală și fără interes") nici nu trebuie, de fapt, "povestită". Într-adevăr, biografia omului fără însușiri nu poate inspira un povestitor (de tipul "moldovenilor" Creangă, Sadoveanu sau Dragoslav), dar poate face foarte bine obiectul unui roman ceea ce Lovinescu, ambițiosul romancier, n-avea cum să nu intuiască. Nu întâmplător, secvența următoare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
primă mână (a se vedea în special pp. 11-125). Apreciez în mod deosebit corelațiile din această secvență a lucrării privind mitul și fenomenul povestirii. Printre altele, este folosită aici și lucrarea de referință a profesorului Ion Cuceu referitoare la fenomenul povestitului. Locul povestirii, ritmul, diacronia, regulile de compunere narativă, identitatea și talentul naratorului sunt esențiale și pentru profunda înțelegere a unui mit. Originile și dinamica mitologiei ocupă, de asemenea, un loc important în cuprinsul cărții. Sunt frecvente trimiteri la lucrările unor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acea transformare a creației sale pe care Sanda Movilă voia să o sugereze Încă de acum doi ani, când Își intitula o culegere de versuri Fruct nou. Pe văile Argeșului Încearcă să reconstituie un moment de istoria poporului nostru. Întâmplările povestite aici se petrec cam Între anii 1912-1918, epocă de continuare a aservirii economiei țării noastre de către imperialismului mondial, epocă ce cuprinde și primul război mondial, și marea furtună revoluționară care a deschis un drum nou omenirii - Revoluția din Octombrie. Aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dați Îndărăt, până rămân trântiți la zid ca Dona, ca Mateica, pe care Îi Înconjoară neiertătoare mânia maselor. (Ă), Forța educativă a unei cărți se bizuie În mare măsură pe capacitatea ei de a face pe cititor să retrăiască faptele povestite. Fără sentimentul acesta de puternică verosimilitate a situațiilor, fără participarea intimă a cititorului la problemele dezbătute Într-o lucrare literară, cele mai frumoase concluzii morale rămân scrise degeaba. Pe Mateica și lumea lui o detești și o urăști cu patimă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]